Lui Ion i s-a parut ca cel mai bun lucru e sa se calugareasca. Si fiindca alta manastire nu era pe acolo, s-a dus la Manastirea Tacerii. Cand a ajuns, staretul i-a zis:

- Poti ramane cat vrei aici la manastire, cu o singura conditie: nu vorbesti nimic decat daca te intreb eu. Trece un an si staretul ii zice:

- Acum poti sa spui doua cuvinte.

- Patul tare!

- A, bine, voi pune sa ti-l schimbe.

Dupa inca un an:

- A mai trecut un an, acum poti sa mai zici doua cuvinte.

- Mancarea rece.

- A, bine, o sa se rezolve.

Mai trece un an:

- Ai din nou dreptul la doua cuvinte.

- Eu renunt.

- Asta-i cel mai bun lucru, fiindca de trei ani de cand esti aici n-ai facut altceva decat sa te plangi!