Psihologul. De la Yehudi Menuhin la Rammstein

de Cosmin Navadaru     HotNews.ro
Duminică, 25 martie 2012, 7:36 Life | Muzică

Jakob Hendel
Foto: classicaudio.de
Celebru inginer de sunet de origine germana, detinator de premiu Grammy, Jakob Haendel este prima alegere pentru multe dintre marile orchestre ale lumii, de la Filarmonica din Berlin pana la Orchestra Simfonica din Beiing. A lucrat alaturi de nume importante ale muzicii clasice, precum Yehudi Menuhin, Joshua Bell si Gidon Kremer, dar si alaturi de formatia de rock Rammstein. In Romania, el a colaborat cu Alexandru Tomescu (pentru realizarea CD-ului "Alexandru Tomescu. 24/24" - integrala Capriciilor de Paganini lansata anul trecut) si se va ocupa de sunet si pentru discul pe care cvartetul Ad Libitum il va lansa in luna aprilie (CD-ul va cuprinde cate un cvartet din Haydn, Beethoven si Sibelius).

Jakob Haendel a vorbit pentru HotNews.ro despre o noua modalitate de a produce discuri, "imperfecte" din punct de vedere tehnic, dar "sanatoase": "Realizarea a mai mult de 1000 de editari pentru producerea unui material ar trebui sa ridice un mare semn de intrebare legat de CD-urile din zilele noastre. Ca producator, inainte eram chirurg, astazi sunt mai degraba psiholog: incerc sa fac un produs sanatos. Intotdeauna am preferat sa mananc un filé, in loc de carnea tocata din hamburger. Daca asculti albumele live U2, numai imaginile sunt live. Nimic nu e real din concert. Nu suna natural."

Cum sa surprinzi talentul unor muzicieni

Jakob Haendel, producator muzical pentru noul disc al formatiei Ad Libitum: "Eu captez talentul, sunt un prestator de servicii care incearca sa ofere o imagine autentica a unei persoane. Talentul e ca o poza.

 
Realizarea a mai mult de 1000 de editari pentru producerea unui material ar trebui sa ridice un mare semn de intrebare legat de CD-urile din zilele noastre.
 
 
Jakob Haendel, producator muzical
Din punct de vedere tehnic, poti rezolva orice problema, poti face ca un cvartet sa sune perfect. Dar eu si Alex (Alexandru Tomescu, membru al formatiei Ad Libitum, n.r.) am decis sa nu mergem pe aceasta cale, ci sa facem un produs, un CD de 74 de minute, care va avea o singura linie de-a lungul actelor. Astfel va exista mereu o legatura intre acte, vor exista anumite pauze intre ele si vor exista anumite portiuni pe disc unde muzicienii isi pastreaza energiile pentru urmatorul act.

Cand incerci sa produci secunda dupa secunda, fiecare incearca sa dea totul din el. Muzica clasica este de obicei editata la fiecare 3-5-7 secunde, apelezi mereu la o alta versiune si apoi construiesti o imagine perfecta. Si asta este, desigur, o solutie tehnica a zilelor noastre, dar am decis sa alegem "varianta muzicala". Suntem curiosi ce vor crede oamenii despre noua noastra abordare, cum vor reactiona cand vor auzi o versiune "de concert", adica trei cvartete cantate consecutiv. Am lucrat timp de trei zile: puteam sa facem Beethoven in prima zi, Haydn in a doua si Sibilius in ultima zi, dar am decis sa facem toate cele trei cvartete in fiecare zi, sa inregistram totul ca pentru un concert.

Deci de la primul act al lui Haydn vor trebui sa pastreze energia necesara pentru a canta si ultimul act din Sibelius. Cred ca asta va oferi o imagine mai consistenta pentru CD si o imagine mai reprezentativa a ansamblului. Este un test. Cred ca acesta este cea mai buna modalitate de a arata cu adevarat talentul unei formatii si dezvoltarea sa de-a lungul unei perioade de timp".


Ca producator, inainte eram chirurg, astazi sunt mai degraba psiholog

"Starurile care apartin de Sony si care au cele mai mari vanzari de discuri nu sunt extraordinare pe scena, dar sunt foarte bine produse. Si va pot arata cativa artisti care canta numai in biserici mici de la tara, dar care canta ca orice vedeta. E uimitor ce se poate face din punct de vedere tehnic.

 
Ca producator, inainte eram chirurg, astazi sunt mai degraba psiholog: incerc sa fac un produs sanatos. Intotdeauna am preferat sa mananc un filé, in loc de carne tocata din hamburger.
 
 
Jakob Haendel
Producatorul muzical se duce in studio si isi asuma responsabilitatea pe fiecare nota - dar asta este o munca artificiala, cu un rezultat artificial. Realizarea a mai mult de 1000 de editari pentru producerea unui material ar trebui sa ridice un mare semn de intrebare legat de CD-urile din zilele noastre.

Eu incerc sa fiu un catalizator, in loc sa fiu cineva care dicteaza cum sa arate lucrurile. Ca producator, inainte eram chirurg, astazi sunt mai degraba psiholog: incerc sa fac un produs sanatos. Intotdeauna am preferat sa mananc un filé, in loc de carne tocata din hamburger. Asta e diferenta.

Chiar daca nu este perfecta din punct de vedere tehnic, varianta noastra este un mod mai interesant de a asculta muzica. Este vorba de o modalitate adevarata de a inregistra. Daca ne uitam putin in trecut, asa aratau primele inregistrari, facute cu zeci de ani in urma: nu puteai sa editezi, astfel ca trebuia sa canti totul de doua ori, de la prima la ultima piesa". 


Rammstein. Doua concerte groaznice

"Se inregistreaza multe discuri live - un motiv este cel legat de buget (spre exemplu Filarmonica din Berlin face mai ales inregistrari live). In urma cu 10 ani, inregistrau nota cu nota. Dar nu poti plati o orchestra pentru patru zile intr-o sala, astazi, pentru ca vanzarile de CD-uri au ajuns la alt nivel fata de acum 10-15 ani. Cand am inceput eu, a fost frumos, pentru ca am invatat sa fac lucrurile pe calea aceea mai dura, "the hamburger way", dar acum ma intorc la filé...

 
Daca asculti albumele live U2, numai imaginile sunt live. Totul este suprapus cu ce faci in studio. Nimic nu e real din concert. Pentru mine, nu suna natural.
 
 
Jakob Haendel
Am facut inregistrari live cu Rammstein. Am fost la opt concerte si am fost responsabil de captarea muzicii de acolo. Primele doua concerte au fost groaznice pentru mine, eu fiind o persoana din lumea muzicii clasice. Dar apoi am inteles ca stilul asta are un impact enorm asupra publicului, este ceva la care oamenii de muzica clasica abia pot visa. Sigur, exista evenimente de anvergura in lumea muzicii clasice, dar sunt numai evenimente de entertainment, nu sunt muzica clasica adevarata. Am fost intr-adevar impresionat la concertele Rammstein. In Olanda, in Anglia, in Franta am vazut 90.000 de oameni cantandu-le versurile.

In muzica pop, impactul unui producator este mult mai mare, pentru ca totul e procesat. Daca asculti albumele live U2, numai imaginile sunt live. Totul este suprapus cu ce faci in studio. Nimic nu e real din concert. Pentru mine, nu suna natural, e ca o muzica realizata in studio, cu ceva aplauze si tipete ale fanilor intre piese".


Psihologul din umbra

"Cand eram student, am fost DJ. Imi placea sa aleg urmatoarea piesa care trebuia sa ii tina pe oameni "in priza". Ca producator, intrerupeam muzica si vorbeam cu oamenii, incercam sa generez acest sentiment, sa am mereu in minte "de ce anume am nevoie pentru a face CD-ul interesant", sa aiba acea stralucire, acea imagine de efect a ansamblului. E despre acelasi sentiment si cand esti DJ. Esti pasiv in spate, pe fundal, dar de fapt ai un mare impact asupra ce se intampla in fata.

 
Chiar si pentru ansamblurile europene, este un vis sa canti in China: ai sali de concert pline, ai un public foarte educat.

De asemenea, ai un public tanar, ceea ce e foarte diferit de Europa. Daca te duci la un concert in Germania, abia daca vezi oameni sub 60 de ani.
 
 
Jakob Haendel
Ca producator, munca ta este, totusi, complet diferita la nivel mental: pentru a obtine ce doresti de la un disc, ideea este sa nu spui ce ai observat gresit, ci sa gandesti pozitiv. Sa iti comunici doar intentiile despre cum ai dori sa vezi materialul - asta il va ajuta mult mai mult pe muzician decat daca i-ai spune "asta si asta sunt gresite".

In 2004, mi-a fost foarte greu sa lucrez in China, pentru ca nu vorbeau prea multi engleza. Aveam un traducator, caruia ii spuneam toate detaliile tehnice: "te rog, canta masura 8 cum ai cantat masura 32". Dar el traducea "masura 8!" si nimeni nu stia ce sa schimbe. De atunci, am incetat sa mai lucrez cu traducator. Incerc sa-mi folosesc vocea, chiar daca jumatate dintre cei prezenti nu inteleg nimic".


China - noul El Dorado al instrumentistilor din orchestrele americane si europene

"Muzica este ceva care ne uneste. Lucrez, spre exemplu, cu Macau Orchestra, in care mai mult de jumatate sunt straini. Multi vin din America. Multe orchestre s-au inchis in Statele Unite, astfel incat vin in China, in Hong Kong, in Macau. Ai muzicieni din Anglia, ai trombonisti din Statele Unite, astfel ca lucrurile nu merg mereu, pentru ca scolile de muzica sunt complet diferite. Si mai sunt si chinezii, care sunt foarte stricti si au aceeasi scoala. Dar e un mediu care te provoaca, trebuie sa inveti sa il controlezi, sa il faci sa devina ce vrei tu.

In Statele Unite, din cauza crizei economice, nu mai erau sponsori, nu mai era ajutor din partea guvernului. Fara acest ajutor, multe orchestre importante au trebuit sa se inchida. Pana si orchestre americane foarte importante sunt pe punctul de a se inchide.

Simt ca aceasta tendinta capata proportii. Chiar si pentru ansamblurile europene, este un vis sa canti in China: ai sali de concert pline, ai un public foarte educat. De asemenea, ai un public tanar, ceea ce e foarte diferit de Europa. Daca te duci la un concert in Germania, abia daca vezi oameni sub 60 de ani".


Citeste mai multe despre   



















5146 vizualizari

  • +2 (4 voturi)    
    solutia e... (Duminică, 25 martie 2012, 9:43)

    sdfh [anonim]

    ...inapoi la vinil. un pickup adevarat (garrard, thorens, lenco sau dual - VINTAGE - mai accesibile la noi) rezolva atat problema de durabilitate cat si de calitate a sunetului. orice cd e mult inferior in comparatie cu un vinil. eu am un dual 1218 din 1971 care arata si functioneaza ca nou. mai putem vorbi acum de vreun cd player care sa poata rezista atatia ani???
    • 0 (2 voturi)    
      Nu asta e problema (Duminică, 25 martie 2012, 17:12)

      a_claudiu [utilizator] i-a raspuns lui sdfh

      Poti face si digital la calitatea vinilului. Daca CD-ul ti se pare mult inferior fata de vinyl te invidiez, ai niste urechi de superman.

      Problema de care se plange el acum este faptul ca sunt prea multe prelucrari. Acum fiind cu mult mai usor si mai ieftin sa prelucrezi decat in trecut, muzica care o primesti acum este prelucrata si rasprelucrata.
      Mai mult decat atat, nu gasesti muzica care sa nu fie prelucrata pentru a fi "comerciala".

      Chiar daca ar trece acum inapoi la vinil aceeasi muzica prelucrata ai primi. Cat despre CD playere, asta e, sunt consumabile.
    • -1 (1 vot)    
      de acord (Duminică, 25 martie 2012, 17:17)

      ok [anonim] i-a raspuns lui sdfh

      de acord - "mediul e mesajul" cum zicea un mare analist de media.


      de ne-am intoarce inapoi la vinil rock-ul si rammstein si-ar pierde esenta si rostul...
    • 0 (2 voturi)    
      Nu stii ce vorbesti... (Duminică, 25 martie 2012, 18:08)

      Kata [anonim] i-a raspuns lui sdfh

      Tehnic vorbind, un CD poate "suna" ca un vinil dar un vinil nu poate nici macar visa la ce poate face un CD. Inainte ca "meseriasii" sa-mi sara in cap i-as ruga sa mediteze un pic asupra unui lucru: CD-urile sunt "acuzate" ca suna "sintetic" nu din cauza lor, ci din cauza tehnicilor improprii ca sa nu spun idioate de captare a sunetului. De exemplu, vioara a fost gandita sa fie ascultata de la cativa metri distanta. Daca stai cu urechea aproape de ea auzi ceva "sintetic". Cu toate acestea o gramada de "meseriasi" plaseaza microfoanele foarte aproape de instrument cu consecintele cunoscute. Nu mai continui cu asta dar nu ma pot abtine sa nu reamintesc faptul ca exista foarte mult subiectivism in evaluarea a ceea ce "suna" "bine". Sunt curios ce parere ar avea un pusti care a ascultat doar MP3-uri (oribile si ele) despre "vinil" "tape". Sper ca nu v-am suparat. Sanatate....
    • +1 (1 vot)    
      ...ca n-ai inteles nimic (Luni, 26 martie 2012, 10:55)

      Nora E. [anonim] i-a raspuns lui sdfh

      Stimate SDFT,
      sunteti intr-o grava eroare ! J.Haendel se refera la captarea si procesarea sunetului, referitor la partitura. Intr-un cuvant, la muzica asa zisa "live", adica adevarata, nu prelucrata digital sau altfel.
  • +1 (1 vot)    
    o ”mica” inversare........... (Duminică, 25 martie 2012, 10:56)

    gigi n [anonim]

    Mi se pare totusi ca nu ar fi trebuit sa-l mentionati pe Joshua Bell inaintea lui Yehudii Menuhin.Poate va corectati.......
  • 0 (0 voturi)    
    Excelent (Marţi, 27 martie 2012, 12:01)

    Cristina [anonim]

    Excelent interviu. Felicitari! Este extraordinar faptul ca in sfarsit incepem sa invatam ca un "file" este mai bun decat un "hamburger", in toate domeniile....mai ales in muzica. Bravo, Jakob Haendel!


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version