HotFilm

Cronica de film: Cu drezina, spre „Dolina”

de Iulia Blaga     HotNews.ro
Joi, 28 august 2008, 11:02

Dolina
Foto: Hotnews
„Dolina” (pe ecranele noastre din 29 august) are mai multe legaturi cu Romania: e realizat dupa romanul unui scriitor nascut la Cluj-Napoca, Ádám Bodor, are in distributie si cativa actori romani (Ioana Abur, Coca Bloos, Constantin Cotimanis), a fost filmat in Romania, cu MediaPro-ul drept coproducator. Dar aceste lucruri nu constituie motive de a rezista  122 de minute.

Filmul realizatorului maghiar Zoltán Kamondi e o parabola a ceva care merge undeva, a unui univers totalitar sau post-totalitar (nu-ti mai pasa dupa 10 minute), incarcata de simboluri (raul, preotii-soldati etc) dintre care pe unele le intelege toata lumea, dar nu toti le mai prizeaza la 30 de ani dupa ce si-au trait traiul, iar pe altele nu le inteleg decat realizatorii.

Problema este ca povestea de pe ecran este in ansamblu suficient de incoerenta si de nebuloasa cat sa te decupleze destul de repede de la butonul atentie, desi desfasurare de forte – imaginea deosebita, scenografia, locatiile, actorii – te fac repede sa intelegi ca nu ai de-a face cu un film saracacios.

Respectat regizor (si) de teatru, Zoltán Kamondi incarca ecranul cu o mancare grea, parca straduindu-se sa schimbe toate sensurile, dar asteptandu-se ca publicul est-european sa posede inca acel decodor al simbolurilor, impus de dictatura comunista si dezvoltat ca un fel de a doua glanda pineala.  

Numai ca vremea parabolelor si a limbajului alegoric a trecut de mult, iar cei care se mai pastreaza in aceasta zona dau azi impresia ca au ramas inchisi in propriul cocon al carui invelis nu-l mai pot sparge.  

Intre Kafka si Dan Pita, in care apar ca din filmele mai putin reusite ale lui Daneliuc goliciuni si simturi exacerbate, simptomatice pentru o societate derutata, bolnava, „Dolina” face impresia unei opere de un estetism afisat, dublat de prea putina substanta.

E si un estetism desuet, pe care sensibilitatea teatrala a regizorului il face si mai ingurgitabil pentru spectatorul modern de film.

Mai pe romaneste, „Dolina” e un fel de varza à la Cluj din care cu greu extragi ideile si care aproape ca nu are cum sa te impresioneze, pentru ca el insusi e lipsit de viata, e ca un depozit de obiecte vechi si prafuite. Ca drezina care taie din cand in cand cadrul.

Cel mai bun lucru in film este imaginea lui Gábor Medvigy. Nu e de mirare ca aproape toate premiile obtinute de film au rasplatit imaginea sau contributia artistica.

Numai ca o imagine reusita nu salveaza un film, ci chiar ii dauneaza atunci cand in spatele gardului sta pretentia unor mari idei. In rolul principal, Adriano Giannini, fiul lui Giancarlo Giannini, pare cazut ca musca-n lapte in aceasta alegorie la postsincron, momit se prea poate de tentatia unui film „de arta”.  

Mari Töröcsik apare din pacate prea putin, la fel si Coca Bloos, iar Ioana Abur, desi fotogenica, face ce i se cere. Una dintre aparitiile cele mai nedorit amuzante din film e cea a lui Constantin Cotimanis, care te face o clipa sa te intrebi daca nu cumva o sa apara toata egeria MediaPro si-o sa se mute herghelia la bloc.  

„Dolina”- 2007, 122 minute, regia Zoltán Kamondi, cu:  Adriano Giannini, Piroska Molnar, Janos Ban, Ioana Abur, Coca Bloos, Mari Töröcsik.  























1072 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    luand in considerare atitudinea... (Joi, 28 august 2008, 12:54)

    cosmin [anonim]

    ...si limbajul de 3 lei (ce-nseamna "sa te decupleze de la butonul atentie"? e o tichie de margaritare lingvistica?), cronica ta m-a facut sa vreau intr-adevar sa vad filmul asta. daca tie iti pare prost, ar trebui sa fie un film bun, nu? :))
  • 0 (0 voturi)    
    am vazut (Joi, 28 august 2008, 19:14)

    katsoja [anonim]

    am vazut filmul, am citit si romanul "az érsek látogatása" [vizita arhiepiscopului] pe care se bazeaza filmul, si am cam aceeasi impresie.

    1) despre roman: este de fapt o continuare prost realizata a ciclului de nuvele: "Zona Sinistra (capitolele unui roman)", tradus si in romana, carte foarte buna dupa parerea mea. insa "arhiepiscopul" folosteste acelasi arzenal de metafore, epitete, acelasi mod de a construi o mitologie a locului, de a localiza actiunea (undeva in maramures sau transcarpatia), insa cu mai putina precizie.

    2) despre film: in ceea ce priveste actiunea, diferentele dintre carte si film nu sunt prea importante. insa lumea (post-)totalitariana pusa pe ecran cu alegoriile sale pur si simplu nu m-a impresionat, ba chiar m-ar fi facut sa inchid playerul (daca nu era film obligatoriu la faculte). dupa parerea mea problemele cu filmul ar fi:
    - decorul, imaginile in general: pentru mine care am umblat prin acele paduri si am vazut destula industrie abandonata, localitati putrezite -- desi sunt tanar, n-au aratat nimic nou: referential deci. artistic: se vede o intentie care nu se realizeaza, o frumusete rara a naturii, grotescul Dolinei care totusi nu transmit nimic. si asta poate pt ca:
    - limbajul alegoric este pur si simplu expirat; vizionand acest film, am fost nevoit sa mananc o conserva de mult timp expirata. cam de 20 de ani traim intr-o lume tare schimbata spre calculatoare, teorii de conspiratie, bani. romanul (1999) si filmul (2007) arata ceva ce nu mai este actual, si poate ca nu a fost niciodata.

    intentii nerealizate, imagini bune din punct de vedere artistic, alegorii expirate sau gresite de la bun inceput. astea am vazut eu in acest film.

    k


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi