Corespondenta din Germania

Fanfara Ciocarlia da lovitura la Reutlingen, incepand un mega-turneu european

de Dani Rockhoff     HotNews.ro
Duminică, 23 ianuarie 2011, 17:18 Life | Muzică

Fanfara Ciocarlia in concert in Germania
Foto: Hotnews
„Incepe ca o inmormantare si se incheie ca o nunta”  scria The Times, laudand „circul de sunet” al Fanfarei Ciocarlia, dintr-un concert tinut in Marea Britanie. Clarinetistul Oprica Ivancea explica ce se intampla: „Noi cantam pentru toti: mai intai niste melodii lente, mai batranesti, si apoi un program de melodii ritmate, pentru ca asta se cauta. Intai se ridica tinerii si joaca printre randuri, dar pana la urma se ridica toata sala, chiar daca sunt oameni la costum si cravata. Danseaza toata lumea”. Chiar asa s-a intamplat si in concertul de sambata, de la Reutlingen, unul din primele orase cuprinse in mega-turneul european 2011, al Fanfarei Ciocarlia.

De Zece Prajini n-a auzit chiar nimeni dintre nemtii aprinsi de tot ieri, la spectacol. Satul de unde provin instrumentistii Fanfarei Ciocarlia nu apare nicaieri pe harta. Insa prin ei, locul a dobandit renume mondial. De cand cu succesul, in sat au aparut case noi si luxoase, a fost ridicata si o biserica, „la care am contribuit si noi”, zice Ivancea.  Periplul prin lume al Fanfarei a inceput in 1997: azi la nunti in Moldova, maine pe avion spre Japonia, Australia, Spania, Portugalia, Franta, Austria, Elvetia sau Scandinavia.

In Germania, turneele lor au deja traditie. Ei au cantat la festivaluri, in cluburi, discoteci, dar si pe scena Filarmonicii din Köln. Festivalul Culturilor de la Stuttgart a fost pentru artisti un punct culminant, de succes la public. In Piata Centrala, mii de oameni de toate natiile au dansat, i-au aplaudat indelung, iar la bisurile off-stage, le-au aruncat un banut zornaitor in palarie. Traditia tiganeasca a banului lipit pe frunte si palariei intinse n-a deranjat nici ieri pe nimeni. „Asa-i la Zigeuner” zicea zambind un domn intre doua varste.

Doua sute de batai pe minut fac renumele Fanfarei Ciocarlia, de cea mai rapida fanfara din  lume. Doisprezece muzicanti care sufla din toata puterea plamanilor muzica invatata acasa, in comuna „Zece Prajini”, ridica de 14 ani in picioare publicul international, incitat de ritmul si naturaletea muzicii lor. „E un public atras de genul asta de muzica, ii spun muzica din Balcani” explica ieri Ivancea.

Si firmelor de impresariat le e clar conceptul, ca si publicul-tinta. In noiembrie 2006 a avut loc la Dortmund a doua editie a Worldwide Music Festival MI PLESEMO, organizat de Funkhaus Europa, care se adresa fan-ilor muzicii din fostele tari iugoslave, sau cu iz de Balcani. „Cu festivalul MI PLESEMO, vrem sa inauguram un forum al muzicii din spatiul cultural, fara granite politice, al Europei de sud-est“ anuntau organizatorii.

Referitor la specificul acestei muzici, Francis Gay, redactor la Funkhaus Europa, spunea: „Balcanii nu sunt doar o notiune geografica, ci desemneaza un peisaj sufletesc aparte”. Cat de apreciat e acest peisaj sufletesc in Germania, cel putin la nivelul exprimarii sale muzicale, o dovedeste afluenta de public la spectacole ca acela de ieri, 22 ianuarie, de la vechiul cinema frantuzesc Franz.K, din Reutlingen.

Trompeta si palaria, la Fanfara Ciocarlia
Foto: Hotnews
Cateva sute de oameni au rezervat bilete sau au scos din buzunar cei 21 de euro pe un bilet vandut in seara spectacolului. Publicul neplatitor dadea din picioare pe ritmul indracit, in hol sau pe treptele de la intrare. De la Reutlingen, trupa a plecat la Regensburg (23.01). Luni, marti si miercuri ei concerteaza la Jena, respectiv Hamburg si Köln. Intregul turneu al Fanfarei Ciocarlia din acest an poate fi acccesat aici.

De contracte au grija doi nemti, care se ocupa ca fanfara sa nu duca lipsa de angajamente, iar instrumentistii nu le ies din cuvant. Cand au poposit, cu ani in urma, la Clejani, Henry Ernst si Helmut Neumann voiau de fapt sa invete sa cante la tambal. Dupa ce i-au descoperit pe muzicantii de la Zece Prajini, ei s-au ales cu neveste si cu o afacere -o firma de impresariat artistic. De atunci, treaba merge ca pe roate, „baietii au mare succes” mi-a spus Henry Ernst, de la Asphalt Tango Records.

O data cu succesul, a venit si respectul fata de artisti, peste hotare. „In Romania nu cantam mai deloc, ca acolo vor mai mult show pe scena. Dar am fost peste tot: in Australia, Japonia, America. De Europa, nu mai vorbesc... Da` sa stiti ca nicaieri nu-i mai frumos ca la noi”, spunea clarinetistul Fanfarei Ciocarlia, Oprica Ivancea. Inca un lucru l-a impresionat peste hotare, in mod deosebit: „Oamenii. Au alta mentalitate, alt mod de viata. Te priveste altfel lumea pe strada“.


Citeste mai multe despre   























Material sustinut de Superbrands

Recomandari de vara de la librarii Humanitas

Librariile Humanitas au aparut ca entitate juridica in anul 1993, insa primele doua librarii au fost deschise sub egida Editurii Humanitas inca din 1991. Cu peste 25 de ani in piata de distributie si vanzare de carte din Romania, compania isi propune sa ramana in continuare lantul de librarii cu cea mai mare pondere de carte din Romania, acordand editurilor nationale si locale, dar si autorilor romani, sansa de a ajunge la public.

4345 vizualizari

  • 0 (2 voturi)    
    Trimiteti-i sa cante (Duminică, 23 ianuarie 2011, 17:32)

    revelare [utilizator]

    si lui Sarkozy, si in Finlanda.
  • 0 (0 voturi)    
    Fanfarele din satul Zece Prajini (Duminică, 23 ianuarie 2011, 20:54)

    Zece Prăjini [anonim]

    Situat la graniţa dintre judeţele Iaşi şi Neamţ, satul Zece Prăjini din comuna Dagîţa este o aşezare cu numai 140 de case şi 560 de locuitori. Numele îi vine de la faptul ca locuitorii săi, odinioară ţigani ursari, astăzi lăutari, când au fost sloboziţi din robie, au fost împroprietăriţi cu câte 10 prăjini de pământ. Micuţa localitate şi-a câştigat însă un renume de invidiat, de a fi localitatea cu cel mai mare număr de fanfare din ţară (poate chiar şi din lume), fiecare bărbat ştie să cânte la cel puţin un instrument.
    Talentul muzical şi instrumental este transmis din generaţie în generaţie: de la copiii de 4 ani până la bătrânii de 74, fiecare poate interpreta o sârbă sau o geampara, chiar dacă nu cunoaşte notele muzicale sau “boabele” în limbajul lor.

    În sat există nu mai puţin de cinci orchestre, dintre care cele mai cunoscute sunt "Fanfara Ciocârlia", "Fanfara Shavale" (ceea care a reprezentat România la World Expo Shanghai, la Carnavalul de la Veneţia, la festivalurile din Capitalele Culturale Europene - Linz şi Pecs...) şi "Fanfara Zece Prăjini" (cea care colaborează frecvent cu Ţăndărică, prezentă şi ea la Shanghai).

    Lipsa studiilor în domeniu asigură autenticitatea muzicii interpretate de fanfarele din Zece Prăjini, satul fiind subiect de cercetare pentru muzicologi, muzicieni si etnologi. Mai importantă decât tonalitatea unei melodii este ca acea melodie trăieşte odata cu interpretul care-şi pune amprenta muzicală asupra ei. Când au loc petreceri, lumea recunoaşte imediat interpretul după cum sună cântecul, chiar dacă melodia este comună în sat şi o cântă toate fanfarele.
  • 0 (0 voturi)    
    frumos articol (Duminică, 23 ianuarie 2011, 20:57)

    Filimon Andrei [utilizator]

    Aprecierile mele stimata doamna. Cu o singura observatie: Zece Prajini e in Moldova, iar Clejani (unde au poposit domnii impresari) e in Muntenia. Ati folosit cumva Google translator in realizarea acestui articol?
  • 0 (0 voturi)    
    Trimiteti-i sa cinte (Duminică, 23 ianuarie 2011, 23:41)

    tepes [utilizator]

    ..pe toti
  • 0 (0 voturi)    
    Comuna zece prajini? (Luni, 24 ianuarie 2011, 0:52)

    andu [anonim]

    Comuna e Dagata.
    Zece prajini se numeste satul.
    Pardon
    S-ar putea sa ai dreptate,
    In 20 de ani vor deveni majoritari.


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă