Multi dintre noi am ajuns niste pui vidati intr-o carcasa. Un amic ma intreba zilele trecute daca Patriarhia nu are cumva un site care sa transmita prin streaming live slujba de Inviere.
Eu, personal, am rationat ca sunt pe terminate cand am realizat ca muzeele pe care le-am vizitat pe net sunt de vreo trei ori mai multe decat cele prin care mi-am pierdut pasii. Am zile cand pana si dorul de casa mi-l sting googalind dupa cateva keywords: ’’poze Baia Mare’’, ’’bisericuta de lemn Maramures’’, ”porti Valea Izei’’. Colegul Daniel se alina punandu-si pe desktop imagini din Iasi: manastirea Galata, padurea Dobrovat, Palatul Culturii.
Flickr si Picasa au ajuns cele mai de succes agentii de turism din lume, depasindu-si cu mult competitorii din lumea reala, Tui sau Neckerman. Unde mai pui ca pentru un sejur prin Flickr sau Picasa nici nu trebuie sa-ti incarci bagajul de calatorie cu un aparat foto.
Traim viata evadarilor pe loc. Dati-ne o claviatura si evadam oriunde. Dar nu ne cereti sa fugim. Omul 2.0 nu mai are nevoie de functia locomotorie. Ne plangem ca ne strange Bucurestiul, ca respiram greu si ca ne enervam usor. Dar toti gasim o scuza ca sa nu fugim.
Din centrul prafos al Capitalei pana sus, pe deal, in Campina faci intr-o zi aglomerata o ora si jumatate cu masina. Acolo este Castelul Iulia Hasdeu, unul dintre cele mai tihnite locuri din tara. Cu o cheltuiala de trei ore, adica pretul unei tarari matinale intre Berceni si Baneasa, iti poti lua o pauza de viata de 20 de minute cat sa te plimbi prin gradina din spatele castelului construit cu lacrimi de Petriceicu Hasdeu dupa moartea fiicei sale.
Vorbim afacereza, dar ne-am pierdut unul dintre simturile care au stat la baza supravieturii speciei: orientarea. Inecati in oceane de biti si munti de deadline-uri, am ales sa nu mai traim, doar sa bajbaim. Iubim intunericul si ne sperie lumina. Apropo de afacereza. Orbecaind prin viata, specia n-o sa ajunga niciodata la break even. Miliarde de oameni alearga pe loc si Pamantul pare ca nu ne mai suporta. Cu o asa evolutie, Planeta nu isi va scoate niciodata Return on Investment-ul cu noi.
Comenteaza pe Viata si acordeoane.

































Incepeam o propozitie cu cuvantul "acasa" si tin minte ca in momentul in care scriam cuvantul, ma uitam la litera A ("a" mare) si gandeam Shift+a. In momentul cand am realizat asta eram pur si simplu trist de nivelul la care ma "adaptasem" si am inteles de ce se uitau ciudat parintii la mine in timp ce vorbeam.
Ei nu mai intelegeau ce vorbeam!
Vocabularul meu era un mutant de limba romana cu imprumuturi din limba engleza si termeni din limba de lemn a companiilor multinationale.
Mi-au trebuit "doar" vreo 6 luni de control constient a ceea ce vorbeam ca sa ma intorc la o limba romana vorbita ce putea fin inteleasa de cei din jur.
In weekend dau toti banii pe cumparaturi si stau la cozi ceausiste.
dar am luat masuri. citesc din nou, citesc carti (intregi :), citesc sa-mi reobisnuiesc creierul sa compileze, sa se concentreze pe un singur lucru mai mult de 5 minute ...of. dar tot e bine ca constientizam cind o luam razna.... ma uit la copiii din ziua de azi si ma cam sperii putin. adica ma sperii ca nu-i vad. pe vremea copilariei mele si inca dupa, in "spatele blocului" era larma toata dupamiaza ... larma copii care tipa sar alearga. acum nu mai aud nimic, e liniste. unde sunt copiii???? de azi ... :((( la televizor sau pe mess :(((( ma intreb daca mai stiu ce e aia sotron sau sa sari coarda.
Am fost in Finlanda si toate mamele erau tinere si vesele. Se intalneau in grupuri de 4-5 in parc, la cumparaturi, pentru o plimbare pe strada, la AER CURAT. Mame vesele si zambitoare. Mame relaxate cu copii care radeau cu adevarat din toata inima, cu copii care desi erau cate unul la parinti se jucau intre ei si nu aruncau cu pietre unul in celalalt.
NU E NUMAI CALCULATORUL DE VINA. E MENTALITATEA.
după trei luni, mi-am dat seama că de fapt viaţa mea nu exista şi am luat măsuri. nu e aşa greu. funcţionează cu: cărţi, filme închiriate de la bibliotecă (şi sunt pe gratis), nişte sport şi multă ambiţie.
Povestile cu tab si ctr+F vor fi in curand depasite. Cine le va folosi va fi considerat o fosila!
Totul se va face din priviri si/sau cu gandul.
Si nu e SF. Urmariti cu atentie ultimele "oferte" din domeniu. De ce sa rasfoiesti o carte cu mana cand o poti face doar atingand ecranul! Ce rost are sa citesti rand cu rand cand daca te plictisesti "sari" la sfarsit.
Asta e tragedia generatiilor de azi si de maine. Cele de ieri sunt deja "expirate". La gunoi cu ei (si ce daca sunt parinti, unchi, bunici - nu stie de mess (de ce sa scriu mesager - suna urat in romaneste!) la groapa cu el). Va multumesc domnule Morar pentru ca ati facut acest prim pas. Intrebarea e simpla: cui foloseste? Cine si ce va face ceva?
deci nu e toti asa...
Si in trei dintre ele apare cuvantul aproape uitat "carte", ba intr-unul se specifica "da, dintr-aia de hartie".
Frati anonimi, va iubesc!
Mai exista sperante!
Poate un inceput ar fi sa ne educam copiii nu doar intelectual si fizic, ci si emotional si spiritual, sa mai lucram la caracter si la limpezirea mintilor noastre atat la nivel individual cat si social.
Inainte sa citesc articolul tau am scris ceva care are legatura: http://blogdepace.blogspot.com/2008/04/despre-zile-de-natere.html
Si da, am folosit cel putin o data CTRL - C in timp ce am scris mesajul asta :-)
Numa' de bine!
Incerc sa ajung cat mai dimineata la munca, fac pauze la 2 ore (ies la scari 10 min), ma concentrez mai bine pe ceea ce am de facut, m-am mutat langa o fereastra, stau cat e programul de munca plus pauzele, in we si chiar si in timpul saptamanii merg in parc, mi-am luat bicicleta si cand e vremea buna vin 8 km cu ea la serviciu, merg la tenis, ies din B cand se poate, ma uit un pic la TV, citesc o carte, am facut curatenie in casa, merg la cumparaturi o data la 2-3 saptamani in hipermarket, restul la magazinele din apropiere. Am masina, dar o folosesc foarte rar pentru mers la serviciu.
Depinde de noi sa nu mai pierdem timpul pe chat ci sa ne intalnim la o bere in parc (o cumperi de la un magazin si o bei in parc, nu la terasa din parc).
PS: si recomand in cazurile extreme CTRL + ALT + DEL
Intrebarea este puteti renunta la tot ce va ofera mareata noastra capitala pentru un trai mai simplu , mai lipsit de griji dar si cu mai putine satisfactii materiale .
de la Sighet numai de bine !!