Am 26 de ani si pot sa spun ca prietenii adevarati pe care ii am pot sa-i numar pe degetele de la o mana. Nu sunt o persoana introvertita, dar nici super sociabila, intotdeauna am incercat sa nu incurc pe nimeni cu prezenta mea, ba mai mult, intotdeauna am incercat sa ajut lumea. De fapt, asta a fost visul meu cand eram mica. Daca ma întreba lumea ce vreau sa ma fac cand voi fi mare, raspundeam doctorita sau o persoana care ajuta pe altii. Modelul meu a fost mama mea, o persoana altruista si saritoare, de multe ori mai mult decât e nevoie. Cand mergeam pe strada cu ea, rar se intampla sa nu o salute vreo 10-15 persoane. Insa timpurile s-au schimbat, iar majoritatea “prietenilor” mamei mele au uitat complet de ea.

Scoala, o micro-societateFoto: Agerpres