​VIDEO Cum au imprumutat turcii hora romaneasca

de Cosmin Navadaru     HotNews.ro
Duminică, 18 decembrie 2011, 11:14 Life | Muzică

Hora taraneasca
Foto: darabani.org
​Çeçen Kizi (Fata cecena) si Longa sunt doua piese apartinand lui Tanburi Cemil Bey (compozitor de secol XIX din Istanbul). Virtuoz al instrumentelor otomane din perioada sa (canta excelent la zece instrumente), Tanburi Cemil Bey a fost prieten cu Bela Bartok, prin intermediul caruia a ajuns sa cunoasca muzica romaneasca (pe care a iubit-o mult, dovada influentele romanesti din operele sale). Cele doua melodii au fost interpretate de formatia de muzica veche Anton Pann luna aceasta, in Aula BCU, cu ocazia festivalului "5 (arte) in cinci (zile) - ICR la BCU".

Çeçen Kizi (Fata cecena) este un cantec de dragoste apartinand lui Tanburi Cemil Bey, compozitor de secol XIX din Istanbul. A fost prieten cu Bela Bartok, prin intermediul caruia a cunoscut muzica romaneasca. "Exista o forma muzicala in Turcia, numita longa, forma care se apropie de horele noastre romanesti. Piesa ce urmeaza nu este o longa, dar o sa vedeti ca are ceva din muzica romaneasca (ornamentatie, mod de constructie melodica)", a explicat Constantin Raileanu, liderul formatiei Anton Pann, cu ocazia unui concert sustinut la Biblioteca Centrala Universitara.

"Influentele romanesti din aceasta piesa se datoreaza faptului ca Tanburi Cemil Bey a iubit destul de mult muzica romaneasca. El a fost unul dintre virtuozii instrumentelor otomane din perioada sa: se pare ca era un performer excelent la zece instrumente (printre care tanbur, kemence, lauta, percutie, violoncel chiar - el da tonul solourilor, improvizatiilor numite taksim pe violoncel)".  

Anton Pann - Çeçen Kizi / Fata cecena (Tanburi Cemil Bey)




"Longa" este o forma foarte intalnita astazi in cultura muzicala turca si araba. "Longa" este de fapt hora noastra romaneasca (in istoria muzicii turce se spune ca "longa" este de influenta valaha)

Anton Pann - Longa (Tanburi Cemi Bey)



Citeste mai multe despre   














Comentarii alese de moderator

  • ATENTIE ! (Duminică, 18 decembrie 2011, 12:34)
    pointless man [utilizator]

    Cum cecenii erau cam pe la marginile Imperiului titlul "Fata cecena" la un muzician din Istanbul ar putea fi legat de deportarea populatiilor de pe flancul nordic al Caucazului. Intre 1817 si 1864 s-a desfasurat un lung razboi (mai de guerila, mai pe fata) intre cei amintiti si Rusia. Respectivul amalgam de etnii era cunoscut sub numele de circazieni sau cerkezi (dar includeau multiple neamuri printre care si pe ceceni). Dupa capturarea lui Samil, marele lor lider, in 1859, s-a ajuns la un acord cu Turcia sa-i preia pe cei care vor sa plece. Au fost "relocate" 600.000 (!) de suflete din care multi au pierit pe drum. Unii au ajuns chiar si in Dobrogea, dupa 1877 fiind mutati din nou (ne-au ramas numele a doua sate - Slava Cercheza si Cerkezu). Pina si in actualul Israel (numit Palestina pe atunci) exista urmasi ai cerkezilor deportati. Desigur ca nu au emigrat toti dar, probabil, in Imperiul Otoman a fost mare tulburare (600.000 de oameni nu-s chiar nimic) de unde inspiratia lui Tanburi Cemil Bey. Acestea sint doar presupuneri, daca am sti exact anul cind a fost compusa piesa ne-am putea pronunta.

    Mai multe informaţii pe Wikipedia sub Ethnic cleaning of Circassians.







4097 vizualizari

  • +4 (4 voturi)    
    ATENTIE ! (Duminică, 18 decembrie 2011, 12:34)

    pointless man [utilizator]

    Cum cecenii erau cam pe la marginile Imperiului titlul "Fata cecena" la un muzician din Istanbul ar putea fi legat de deportarea populatiilor de pe flancul nordic al Caucazului. Intre 1817 si 1864 s-a desfasurat un lung razboi (mai de guerila, mai pe fata) intre cei amintiti si Rusia. Respectivul amalgam de etnii era cunoscut sub numele de circazieni sau cerkezi (dar includeau multiple neamuri printre care si pe ceceni). Dupa capturarea lui Samil, marele lor lider, in 1859, s-a ajuns la un acord cu Turcia sa-i preia pe cei care vor sa plece. Au fost "relocate" 600.000 (!) de suflete din care multi au pierit pe drum. Unii au ajuns chiar si in Dobrogea, dupa 1877 fiind mutati din nou (ne-au ramas numele a doua sate - Slava Cercheza si Cerkezu). Pina si in actualul Israel (numit Palestina pe atunci) exista urmasi ai cerkezilor deportati. Desigur ca nu au emigrat toti dar, probabil, in Imperiul Otoman a fost mare tulburare (600.000 de oameni nu-s chiar nimic) de unde inspiratia lui Tanburi Cemil Bey. Acestea sint doar presupuneri, daca am sti exact anul cind a fost compusa piesa ne-am putea pronunta.

    Mai multe informaţii pe Wikipedia sub Ethnic cleaning of Circassians.
  • +1 (1 vot)    
    Primele acorduri deamana cu imnul Israelului (Duminică, 18 decembrie 2011, 14:05)

    jeanvaljean [utilizator]

    poate ma insel dar primele acoduri ale melodiei seamana cu inceputul imnului Israelului
    • +1 (1 vot)    
      Imnul Israelului (Duminică, 18 decembrie 2011, 16:50)

      LEC [anonim] i-a raspuns lui jeanvaljean

      .Are melodia unui cantec popular romanesc, denumit Cucuruz cu frunza-n sus ; melodia a fost
      dusa acolo de un evreu emigrat din Moldova
    • +1 (1 vot)    
      La Mantovana (Duminică, 18 decembrie 2011, 20:51)

      AT [anonim] i-a raspuns lui jeanvaljean

      Imnul Israelului deriva dintr-o melodie renascentista italiana, La "Mantovana", raspandita prin Europa, inclusiv in folclorul romanesc.

      La Mantovana:
      http://www.youtube.com/watch?v=T-JFmOXlMbI

      Bedrich Smetana - Vltava (Moldau)
      http://www.youtube.com/watch?v=i5zwt3B8Weg

      Hora lui Nae (din pacate mie nu imi merge linkul)
      https://eee.uci.edu/programs/rgarfias/field-recordings/romania-1977.html

      Cucuruz cu frunza-n sus
      http://www.youtube.com/watch?v=v43NBuFYW0g&feature=related

      Hatikva (Imnul Israelului)
      http://www.youtube.com/watch?v=Yd2v8kqjYwc


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version