Tehnologia distruge o generatie de copii care sunt incapabili sa mai gandeasca de unii singuri sau sa mai empatizeze cu cei din jur, spune neurologul britanic Susan Greenfield, conform timesonline.co.uk. E timpul sa inchidem "mustaria"?
Specialist in afectiunile neurologice, profesorul Greenfield crede ca generatia noastra se indreapta spre un fel de pierdere in masa a identitatii personale. Ea numeste acest proces "Scenariul lui Nimeni". Petrecand ore in sir in fata ecranului, intr-o lume virtuala, bidimensionala, creierul nostru este supus unei alterari drastice.
Este ca si cum creierul ar fi "amortit" si "decojit" de catre lumea virtuala, fiind privat de concepte morale, de imaginatie si de consecintele propriilor actiuni. "Isi vor pierde imaginea de sine, fara sa-si mai deama cine si ce sunt. Nu vor fi Unii, nici Oricine, ci Nimeni", crede Greenfield.
"Nu mi-am pierdut niciodata capacitatea de a cauta si intelege misterele din jur. Atunci cand fac experiente pe un creier uman in laboratorul meu si o bucatica din acel creier imi ramane pe unghie, nu pot sa nu ma gandesc: 'Ce facea odata aceasta portiune de creier? Aducea la viata amintirile iubitei acelui om? Il ajuta pe acel om sa cante la pian? Il facea sa se mire si sa se bucure de misterele pe care le are Universul?' ", povesteste aceasta.
Pornind de la aceste intrebari, Greenfield a elaborat o teorie a influentei IT-ului asupra creierului. Dat fiind timpul pe care tinerii il petrec uitandu-se intr-un monitor - intre 6 si 9 ore pe zi, ea crede ca mintea viitoarei generatii se dezvolta altfel decat cea de acum. "Creierul are o maleabilitate a lui: este foarte adaptabil, iar o schimbare majora in mediul si purtarea noastra are urmari importante", spune ea.
Care ar fi consecintele lumii virtuale asupra gandirii noastre? Inlocuirea intalnirilor fata in fata cu experientele virtuale; o scadere a capacitatii lingvistice si a imaginatiei vizuale; o atrofiere a creativitatii; mesaje-text foarte compacte, reduse la strictul necesar al continutului, in locul verbelor si a structurilor lingvistice care ne creeaza o gandire complexa.
Principala temere a neurologului Greenfield este insa ca jocurile pe calculator vor inlocui - in activitatea mentala - fondul unei persoane sau actiuni cu simplul ei invelis sau manifestare.
Spre exemplu - daca scopul unui joc pe computer este sa salvezi o printesa dintr-un turn, conteaza doar emotia indeplinirii acelui obiectiv. Mai precis, procesul prin care vei salva printesa, actiunile pe care le vei indeplini. Ceea ce nu conteaza insa este fondul actiunilor, respectiv personalitatea acelei printese si motivele pentru care ea a ajuns in turn, asa cum sunt ele prezentate, de exemplu, intr-o carte de povesti.
In acest mod ajungem sa nu mai putem face legaturi intre diferite evenimente si persoane, izolandu-ne ca intr-o bula. Rezultatul final? Incapacitatea de a mai vedea personalitatea cuiva, caracteristicile sale individuale, lucru care sta la baza crearii identitatii fiecarui individ. Greenfield avertizeaza ca aceasta izolare da dependenta si ne schimba gandirea.
Daca pana acum statutul nostru era evidentiat in special prin obiectele pe care le detineam (casa, masina, nivel profesional etc), impactul tehnologiei asupra tinerei generatii ar putea-o transforma intr-o multime de oameni care nu vor mai dori sa fie "Cineva", ci "Oricine". Mai exact, vor fi acei oameni care aleg intentionat sa-si piarda originalitatea, individualismul intr-o identitate colectiva, intr-un extremism politic sau religios care trateaza oamenii drept o masa uniforma, nu o aglomerare de personalitati, dorinte si idei diferite.
"Fundamentalismul inseamna distrugerea individualitatii si preferinta pentru o colectivitate uniforma. Daca aceasta identitate colectiva va invinge, atunci sentimentul general va fi cel de furie si frustrare continua. Cam cum se intampla in romanul '1984' al lui George Orwell", a mai adaugat cercetatorul Greenfield.
3
0
