Stiu, sunt carpa ta. Sunt un nimeni. Un rahat cu IP. Nu am stiut niciodata sa iti aduc ofrande si merit din plin sa ma umilesti.

Ieri, telefonul pe care cu ingaduinta mi l-ai vandut la un pret de doua ori mai mare decat in cataloagele producatorilor, a ramas fara ton. Internetul pe care, in magnanimitatea ta mi l-ai oferit, dadea semne de zapaceala si el. Eram in ajun de Craciun, iar eu aveam 38 febra si frisonam. Stiam ca e o pedeapsa de la tine si recunosc ca, de cate ori treceam prin fata sediilor tale, in loc sa ma tarasc multumind din rarunchi pentru tot ce faci tu pentru mine ca un vierme ce sunt, eu treceam fara sa te bag in seama, scrie Dan Popa pe blogul lui.