Solidaritatea este un cuvant caruia prea putini ii cunosc si pretuiesc sensul. Stim sa fim solidari? Am invatat aceasta lectie de viata? Poate acum la inceput de drum in noul an ar trebui sa ne (re)amintim ce reprezinta acest lucru. „La bine si la greu pentru totdeauna” vorbeste de fapt despre solidaritate: in doi sau ca popor. Cei care au invatat-o poate cel mai bine de-a lungul istoriei si au lasat mostenire acest spirit sunt polonezii. Despre ce a insemnat solidaritatea romano-polona de-a lungul istoriei, dar si despre o iubire neconditionata a unei familii nobiliare poloneze pentru tara in care si-a gasit refugiu, intr-un nou episod al serialului editorial „La bine si la greu pentru totdeauna”, initiat de Cabli Funart/ Arta de a Primi.
Vera Mociulschi la Braila
Foto: Arhiva personala
Braila, 24 Decembre 1886, dar de Craciun
Familia Mociulschi a venit din Polonia in Romania in urma cu doua secole. Zona Brailei este cea care i-a adoptat pe polonezi si unde ei si-au cladit o viata si un rost. Langa Dunare au gasit un spatiu fertil, o comunitate prietenoasa in care s-au integrat, s-au naturalizat si au produs o ramura a familei Mociulschi care avea sa-si lege destinul de cel al acestei tari.
„Braila, 24 Decembre 1886
Pentru cinstea ce boerii Mociulski m'au miluit cu tain de cheltuiala si alte icramuri de Craciunul, rog pe milostivu Dumnezeu ca sa traiasca dansii pentru aciasta norocire ce m'ia facutu, iar eu sa ma invrednicescu si la alta cinste, mai mare.
Costandin Ianache "
Vera Mociulschi
Foto: Arhiva personala
Istoria unei familii si drama unui popor
Strabunicul lui Adrian Mociulschi
Foto: Arhiva personala
Radacinile casei Mociulschi coboara, de-a lungul veacurilor, catre izvoarele desprinse dintr-o straveche albie comuna. Nucleul primar al acestei familii s-a format in Europa Centrala, in regiunile acoperite de campiile si colinele Poloniei de astazi. Cronicile vorbesc despre razboinicii cunoscuti sub numele de MOCZULSKI. Membrii ai aristocratiei militare feudale, ei faceau parte din nobilimea leseasca sau slahta (sau familie nobila). In cadrul slahtei din timpul Uniunii Polono-Lituaniene (sec. al XVI-lea) sunt cunoscute 3 ramuri distincte ale familiei Moczulski, fiecare cu propriul blazon.
La sfarsitul secolului al XVIII-lea, cronicarul Callimachi scrie ca mii de polonezi iau calea exilului catre Moldova. Este primul val de refugiati dupa ce Rusia si Prusia au cazut de acord sa imparta Polonia.
A doua patrie
Contele Pawel Moczulski a aparat Varsovia in 1831 aflata sub asediul armatelor tariste.Un grup de tineri cadeti de la Scoala Militara de Ofiteri din Varsovia, caruia i se adauga masele populare, pornesc o rebeliune care va purta numele de Revolutia din Noiembrie. Rezistenta este zdrobita, Varsovia asediata si incepe ceea ce polonezii au numit Marea emigratie. Contele Pawel Moczulski, impreuna cu fiul sau cel mic, se refugiaza in nordul Moldovei.
5 Februar 1874
Fiu-mieu, Dimitrache, de la vremea trecuta s'au bolnavit cu friguri. Se afla in patima da boala si nu poate umbla in picere... Il cauta dohtorii de o luna in casa. Cu slabiciune ma aflu si cu amar am plansu. Cer ajutor, mare boer Mociulschi, care vei socoti dumneata pentru boala sa. Si foarte voi multami dragosti dumitale da acest mare bine.
Mihuleac Milcoveanul
Fiul contelui Pawel Moczulski descopera o a doua patrie in Moldova, se casatoreste cu fiica unui ierarh ortodox, iar fiul lor va fi botezat de Mitropolitul Moldovei, Sofronie Miclescu, dupa numele Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. Numele familiei va fi scris de acum incolo, MOCIULSCHI.
Un judecator regal si un general, aruncati in inchisoarile comuniste
Gheorghe Mociulschi, nepotul contelui, va avea la randul lui doi baieti. Mezinul, Pavel, se va consacra studiului dreptului, in vreme ce Leonard, fiul cel mare, va face o stralucita cariera militara. In secolul XX amandoi vor cunoaste prigoana comunista, din cauza originilor "nesanatoase". Pavel, locotenent in Regimentul 12 Infanterie Barlad in timpul razboiului de Reintregire a Neamului (decorat cu Medalia Victoria, conform Inaltului Decret Regal Nr. 3390/1921), procuror si, mai apoi, Judecator Regal la Inalta Curte de Casatie (Curtea Suprema de Justitie), a fost dat afara din magistratura.
Generalul Leonard Mociulschi
Foto: Arhiva personala
Leonard Mociulschi a luptat in prima linie in timpul Primului Razboi Mondial, iar prin actiunile militare desfasurate a contribuit la reintregirea tarii si Marea Unire. Pentru aceasta a fost rasplatit atat de Guvernul francez cu ordinul Croix de Guerre, cat si de Guvernul Regal care i-a acordat Ordinul Steaua Romaniei, Coroana Romaniei in grad de cavaler. Generalul Mociulschi a luptat si in cel de-al Doilea Razboi Mondial.
Decret de acordare a ordinului de Cavaler lui Leonard Mociulschi
Foto: Arhiva personala
Astazi, Batalionul 21 Vanatori de Munte ii poarta onorific, numele. Toate aceste fapte nu l-au scapat insa pe general de prigoana comunista. I-au fost ridicate distinctiile, i-au fost confiscate averile si a fost aruncat in inchisoare, fara vreun proces. Doar faptul ca se remarcase pe campul de lupta l-a salvat dupa ani grei de temnita. Cel care si-a amintit de generalul Mociulschi a fost presedintele Frantei, Charles de Gaulle, cu prilejul vizitei istorice din anul 1966, moment care a insemnat si reabilitarea si repunerea sa in drepturile pe care de altfel, era indreptatit sa le aiba
Braila, ultimul refugiu
Braila, 24 Decembre 1886
Pentru cinstea ce boerii Mociulski m'au miluit cu tain de cheltuiala si alte icramuri de Craciunul, rog pe milostivu Dumnezeu ca sa traiasca dansii pentru aciasta norocire ce m'ia facutu, iar eu sa ma invrednicescu si la alta cinste, mai mare.
Costandin Ianache
Strabunicul Mociulschi
Foto: Arhiva personala
Zona Brailei este cea care i-a infiat pe urmasii polonezilor ramasi in Romania, unde ei si-au cladit o viata si un rost. Si continua sa faca acest lucru, desi tara nu i-a rasplatit intotdeuna cu acelasi respect. Averea familiei a fost confiscata, conacul a fost lasat in paragina pentru ca, in final, sa fie distrus complet de cutremur. Dupa Revolutie, membrii familiei au inceput demersurile pentru recuperarea bunurilor. Cel care duce acum mai departe numele familiei venita pe aceste meleaguri in urma cu 200 de ani este Adrian Leonard Mociulschi pentru care Romania ramane tara sa. O tara in care scrie carti, in care compune muzica, in care preda studentilor tainele artei sunetelor. Si nu se intoarce in Polonia, unde traiesc alti membri ai vechii familii aristocratice.
Adrian Mociulschi a concertat in strainatate si a primit marele premiu de compozitie la Beijing din partea China Radio International, iar in Europa, in cadrul concursului FRYDERYK AWARDS, la categoria "best international album", premiul pentru albumul colectiv "New Polish Music". Premiile FRYDERYK AWARDS reprezinta un eveniment anual emblematic in activitatea industriei muzicale europene, fiind oferite de catre Academia de Fonografie din Polonia si sunt comparate cu Premiile GRAMMY.
La vernisaj
Foto: Arhiva personala
Despre Adrian Leonard Mociulschi, marele Gheorghe Zamfir declara recent ca: "Nobletea sufleteasca se capata prin credinta, demnitate si daruire totala, prin ceea ce faci. Or, Adrian Mociulschi face parte din grupul oamenilor nobili pe care ii mai avem." Adrian Mociulschi este, de asemenea, si autorul volumelor "Poetica, matematica si armonie muzicala" (2010), "Evul Mediu : arhitectura si muzica" (2011) si "Arta si Comunicare" (2013), publicate de Editura Curtea Veche Publishing.
In interviu
Foto: Arhiva personala
Despre acesta din urma, Neagu Djuvara consemna: "Adrian Leonard Mociulschi, plimbandu-ne printr-o fantastica panorama a tuturor artelor şi a gandirii, peste mari si tari şi peste mileniile istoriei umane, ne descopera legaturi şi corespondente la care n-am cugeta in chip firesc şi care totuşi sunt, si care ne asigura ca arta nu doar ca nu se raspandeste, ci n-are semnificatie, n-are fiinta, fara comunicarea dintre Creator si noi. O carte originala, care merita sa fie citita. "
Nepotul generalului Mociulschi continua astfel lupta in numele nobilelor idealuri ale stramosilor sai, astazi, pe frontul educatiei si al culturii si afirma cu tarie:”Sunt roman!”
