S-a reintors la Bucuresti asa cum a promis pentru a sustine un al doilea concert. A facut impreuna cu publicul romanesc, ca un act artistic sa se transforme intr-o sarbatoare a muzicii. Multi il cunosc drept omul orchestra, sau parintele lui Don't Worry, Be happy, o melodie pe care n-o mai canta in concert din 1988. N-a avut nevoie decat de-un scaun si un microfon, fara decor si fara instrumente. Bobby McFerrin si-a incheiat sambata seara turneul la Sala Palatului din Bucuresti, si a promis ca va reveni. Poate chiar la primavara, cand isi va incepe turneul de promovare a noului album.

Un prieten se intreba in timpul concertului: "Cum o fi sa-ti pui un tricou pe tine si sa pleci in turneu?"

Degajat, fara urma de incordare, cu o ironie interesanta si amicala, McFerrin nu canta niciodata pentru public, canta cu el. "Cel mai important cadou pe care il face publicului sau", potrivit "Los Angeles Times", "este acela de a-i transforma din simpli spectatori in personaje principale, de a transforma sala de spectacole intr-un imens spatiu de joaca."

Sambata seara la Bucuresti, McFerrin a impresionat prin tehnica sa de a se autoacompania cu "percutia" formata din propriile palme si cosul pieptului. Tehnica lui este dublata de o extraordinara putere de a transmite, de a comunica cu publicul. "Do you guys know Bach?", a intrebat McFerrin, invitand publicul nu sa aplaude, ci sa cante. A invitat cativa spectatori pe scena intr-un exercitiu participativ de improvizatie: el le-a cantat, iar ei au dansat pe muzica lui.

Bobby McFerrin a facut, folosind publicul prezent in sala, o demonstratie simpatica legata de puterea scalei pentatonice.

Bobby McFerrin in concert la Kiev

A incercat cu publicul bucurestean sa experimenteze impreuna Bobble

Bobble este noul proiect al lui Bobby McFerrin, definit de artist ca "an improvised opera with a wordless libretto". McFerrin invita pe scenele unde concerteaza 16 persoane din public si incearca sa gaseasca impreuna un limbaj muzical comun sub bagheta muzicianului. Scopul acestui exercitiu este de a invata sa asculte si de a se auzi reciproc prin muzica.

Concert Solo A Capella cu artisti romani invitati pe scena

Pentru spectacolul de la Bucuresti, alaturi de McFerrin pe scena au urcat acordeonul maestrului Ionica Minune, tambalul lui Cristinel Turturica si un contrabas. Artistii romani l-au provocat la un dialog muzical unic – vocea lui McFerrin versus instrumente de nelipsit din muzica noastra: acordeonul, tambalul vrajit al lui Cristinel Turturica si un contrabas de exceptie. Pentru toti cei care ii iubesc spontaneitatea, talentul, bucuria cu care urca pe scena, Bobby McFerrin a concertat aproape 2 ore si a oferit un bis in ciuda faptului ca a fost racit.

Castigator a 10 premii Grammy, Bobby McFerrin este unul dintre cei mai cunoscuti muzicieni care improvizeaza si inoveaza, un renumit dirijor de muzica clasica. Este un pasionat al educatiei muzicale si un autodidact. A vandut peste 20 de milioane de albume in toata lumea. A colaborat cu Yo-Yo Ma, Chick Corea, Joe Zawinul, Filarmonica din Viena si Herbie Hancock.

"Parintii nu m-au obligat niciodata sa cant. M-am interesat singur si destul de devreme de muzica"

Bobby McFerrin s-a nascut pe 11 martie 1950 in Manhattan, New York, intr-o familie de muzicieni de opera. De mic isi aduce aminte ca a avut o inclinatie catre muzica. "Parintii nu m-au obligat niciodata sa cant. M-am interesat singur si destul de devreme de muzica", spune Bobby.

Tatal sau, Robert Sr. a fost primul solist de culoare al Operei Metropolitane new-yorkeze. Succesul lui McFerrin senior a dus familia la Hollywood, acolo unde acesta fusese angajat sa interpreteze partitura lui Sidney Poitier, in filmul Porgy si Bess. Bobby avea opt ani si iubea clarinetul. S-a indreptat apoi spre pian, a infiintat Bobby Mack Quartet, o trupa de liceeni, a strabatut tara intr-un turneu cu grupul Ice Follies si a concertat ca pianist in saloane de hotel si prin cabarete.

"Imi doresc sa concep o broderie acustica pentru publicul meu"

Si-a dorit sa fie vocalist, cand a descoperit jazz-ul, iar concertele de improvizatie solo ale pianistului Keith Jarrett au reprezentat un moment cheie in evolutia personala. Bobby McFerrin sustine ca a stiut inca de la inceput ca improvizatia este ceea ce isi doreste sa faca: "Imi doresc sa concep o broderie acustica pentru publicul meu".

McFerrin si-a dezvoltat un puternic simt orchestral ca dirijor. Poate reproduce perfect sunete, dar poate, in acelasi timp, sa fie inovator si original.

Pur si simplu, poate crea el insusi o noua lume a sunetului.