​Pregatirile sunt pe ultima suta de metri pentru festivalul Jazz in the Park, ajuns la a V-a editie. Din 26 iunie, timp de sapte zile, Clujul va fi animat de peste o suta de artisti care vor canta pe cele sase scene din oras, unele cu acces liber si bilet neobligatoriu, altele pe baza de bilet. Concerte in sali, in Parcul Central, pe malul Somesului si intr-un loc surpriza, reprezentatii artistice stradale si o atmosfera de relaxare, vacanta si descoperire va cuprinde Clujul in perioada 26 iunie-2 iulie la Jazz in the Park 2017.

Alin VaidaFoto: Twin Arts

Artisti precum Vintage Trouble, Dhafer Youssef, Susana Baca, Jojo Mayer & Nerve, Skalpel, Tatran, Viva Vox, Mammal Hands, Hidden Orchestra, vor concerta la festival. Ce pregatesc organizatorii pentru editia din acest an, cea mai mare de pana acum, am aflat de la fondatorul Jazz in the Park, Alin Vaida.

Jazz in the Park aniverseaza anul acesta 5 ani. Povesteste-ne putin despre background-ul tau in organizare de evenimente, inceputul festivalului, si despre ideea care a stat la baza lui.

Ideea festivalului mi-a venit in 2012. Mi-am dat demisia din locul de munca de atunci pentru a pune pe picioare acest proiect si am inceput aventura Jazz in the Park. Imi doream foarte tare sa fac un proiect in Cluj si stiam ca trebuie sa compensez cu ceva lipsa de fonduri. Mi-am dat seama ca Parcul Central al orasului era un loc atat de frumos, pe care nimeni nu l-a folosit niciodata pentru un eveniment. Am meditat mult la ceea ce reprezinta acel spatiu pentru oras si ce s-ar potrivi in el. Sentimentul natural a fost ca aici trebuie un festival de jazz, chiar daca nu eram atunci cel mai mare cunoscator in materie de jazz. Dar asta simteam ca trebuie.

S-au intamplat multe lucruri care au influentat scopul si ceea ce reprezinta Jazz in the Park astazi: spre exemplu, la prima cerere a parcului, am primit un refuz din partea autoritatilor. Asta ne-a mobilizat foarte tare intr-o directie comunitara, iar apoi festivalul a devenit ceva ce ne defineste ca organizatori: vrem sa punem in valoare spatiul public. De asemenea, nu am vrut sa inchidem Parcul Central, asa ca am creat Fondul Jazz in the Park, o actiune care s-a dovedit atat de frumoasa si de benefica orasului. Suntem un festival care vinde bilete neobligatorii. Si sunt mii de oameni care le cumpara. Acestea sunt doar doua exemple din multe existente. Iar adaptarea noastra continua a definit festivalul de astazi.

Am inceput sa fiu implicat in evenimente la 16 ani, cand am voluntariat in programul YouthBank, un program de educatie non-formala pentru liceeni. Am organizat atunci un eveniment caritabil in care m-am implicat foarte mult. De atunci am stiut ca vreau sa fac asta in viata. A urmat multa munca de productie in evenimente si am fost implicat in proiecte de toate felurile: concerte, festivaluri, congrese, ba chiar și petreceri pentru companii. Am experimentat orice am putut. Primul festival pe care l-am organizat a fost Miraje, un festival dedicat integrarii in comunitate a persoanelor cu dizabilitati. A debutat in 2008. Apoi, in 2009, am organizat un festival dedicat suporterilor Universitatii Cluj. Acel eveniment mi-a dat ocazia sa lucrez cu clubul si pe alte proiecte, printre care doua prezentari de lot si inaugurarea stadionului Cluj Arena.

Ce ai incercat sa imbunatesti in acesti ani, ce s-a schimbat in experienta de festival a publicului?

Cred ca e de datoria fiecarui organizator de evenimente sa incerce sa fie tot mai bun in fiecare an. O faci in primul rand pentru tine, pentru implinirea ta personala, dar o faci mai mult pentru public si pentru cei care te sustin. Poate cel mai evident lucru imbunatatit an de an este line up-ul. In fiecare an, ni s-a spus ca am avut cel mai bun line-up de pana acum. Si vrem sa auzim asta in fiecare an. De anul trecut am inceput o colaborare cu Twin Arts din Bucuresti pe partea de program artistc, iar anul acesta chiar ne-am facut de cap. Si se vede.

In rest, an de an, incercam sa acoperim tot mai mult din oras. Am declarat ca vrem asta inca de la prima editie de festival, in 2013. Atunci aveam scena doar din Parcul Central. Acum, pe langa parc, festivalul are loc pe plaja de pe Malul Somesului, concerte in sali la Opera Maghiara, in cluburi, pe patru strazi din centrul istoric si intr-un loc surpriza.

Avem o regula nescrisa, anume ca la editiile cu numar impar facem experimente, iar la editiile cu numar par perfectam ce am facut cu un an inainte. Anul acesta, fiind un an impar, experimentam.

Ne gasim inspiratia si energia din efectul festivalului asupra orasului. Chiar cred ca un festival poate schimba o comunitate. Si asta incercam sa facem si noi.

Clujul incepe sa devina un reper important in materie de concerte si festivaluri: Electric Castle, Untold, Jazz in the Park sau concerte Sting și Depeche Mode,. Care crezi ca sunt atuurile orasului si ce ar putea invata autoritatile si promoterii din alte orase din parcursul sau?

In mod cert, Clujul si locuitorii de aici au mult de castigat de pe urma evenimentelor si festivalurilor care au loc aici si in imprejurimi. Orasul e din ce in ce mai atractiv din punct de vedere turistic si cultural datorita evenimentelor din ultimii ani. Nu a fost mereu asa, cand am inceput sa facem planuri pentru Jazz in the Park, in 2012, erau putine evenimente majore care sa adune zeci de mii de oameni. Aici autoritatile pot sa aiba un cuvant important de spus: pot sa incurajeze promoterii sa organizeze evenimente si festivaluri sau din contra, pot sa le faca munca grea si sa-i descurajeze. Sau sa-i determine sa migreze spre alte orase, unde exista deschidere. Asta cred ca pot face autoritatile. Iar promoterii pot sa colaboreze intre ei si sa nu-si canibalizeze evenimentele.

Ce e frumos la Cluj legat de autoritatile publice este ca vin in sprijinul organizatorilor si actioneaza complementar cu acestia. In schimb, in alte orase, autoritatile parca servesc ca si concurenta organizatorilor privati. De multe ori vezi evenimente publice cu bugete foarte mari, care beneficiaza de avantaje logistice fiindca sunt organizate de Primarii. Asta e cumva o concurenta neloiala pentru cei care fac evenimente din bugete proprii. Clujul a reusit sa organizeze "Zilele Orasului", sa fie si frumos si sa nu semene cu celelalte proiecte ale Clujului. Asta e de admirat. Si colaborarea cu autoritatile e tot mai buna an de an. Evident ca se poate si mai bine, dar se vede o evolutie.

Legat de promoterii locali, tin sa mentionez ca proiecte mari precum TIFF, EC si Jazz in the Park au aparut inainte ca orasul sa capete reputatia de oras deschis catre evenimente. Si si-a creat reputatia asta printr-o relatia calda cu publicul si prin creativitatea evenimentelor, nu neaparat prin "cumpararea" unor nume mari din zona artistica. Si asta s-a dovedit in beneficiul lor dupa cativa ani. Pe langa asta, Clujul fiind un oras relativ mic, toata lumea se stie cu toata lumea, mai ales in evenimente. Evenimentele se sincronizeaza, se ajuta sau cel putin incearca sa nu se suprapuna. Exista o dorinta de coabitare in Cluj. Poate acestea sunt principiile care ar trebui preluate si de alte orase.

Cine este publicul vostru? Ce procent din el vine din afara orasului la festival?

Avem un public curios, dornic de experimente si descoperire, deschis la nou si curios sa testeaze, care nu se limiteaza la ceea ce aude la radio sau la TV in materie de muzica si experiente culturale. Avem public de toate varstele. Datorita faptului ca accesul e liber la concertele din zonele publice – Parcul Central, Malul Somesului, strazi din oras si alte locuri – reusim sa ajungem atat la cei familiarizati cu jazzul, cat si la cei curiosi, cei care inca nu stiu exact cu ce se mananca acest stil muzical. De fapt, asta ne si propunem: sa construim dezvoltare de audienta, sa promovam muzica de calitate si artistii talentati. Cei mai multi participanti au intre 25 si 35 de ani, iar aproximativ 20 la suta vin din afara orasului.

Festivalul e foarte atractiv pentru orasele invecinate fiind bine conectat, e accesibil din punct de vedere financiar pentru ca la cea mai mare parte a concertelor intrarea e libera, iar dupa introducerea curselor directe low cost Bucuresti-Cluj, suntem siguri ca o parte si mai mare din public va veni din Capitala. In anii trecuti am avut comunitati mari de ieseni, timisoreni si alte orase indepartate care au venit la festival. Nu sunt multe evenimente de jazz in tara, iar la Jazz in the Park atmosfera e una aparte de relaxare, conectare, descoperire si asta ii atrage, pe langa muzica.

Cum se prezinta editia Jazz in the Park 2017? Aveti un line-up foarte interesant si variat si multe premiere pentru Romania. Este si prima editie la care dezvoltati o sectiune importanta pe baza de bilete, in sali de concert. Ce ne poti spune despre programul de anul acesta?

Editia din acest an este cea mai mare de pana acum, din toate punctele de vedere. Crestem atat ca numar de artisti, cat si ca notorietate a lor, numar de scene, activitati, zone ale orasului pe care le activam, dar si nivel de implicare in comunitate. Sectiunea de concerte pe bilete a aparut din dorinta noastra de a aduce nume tot mai mari ale jazzului mondial, dar si de a-i rasplati pe iubitorii dedicati ai muzicii jazz care se bucura de concertele extraordianare pe care le vor sustine nume importante ale jazzului contemporan, cum ar fi Dhafer Youssef, Barcelona Gipsy Balkan Orchestra si Susana Baca. Si pentru ca banuiam ca multi dintre iubitorii muzicii jazz vor dori sa exprimenteze stilurile tuturor artistilor, am pus in vanzare abonamente care ofera acces la toate evenimentele din sali. Line up-ul este variat, avem trupe din 15 tari si de pe 3 continente care aduc influente europene, gipsy, sud-americane, africane, arabe si care combina jazzul cu foarte mute stiluri: de la rock la electro.

Celor care iubesc muzica le-as recomanda sa incerce cate putin din fiecare si sa nu rateze cateva concerte din festival: concertele de la Opera Maghiara, concertul in premiera nationala Vintage Trouble, de neratat e celebrul percutionist Jojo Mayer care vine impreuna cu trupa lui, dar si corul a cappella din Serbia, Viva Vox, care va aduce in parc interpretari spectaculoase dupa Nirvana, Prodigy, Rammstein, Coldplay, Hidden Orchestra vine cu un live set, iar Tatran va aduce influențe jazz, rock, muzică clasică, electronică și post-rock. In plus, dezvoltam sectiunea In the Street, astfel ca intregul oras va respira jazz, muzica si evenimente in saptamana 26 iunie-2 iulie. Si cand spunem tot orasul, ne referim chiar si la unele dintre cele mai putin folosite locuri din oras pentru organizarea de concerte. Credem ca prin line up-ul de anul acesta experimentam, testam si dam publicului sansa de a gusta mai multe tipuri de jazz, astfel incat sa poata decide care dintre ele ii place mai mult.

Cum ti se pare ca arata piata festivalurilor de jazz din Romania?

Exista o parte plina a paharului si una goala. Partea goala e ca sunt putine festivaluri de jazz in Romania si putina promovare pentru evenimentele de acest gen. Avem si o parte plina, faptul ca exista cateva festivaluri, printre care ne numaram si noi, care sunt tot mai bune de la an la an, iar competitia dintre ele duce la o crestere tot mai mare. Cred ca jazzul nu ar trebui vazut ca o muzica inaccesibila, ci una usor de experimentat si aici vedem misiunea noastra: sa popularizam acest gen muzical care nu a fost niciodata la moda, dar nici nu va fi vreodata demodat.

Fiecare festival are dreptul sa aleaga daca sa comunice cu o masa mare de oameni sau se adreseaze strict celor care cunosc deja genul. Noi am decis inca de la prima editie sa mergem pe prima varianta, pentru ca unul dintre scopurile noastre este sa accesibilizam jazzul si muzica buna cat mai mult.

Care crezi ca este cel mai important lucru pe care l-a obtinut JiP in acesti 5 ani?

In 2012, cand am venit cu ideea organizarii festivalului, la Cluj era interzis mersul pe iarba, in parc. Nu se organizau evenimente mari aici, iar oamenii nu se bucurau cu adevarat de parc si de oras, in general. Am vrut sa schimbam asta si ne bucuram ca prin Jazz in the Park oamenii si-au putut redescoperi spatiul si, in sens plastic, si l-au luat inapoi. Acum hamacele sunt mereu in parc, iar locuitorii se bucura de locurile din oras mult mai mult. Ne bucuram ca am convins si Primaria in acest sens. O alta victorie o reprezinta infiintarea si desfasurarea Fondului Jazz in the Park.

Festivalul e primul (si singurul, din cate stim) din Romania care are un fond din care sprijina proiecte sociale si culturale din oras oferind participantilor bilete neobligatorii la festival (cu valoare simbolica, de 10 sau 50 de lei), iar din bani donati finantam proiecte pentru comunitate.

La nivel personal, acest festival mi-a oferit o noua perspectiva privind muzica. Fiind responsabil si de line-up in cadrul festivalului, am avut sansa de a asculta si descoperi foarte multa muzica, iar acest lucru e ceva ce nu o sa imi poata lua nimeni niciodata. Pot afirma ca multimita festivalului Jazz in the Park, iubesc mai mult muzica si stiu mai mult despre ea.

Ce planuri aveti pentru 2018?

Anticipam o extindere si in alte orase, am primit multe solicitari in acest sens si e o dorinta naturala si fireasca de a duce misiunea Jazz in the Park mai departe. Anul acesta avem cel mai bun line up de pana acum și deja ne pregatim pentru anul viitor, anul in care vrem sa depasim nivelul din acest an, asa cum ne-am obisnuit de la inceput.

Mai multe detalii despre festival puteti afla pe : www.jazzinthepark.ro si pe pagina de facebook Jazz in the Park.

Biletele se gasesc in retelele Biletmaster si Eventim.