"Imi urasc jobul. In fiecare dimineata ma indrept spre munca cu picioarele grele precum un condamnat spre ghilotina. Seara, cand totul e gata, ai zice ca sunt un om nou: zambitor, bine-dispus, relaxat. Iar cand vine weekend-ul, mi se pare ca l-am prins pe Dumnezeu de-un picior. Doar ca lunea vine repede..." Cuvintele de mai sus ii apartin unui prieten cu o pozitie buna intr-o mutinationala, care isi cunoaste domeniul si isi face munca cum trebuie. Asta nu il impiedica sa nu ii placa, sau, mai corect spus, sa nu ii mai placa. Situtia nu ar fi atat de rea daca ar sti ca poate sa isi dea demisia si sa plece. Dar el, ca multi altii, are rate la banca, doi copii si e constient de ce se intampla in sectorul economic, doar il cunoaste in amanunt. NU poate sa se arunce in gol.

Satul de muncaFoto: Reuters