Era odata o baba si un mosneag. Baba avea o gaina, si mosneagul un cucos; gaina babei se oua de cate doua ori pe fiecare zi si baba manca o multime de oua; iar mosneagului nu-i da nici unul.
Nota. Doamna intitulata de autor in mod peiorativ „Baba” avea fara indoiala simtul proprietatii, dar si autorul acestui memo pare disperat. Cum sa mananci o multime de oua, cand galinaceea proprietate privata produce (nu foarte competitiv) cate doua oua /zi (echivalent un leu zilnic) ? Desi „Mosneag” are la dispozitie servicii de catering, prefera sa hartuiasca membrii comunitatii, scrie Dan Popa pe blogul lui.
Mosneagul intr-o zi perdu rabdarea si zise:
— Mai baba, mananci ca in targul lui Cremene. Ia da-mi si mie niste oua, ca sa-mi prind pofta macar.
— Da’ cum nu! zise baba, care era foarte zgarcita. Daca ai pofta de oua, bate si tu cucosul tau, sa faca oua, si-i manca; ca eu asa am batut gaina, si iacata-o cum se oua.
Nota: Mosul se pare ca a lucrat in sfera sindicala si nu incurajeaza productia privata.. Pofteste la averea facuta de altii. Pozitia doamnei Baba este corecta, mai putin inclinatiile spre zoofobie, care ne ingrijoreaza.Probabil averea ei consta in trecut intr-un numar mult mai mare de galinacee, pe care le-a haituit pana la moarte. Rog dispuneti cercetari. De asemenea, sugerez respectuos trimiterea unei note colegilor de la Protectia animalelor. A-ti bate animalul nu este deloc o atitudine europeana. Iar a-l indemna pe cetateanul cunoscut sub numele de “Mosu” sa procedeze violent cu cocosul sau este un gest absolut criminal!!!
Mosneagul, pofticios si hapsin, se ia dupa gura babei si, de ciuda, prinde iute si degraba cucosul si-i da o bataie buna, zicand:
— Na! ori te oua, ori du-te de la casa mea; ca sa nu mai strici mancarea degeaba.
Cucosul, cum scapa din manile mosneagului, fugi de-acasa si umbla pe drumuri, bezmetec.
Nota: Propunem arestarea de urgenta a cetateanului Mosu pentru inutile violente aplicate animalelor domestice, care le imping pe acestea catre o stare de dementa.
Si cum mergea el pe-un drum, numai iata gaseste o punguta cu doi bani. Si cum o gaseste, o si ia in clont si se intoarna cu dansa inapoi catre casa mosneagului.
Pe drum se intalneste c-o trasura c-un boier si cu niste cucoane. Boierul se uita cu bagare de seama la cucos, vede in clontu-i o punguta si zice vezeteului:
— Mai! ia da-te jos si vezi ce are cucosul cela in plisc.
Vezeteul se da iute jos din capra trasurei, si c-un feliu de mestesug, prinde cucosul si luandu-i punguta din clont o da boieriului. Boieriul o ia, fara pasare o pune in buzunar si porneste cu trasura inainte. Cucosul, suparat de asta, nu se lasa, ci se ia dupa trasura, spuind neincetat:
Cucurigu ! boieri mari,
Dati punguta cu doi bani !
Nota: Cocosul este tot mai haituit, i se confisca fara temei legal bunurile pe care le detine in scop personal de catre „Vezeteul”, instigat in mod clar de cel caruia i se spune „Boieriu” (posibil fost infractor prin violenta).Nu la fel face si Grecia astazi? Se plimba boiereste si din cand in cand coboara sa ia punguta cuiva
Boierul, inciudat, cand ajunge in dreptul unei fantani, zice vezeteului:
— Ma! ia cucosul ist obraznic si-l da in fantana ceea.
Vezeteul se da iarasi jos din capra, prinde cucosul si-l azvarle in fantana! Cucosul, vazand aceasta mare primejdie, ce sa faca? Incepe-a inghiti la apa; si-nghite, si-nghite, pana ce-nghite toata apa din fantana. Apoi zboara de-acolo afara si iarasi se ia in urma trasurei, zicand:
Cucurigu ! boieri mari,
Dati punguta cu doi bani !
Nota: Desi pare la limita retardului (repeta mereu aceleasi cuvinte), cocosul este pur si simplu chinuit si silit sa inghita o cantitate de apa care i-ar fi putut pune viata in pericol. Autorul nu pare sa dea semne de compasiune.
Boierul, vazand aceasta, s-a mirat cumplit si a zis:
— Ma! da’ al dracului cucos i-aista! Ei, las’ ca ti-oiu da eu tie de cheltuiala, mai crestatule si pintenatule!
Si cum ajunge acasa, zice unei babe de la bucatarie sa ia cucosul, sa-l azvarle intr-un cuptor plin cu jaratic si sa puna o lespede la gura cuptorului. Baba, canoasa la inima, de cuvant; face cum i-a zis stapanu-sau. Cucosul, cum vede si asta mare nedreptate, incepe a varsa la apa; si toarna el toata apa cea din fantana pe jaratic, pana ce stinge focul de tot, si se racoreste cuptoriul; ba inca face s-o aparaie prin casa, de s-au indracit de ciuda harca de la bucatarie. Apoi da o bleanda lespezei de la gura cuptiorului, iesa teafar si de-acolo, fuga la fereastra boierului si incepe a tranti cu ciocul in geamuri si a zice:
Cucurigu ! boieri mari,
Dati punguta cu doi bani !
Nota: Cu accente de thriller dramatic, cocosul este supus unor presiuni teribile, in genul filmelor cu Bruce Willis, presiune pe care le surmonteaza cu mare dificultate.
— Mai, ca mi-am gasit beleaua cu dihania asta de cucos, zise boieriul cuprins de mierare. Vezeteu! Ia-l de pe capul meu si-l zvarle in cireada boilor s-a vacilor; poate vreun buhaiu infuriat i-a veni de hac; l-a lua in coarne, si-om scapa de suparare.
Nota:Este incredibil de cata violenta este capabil acest roman!
Vezeteul iarasi ia cucosul si-l zvarle in cireada! Atunci, bucuria cucosului! Sa-l fi vazut cum inghitea la buhai, la boi, la vaci si la vitei; pan-a inghitit el toata cireada, s-a facut un pantece mare, mare cat un munte! Apoi iar vine la fereastra, intinde aripele in dreptul soarelui, de intuneca de tot casa boierului, si iarasi incepe!
Cucurigu ! boieri mari,
Dati punguta cu doi bani !
Nota: Discutam evident de un cocos cu anumite dizabilitati. Indiferent de torturile la care este supus, el poate comunica acelasi mesaj, prin care revendica practic echivalentul banesc a doi bani plus una punga, inteleg de la translator ca e un fel de portmoneu
Boierul, cand mai vede si asta dandanaie, crapa de ciuda si nu stia ce sa mai faca, doar va scapa de cucos.
Mai sta boierul cat sta pe ganduri, pana-i vine iarasi in cap una.
— Am sa-l dau in haznaua cu banii; poate va inghiti la galbeni, i-a sta vreunul in gat, s-a ineca si-oiu scapa de dansul.
(...)
Cucosul insa mergea tantos, iar paserile dupa dansul, si merge el cat merge, pana ce ajunge acasa la mosneag, si de pe la poarta incepe a canta: “Cucurigu !!! cucurigu !!!”
Mosneagul, cum aude glasul cucosului, iesa afara cu bucurie; si, cand isi arunca ochii spre poarta, ce sa vada? Cucosul sau era ceva de spariet! elefantul ti se parea purice pe langa acest cucos; s-apoi in urma lui veneau carduri nenumarate de paseri, care de care mai frumoase, mai cucuiete si mai boghete. Mosneagul, vazand pe cucosul sau asa de mare si de greoiu, si incunjurat de-atata amar de galite, i-a deschis poarta. Atunci cucosul i-a zis:
— Stapane, asterne un tol aici in mijlocul ograzii.
Mosneagul, iute ca un prasnel, asterne tolul. Cucosul atunci se asaza pe tol, scutura puternic din aripi si indata se umple ograda si livada mosneagului, pe langa paseri, si de cirezi de vite; iara pe tol toarna o movila de galbeni, care stralucea la soare de-ti lua ochii! Mosneagul, vazand aceste mari bogatii, nu stia ce sa faca de bucurie, sarutand mereu cucosul si dezmerdandu-l.
Nota: Cocosul pare deosebit. Rog cercetati daca poate fi trimis in Irak sau in alte zone de conflict opentru a rezolva operatiuni militare. Costurile reduse si rezistenta acestui adevarat VanDamme il recomanda din plin.
Atunci, iaca si baba vine nu stiu de unde; si, cand a vazut unele ca aceste, numa-i sclipeau rautacioasei ochii in cap si plesnea de ciuda.
— Mosnege, zise ea rusinata, da-mi si mie niste galbeni!
— Ba pune-ti pofta-n cuiu, mai baba! Cand ti-am cerut oua, stii ce mi-ai raspuns? Bate acum si tu gaina, sa-ti aduca galbeni; c-asa am batut eu cucosul, stii tu din a cui pricina… si iaca ce mi-a adus!
Atunci baba se duce in poiata, gabuieste gaina, o apuca de coada si o ia la bataie, de-ti venea sa-i plangi de mila! Biata gaina, cum scapa din manile babei, fuge pe drumuri. Si cum mergea pe drum, gaseste si ea o margica s-o inghite. Apoi rapede se intoarce acasa la baba si incepe de pe la poarta: “Cot, cot, cotcodac !”
Baba iesa cu bucurie inaintea gainei. Gaina sare peste poarta, trece iute pe langa baba si se pune pe cuibariu; si, dupa vrun ceas de sedere, sare de pe cuibariu, cotcodocind. Baba atunci se duce cu fuga, sa vada ce i-a facut gaina!… Si, cand se uita in cuibariu, ce sa vada? Gaina se ouase o margica. Baba, cand vede ca s-a batut gaina joc de dansa, o prinde s-o bate, s-o bate, pan-o omoara in bataie! Si asa, baba cea zgarcita si nebuna a ramas de tot saraca, lipita pamantului. De-acu a mai manca si rabdari prajite in loc de oua; ca bine si-a facut ras de gaina si-a ucis-o fara sa-i fie vinovata cu nemica, sarmana!
Nota: Exact cum banuiam. Cetateanul numit Baba denota un comportament violent, ucigand cu bestialitate unica ei sursa de hrana. Banuim ca au existat zeci de alte cazuri inaintea acestuia de fatza. Rog internarea la nebuni a doamnei Baba plus plata unor despagubiri pentru prejudicii aduse gainii.
Mosneagul insa era foarte bogat; el si-a facut case mari si gradini frumoase si traia foarte bine; pe baba, de mila, a pus-o gainarita, iara pe cucos il purta in toate partile dupa dansul, cu salba de aur la gat si incaltat cu ciubotele galbene si cu pinteni la calcaie, de ti se parea ca-i un irod de cei frumosi, iara nu cucos de facut cu bors.
Nota: Domnul „Mosneagu” devine din sindicalist, investitor in real estate. Nu am inteles cum se traduce „a pus-o pe baba gainarita”, dar intuim ca e vorba la mijloc de o procedura de BDSM sau alte deviatii sexuale. Pozitia „gainarita” nu ne este pe moment cunoscuta. Una peste alta rugam discutati cu autoritatile romane si dispuneti eliminarea acestei mostre de violenta fata de animale din lecturile curente ale copiilor.
PS De asemenea, am inteles ca romanii mai studiaza si alte documente cu caracter …. cum ar fi Scufita Rosie, in care Grandma` locuieste singura intr-o padure (ce om normal prefera un asemenea habitat?), obligandu-si propria nepoata sa bata zilnic un drum care o expune unor uriase pericole. Lupul la un moment dat se imbraca in hainele bunicii, incurajand comportamente de tip transvestit…Rog dispuneti
Citeste si comenteaza pe bligul lui Dan Popa
