Lelita Saftita provine din Spitalul Amorului, culegere de cantece de la mijlocul veacului al XIX-lea (autor Anton Pann). HotNews.ro va prezinta doua versiuni ale acestei piese, in interpretarea formatiilor de muzica veche Anton Pann si Trei Parale.

Anton Pann (pictat de Dan Bajenaru)Foto: muzee-valcea.ro

Anton Pann s-a nascut in Bulgaria si a fost cantaret de strana si profesor de muzica psaltica, compozitor, folclorist si scriitor, tipograf.

George Calinescu afirma ca, prin tatal sau (de meserie caldarar sau aramar), Anton Pann era roman de origine. Numele tatalui, Pantoleon Petrov, a devenit in romaneste Petroveanu, iar fiul si-a pastrat numele de Antonie Pantoleon Petroveanu, cu care si-a semnat manuscrisele pana prin 1826.

Anton Pann este considerat de multi drept compozitor al muzicii Imnului National al Romaniei, dar alte surse considera ca melodia a fost creata de Andrei Muresanu (creator al versurilor) sau de Gheorghe Ucenescu (ucenicul lui Anton Pann), ori ca ar fi inspirata dintr-o veche melodie religioasa (Din sanul maicii mele).

Despre el scria Mihai Eminescu, in poezia Epigonii, versul: "S-a dus Pann, finul Pepelei, cel istet ca un proverb".

De asemenea, Nicolae Iorga il numea pe Anton Pann, in Istoria literaturii romanesti: "Cantaretul de giumbusuri, lautarul literar al petrecerilor, ghidusul de ietacuri, amorezatul care cauta la ferestruicele casutelor de mahala, prinzand ceasul cand lipseste respectivul jupan, tovarasul ceasurilor de veselie ale preotilor, dascalilor, tarcovnicilor, carora li zice pe glas de psaltichie lucruri care fac parte din placuta slujba a Satanei". (sursa: CrestinOrtodox.ro)

"Colectia lui Anton Pann este fara indoiala capitala pentru cunoasterea muzicii din orasele, targurile, si mahalalele regatene din sec. XIX. Fara aceasta colectie am fi fost mult mai saraci. Am fi pierdut un corpus de melodii de o bogata valoare artistica si am fi stiut mult mai putine despre universul muzical al acelei perioade. Colectia aceasta ne vorbeste – de altfel - si de lumea extrem de amestecata, de pestrita a acelor vremuri" (Trei Parale).

Melodia Lelita Saftita a fost interpretata de formatia Trei Parale zilele trecute, in cadrul unui concert sustinut in fata Muzeului National de Arta al Romaniei (MNAR).

Trei Parale si-a inceput existenta in anul 2003. Cei patru componenti ai formatiei (Florin si Beatrice Iordan, Daniel Pop, Dinu Petrescu), tineri oraseni atrasi de muzica traditionala specifica spatiului carpatic, incearca sa alature muzicile romanesti si pe cele ale altor popoare ce traiesc in acest loc. Ei doresc astfel continuarea unor traditii locale libere de mostenirea folclorismului comunist. In acest scop, instrumentele pe care le folosesc sunt vechile instrumente ale satului: fluierul, cavalul, tilinca (un fluier arhaic fara gauri), cobza, dramba, simple percutii etc.

La sfarsitul lui 2008, membrii Trei Parale si-au lansat primul album, intitulat Bazar, prin care incearca sa recupereze "o parte din muzicile care se cantau in secolul al XIX-lea, in Regat, in Valahia si in Moldova, in orasele, in targuri, in mahalale, in lumea urbana. Cu multe influente fantoma care in general veneau de la Istanbul, era o lume postfanariota. Modele importate de la Paris sau Istanbul faceau ca "incalceala culturala" sa se suprapuna pe "incalceala etnica", orasele romanesti cuprinzand importante mahalale tiganesti sau evreiesti, mai ales in Moldova. In urma unei sinteze locale, a rezultat o muzica in care putem sa ne regasim".

"Acest concept de orchestratie ne apartine. Liniile melodice din manuscrise au fost respectate cu exactitate, apeland la tratatele vremii pentru a incerca sa ne apropiem cat mai mult de ethosul acelor vremuri. Nu putem afirma ca se poate reda cu exactitate ceea ce s-a cantat atunci, pentru ca toate tratatele de teorie sunt doar pentru amintire, iar interpretarea se invata pe langa dascal". (Anton Pann)

Melodia Lelita Saftita a fost interpretata de formatia Anton Pann la sfarsitul lunii martie, la Institutul Cultural Roman, in cadrul evenimentului Calator la Portile Orientului (parte a programului Cand Bizantul eram noi).

Citeste despre muzica de mahala din secolul XIX.

Formatia vocal-instrumentala de muzica veche Anton Pann a luat fiinta in toamna anului 2004, la initiativa catorva studenti ai Universitatii Nationale de Muzica si ai Facultatii de Teologie Ortodoxa din Bucuresti.

Au pornit cu piesele muzicale din culegerea lui Anton Pann, au continuat cu cele din culegerea lui Gheorghe Ucenescu, Codexuri: Maldavae, Valahae, Caioni, Anonimus si Dimitrie Cantemir - din care au prelucrat cateva melodii. Asa a inceput munca de cercetare a vechilor scrieri muzicale romanesti.

Repertoriul propus de formatia Anton Pann isi are sursele in manuscrisele medievale de sorginte bizantina, otomana si apuseana, fiind influentat de parfumul balcanic si impregnat de folclorul si spiritul autohton.

Instrumentele folosite provin din spatiul oriental (al-ud, saz, ney, bendir, cobza, nai, fluiere, clarinet etc.) Aranjamentele orchestrale si conceptul sonor sunt realizate de Constantin Raileanu.