Hotview cu Vlad Mixich

Interviu cu un om fericit: Am hotarat sa nu mai am deadline-uri si alte responsabilitati in afara ciorbei

de Vlad Mixich     HotNews.ro
Luni, 11 mai 2009, 12:22 Life | Natural

La sat in Romania
Foto: viatalatara.wordpress.com
Cand i-am spus ca vreau sa facem un interviu, Anca mi-a raspuns asa: “Stiu ca va ocupati de oamenii mari. Ei bine, eu sunt un om mic”. Prin urmare, de ce v-ati pierde timpul citind un interviu cu un “om mic”? Pentru ca Anca (“din timiditate”, ea doreste sa-si pastreze anonimatul, este un om mic care a descoperit secretul fericirii. Pe bune. Inceputul povestii il gasiti in cel mai neobisnuit interviu Hotview de pana acum, iar continuarea, pe blogul Ancai, numit Viata la tara.

Vlad Mixich: Esti mama. Citi copii ai?
Viatalatara: Sunt mama de trei copii, doua fete si mijlociul, un baiat.

V.M.: Povesteste-ne te rog, ce se vedea prin fereastra din camera copiilor in primii lor ani?
Viatalatara: Pana anul trecut, din camera copiilor se vedea un bloc de 4 etaje, in spatele caruia se mai vedea un bloc, de 8 etaje. Langa blocul de 8 etaje erau cativa plopi de care ne agatam cu ochii. Iar jos, numai masini, masini, masini. Dar asta se vedea numai cand spalam geamurile. Altfel, doar un strat gros de praf.

V.M.: Si acum ce se vede din camera copiilor?
Viatalatara: Acum se vede padurea care tocmai a inverzit, un verde des, aproape negru. Se mai vede si cerul albastru si casa vecinilor, zugravita viu. Nici un pic de gri! Iar noaptea se vad stelele. Parca mai mult decat padurea, cerul e schimbarea majora. Pentru ca deschiderea catre cer e, de fapt, o schimbare de perspectiva.

“Daca intru intr-o librarie centrala, parca merg la gradina zoologica”

V.M.: Ati locuit in Bucuresti. Cati ani si de ce?
Viatalatara: Haha! Buna intrebare, "de ce?". Da, am fost bucuresteni o vreme, eu incepand din liceu, sotul, din facultate. Asta inseamna, pentru mine, 16 ani. Nici unul dintre noi, totusi, nu a locuit la tara, ci fiecare in orasele de provincie, la bloc. Sotul chiar a trait la munte, eu la campie. De ce am ajuns aici? Ca sa ne facem toba de carte. Apoi, dupa ce am terminat facultatea, am ramas oarecum din inertie.

Inca mai gandeam dupa tiparele omului epocii de aur, ca un apartament in Bucuresti este o avere pe care cu niciun pret nu trebuie sa o instrainezi. E drept ca, tot cam de atunci, am inceput sa visam sa ne mutam la tara. Nu sa ne intoarcem in orasele copilariei, ci sa incepem un alt fel de viata, cu totul alt fel de viata.

V.M.: Daca ar fi sa descrii Bucurestiul cu ajutorul a doar trei cuvinte... ce ai folosi?
Viatalatara: O comoara invadata de barbari.
 
V.M.: Cu ce era umpluta dorinta voastra de a fugi din/de Bucuresti?
Viatalatara: Cred ca dorinta este un termen prea slab. Dorinta asta era mai mult un instinct de supravietuire. Gandeste-te la niste sobolani care fug de pe o nava care se scufunda. Ei, saracii, nu tanjesc, nu doresc, nu viseaza. Ei stiu ca trebuie s-o faca. Sau, alt exemplu: cineva iti baga capul sub apa. E adevarat, poti spune ca iti doresti sa respiri, dar cred ca e mai mult decat atat. Stii ca trebuie sa respiri. Bucurestiul ne sufoca, pur si simplu. Si nu metaforic o spun.
 
V.M.: Si v-ati mutat. Daca ar fi sa descrii cu ajutorul a doar trei cuvinte satul in care traiti acum... ce ai folosi?
Viatalatara: O comoara bine ascunsa.

V.M.: Cati kilometri sunt intre casa ta si libraria ta preferata din Bucuresti?
Viatalatara: Sa zicem 25. Nu i-am masurat.
 
V.M.: Ceainariile, concertele, serile la dans, berile cu prietenii, senzatia de animal urban care se simte puternic pentru ca traieste in buricul unei tari, toate acestea nu iti lipsesc?
Viatalatara: Am avut o groaza de nedescris, chiar in prima zi cand ne-am mutat, cand am simtit ca las in urma toate lucrurile astea. De parca mi se scurgea viata din mine. De fapt, era o dezbracare de blana de animal urban, si, vezi tu, dezbracarea asta am perceput-o ca pe o jupuire.

Daca pana atunci ma sufocam in oras, am crezut ca fara oras voi muri de-a dreptul. Apoi, mi-am dat seama ca starea asta tinea de un fel de ritual de trecere intre doua lumi. Ca nasterea, sau moartea. Nu faci decat sa schimbi mediul, ca apoi sa realizezi ca, din fericire, noul mediu e mai prielnic. Schimbi un bagaj cu altul. Dar nu ramai cu mana goala. Trecerea propriu-zisa a fost intr-adevar cu frisoane.

V.M.: Si acum nu iti lipseste nimic din oras?
Viatalatara: Acum, ca s-a creat o distanta - si nu doar spatiala - fata de oras, observ ca nu-mi lipseste nimic. Si ca, daca intru intr-o librarie centrala, parca merg la gradina zoologica. E acelasi sentiment de strain, exotic, straniu, neinteles si inutil. Oamenii mi se par diferiti fata de cum ii percepeam inainte. Si nu-mi dau seama daca, intr-adevar, s-au schimbat atat de mult intr-un an de zile, sau ochii mei s-au dezobisnuit de sclipiciosenii simandicoase. Sunt uimita de cultul corporal care nu era atat de accentuat in lumea intelectuala. Ehei, pe vremea mea, maica... :-)

V.M.: Ce insemna pentru tine "libertatea" cand traiai in Bucuresti si ce inseamna acum?
Viatalatara: Libertatea nu poate sa tina de un loc. E hilar. Imagineaza-ti libertatea prinsa in lesa, aici sau in Bucuresti. Libertatea nu o castigi daca stai la tara, nici daca stai in buricul targului. Poate fi o greseala sa crezi ca, daca te-ai mutat, gata, esti liber. Esti exact aceeasi persoana, poate mai putin stresata, e drept. Dar libertatea nu poate sa tina de nimic fizic. Nici de loc, nici de bani, nici macar de sanatate. Libertatea, si vorbesc in numele meu, nu poate exista decat in relatia cu Dumnezeu. Pentru ca numai Dumnezeu nu-ti cere nimic, dar iti ofera totul.

 
”Trebuie sa cauti cu orice pret viata”

V.M.: Copiii s-au schimbat in anul de cand traiti la tara? Nu iti faci griji ca nu vor avea parte de cea mai buna scoala si de cele mai bune cursuri de inot, cursuri de pian, cursuri de limbi straine si toate celelalte cursuri care nu exista la sat?
Viatalatara: S-au schimbat, sunt mai bronzati, asa e. Si mai sanatosi. Este incredibil pentru mine, o mare usurare ca le prieste aerul, soarele, pisicile si gandaceii. Ieri se jucau, de exemplu, de-a magazinul de gandacei - "Gandacerie" ii spuneau. Am inceput sa ne imprietenim cu natura. La Bucuresti faceam atac de cord daca vedeam ca misca vreo antenuta prin bucatarie. Si, la urma urmei, era normal sa fie asa. Orasul ajunge sa fie opusul naturii atunci cand betonul este predominant. Omul se adapteaza la beton si nu mai intelege fosnetul ierbii. Pentru ca nici nu-l mai aude.

Despre educatia copiilor am fost intrebati de toata lumea. Acum, ca sa fiu sincera, trebuie sa va spun doua lucruri. In primul rand, noi n-am dorit niciodata sa avem niste copii imbuibati de cursuri extra-scolare. Ne-am gandit sa ii privim atent si, daca se pare ca au un talent evident la ceva anume, sa investim in acea directie. Am observat la toti inclinatia catre desen si da, i-am inscris pe cei mari la cursuri de desen. In plus, am vrea sa-i dam si la un sport. Ne-ar fi placut inot, inca nu am renuntat la idee, cautam doar modalitatile de a ne lipi de alte familii care isi duc copiii in Bucuresti, la bazin.

In al doilea rand, este adevarat ca, in ceea ce priveste scolile, mi s-a strans inima gandindu-ma ca as fi putut, la oras, sa le ofer ceva mai bun. Dar, asa e viata, trebuie sa faci si compromisuri. Inainte de a ne muta la tara am facut o lista cu parti bune si parti rele ale orasului, sa vedem in ce directie inclina balanta. Ei bine, lista arata cam asa: la parti rele erau poluare, antene de telefonie, mizerie de nedescris, zgomot, stres permanent, lipsa locurilor de joaca, si altele, care nu imi vin acum in minte.

La parti bune era un singur lucru: scoli si gradinite civilizate. Atunci am hotarat ca, intre a ne creste copiii intr-un mediu ostil sau a le oferi o scoala mai putin geniala, sa alegem partea a doua. Oricum, stiam ca ne vom ocupa de ei acasa si, pana la facultate, i-am putea pregati chiar in regim de homeschooling, daca s-ar fi pus problema.

Dar frumusetea vine abia acum. E drept, la gradinita din sat nu i-am inscris, pentru ca nu arata bine. Dar intr-un orasel din apropiere am gasit o gradinita de exceptie, cu cadre didactice dedicate muncii lor, sufletiste si mult mai calme si mai calde decat educatoarele din Bucuresti. In plus, colegii copiilor sunt mai linistiti, mai bine-educati, intr-un cuvant, un mediu radical imbunatatit. Si, ca sa nu va inchipuiti ca arata ca la tara, va spun ca gradinita, ca si scoala pe care o vom frecventa de la anul, sunt foarte moderne.

In concluzie, cred ca daca iti doresti foarte mult un lucru si, mai ales, daca ai curaj sa il faci, Dumnezeu iti da mai mult decat ai visat sau sperat vreodata. In cazul nostru, cel putin, asa a fost.

V.M.: Sa vorbim si despre bani. Care este acum nivelul cheltuielilor voastre lunare? Mai mare decat era cand locuiati in Bucuresti?
Viatalatara: Imi este foarte greu sa raspund. Nu am facut o comparatie la punct si la virgula. Iata un exemplu: la Bucuresti, intretinerea se ridica, iarna, pana la 3 milioane. Aici am platit gazele, in aceeasi perioada a anului, 6 milioane, cu aproximatie. Dar casa este de vreo patru ori mai mare decat apartamentul de doua camere, semidecomandat, de la oras. In plus, la apartament trebuia sa platim mai mult ori de cate ori venea cineva in vizita si statea cateva zile. La casa insa, costurile sunt direct proportionale cu consumul, nu sunt umflate, nici facute medie aritmetica per bloc.

Iarasi, sa vorbim si despre banii de benzina. Teoretic, de aici distantele sunt mai mari (discutam strict la nivel financiar, pentru ca daca am pune factorul stres din traficul bucurestean, lucrurile ar fi mult mai clare). Totusi, de cand ne-am mutat, ne simtim atat de bine acasa incat am plecat foarte rar in vacante, pe cand inainte, din cauza disconfortului de la bloc, eram nevoiti sa iesim in fiecare week-end. Fiecare iesire ne costa, bineinteles, mai mult decat benzina pana la munte si inapoi. De asta spun ca nu se poate trasa o linie exacta, cu rigla. Doar cu o mana tremuranda... 

V.M.: Ati pastrat serviciul din Bucuresti?
Viatalatara: In momentul in care am parasit Bucurestiul am renuntat si la serviciul meu, desi, subliniez, era un serviciu pe care-l faceam de acasa. Mai exact, eram redactor si trimiteam-primeam textele pe internet. Cu toate ca a fost jobul meu preferat, intr-un mediu minunat, cu oameni de exceptie, cu toate ca si la tara am avut internet din ziua a doua in care ne-am mutat, deci as fi putut foarte bine sa continui, am hotarat sa renunt si sa ma intorc la cratita.

Sa nu mai am deadline-uri si alte responsabilitati in afara ciorbei. Nevoia de a scrie si de a comunica am canalizat-o catre blog. Am aceasta conceptie mai traditionala, ca mama trebuie sa fie alaturi de copii. Nu neaparat ca gospodina, pentru ca nu am atins un nivel atat de inalt. :-) Ci ca mama care nu isi trimite copiii pe maini straine de la varste foarte mici, ca mama care nu se intoarce obosita si nervoasa de la serviciu si-si descarca nervii pe copii, ca mama care isi face timp sa le citeasca o poveste sau sa faca un puzzle cu ei.

Mi-au placut mult cuvintele unui psiholog american, care intreaba asa: daca ti-ai cumpara o masina noua, ai da-o a doua zi pe mainile unui strain? Ei, cu cat este mai valoros un copil decat o masina? Si nu la pret ma refer, ci la nepretuirea lui.

Prin urmare, eu nu am serviciu, traim din salariul sotului meu. Cand vor fi mai mari copiii, poate. Pana atunci, visez sa fac ceva frumos, asa, de acasa, cum ar fi sa scriu carti de povesti...

V.M.: Aveti multi prieteni care au facut aceeasi alegere ca si voi?
Viatalatara: Avem prieteni care au facut pasul asta inaintea noastra si exemplul lor ne-a ajutat foarte mult. La nivel psihologic, adica. Ne-a dat curaj. Cu toate ca situatia lor era diferita de a noastra, cu toate ca zona era alta, deci nu puteam face comparatii, ne-am dat seama ca se poate, cu putina nebunie. Cred ca nicio familie nu poate fi comparata cu alta.

De exemplu, chiar noi, daca am fi fost cu 5 ani mai in varsta, ne-am fi aflat intr-un alt context si cu serviciile si cu copiii. De asta cred ca exista un moment propice pentru toti, uneori mai aproape in timp, alteori mai departe, important este sa nu-l lasi sa treaca, sa nu te osifici intr-un loc sau intr-o modalitate de gandire. Trebuie sa cauti cu orice pret viata, iar daca n-o gasesti in oras, atunci pleaca fara sa te mai uiti in urma.

“La casa esti un fel de Robinson Crusoe”

V.M.: Crezi ca incepe, incet-incet, sa se nasca un exod de la oras la sat?
Viatalatara: Exodul catre sate este mult mai evident in Occident. Da, si aici sunt multi care s-au mutat de la oras, dar sunt si mai multi care inca sovaie sau ar vrea sa pastreze si apartamentul la bloc, sa aiba si casa la tara. Dar, pentru ca nu isi permit sa isi faca o casa fara sa vanda apartamentul, prelungesc aceasta dorinta la infinit, ca o bicicleta care pedaleaza in gol. Este o risipa de energie, o secatuire.

O spun din propria mea experienta. Noi am cautat sapte ani o casa pana cand ne-am mutat. Si asta, in conditiile in care am vrut de la inceput sa vindem apartamentul. Dar, cum spuneam, a fost o chestiune de curaj si, bineinteles, de bani. Am avut sansa sa vindem apartamentul exact inainte de a pica piata imobiliara. Daca mai pedalam un pic fara lant, acum vedeam pe geam un bloc mic, in fata unui bloc mare.

V.M.: Ati cautat 7 ani casa voastra de la tara! Acum tocmai s-a implinit un an de cand v-ati mutat in ea. Traiti o poveste de film american?
Viatalatara: Nu stiu daca as compara viata noastra cu un film american, pentru ca nu imi plac filmele americane, cu atat mai putin cele la care te referi. Da, suntem fericiti, traim un vis implinit, dar nu in stilul hollywoodian. Fara neoane si fara artificii. Mi se pare ca fericirea sta tocmai in descoperirea firescului, a bucuriei din lucrurile simple, care nu se cumpara de la supermarket.

Un an, de fapt, e o perioada scurta pentru a face un bilant. In anul care a trecut a fost mai mult o cura de dezintoxicare. Cred ca abia de acum inainte vom incepe sa punem caramida peste caramida. Am destelenit intai, urmeaza semanatul, apoi incoltitul semintelor. Abia mai tarziu vom culege si fructele.

V.M.: Dar exista si dezavantaje cu care inca nu v-ati acomodat?
Viatalatara: Dezavantajele, daca le pot numi asa, tin mai ales de locuirea la casa, care te implica mai mult decat cea de la bloc. La casa ai intotdeauna ceva de facut, iar daca ai si gradina, deja nu mai ai timp sa te plictisesti. Intr-un apartament din oras, cel mult ti se sparge o teava din cand in cand sau te inunda vecinul. La casa insa, daca bati azi un cui, observi ca maine ai de batut doua. Dar e o chestiune de obisnuinta.

Acum, vad un apartament in care totul e pus la punct ca pe ceva rigid, care nu-mi mai trezeste interesul. Si, din cauza asta, la un orasean apare mai acut nevoia de noutate, de shopping, de consum. Orice, numai sa aiba ceva de facut. La casa e alta situatie: esti un fel de Robinson Crusoe care trebuie sa se descurce cu ce a salvat de pe nava. O continua improvizatie, care pentru unii poate fi interesanta, iar pentru altii, obositoare.
 
V.M.: Se plang multi de "viata la bloc". Care sunt motivele pentru care nu exista mai multi oameni care sa aleaga o casa la tara in detrimentul unei cutii intr-un bloc? Le e frica? Nu au timp?
Viatalatara: Mi-am pus si eu intrebarea asta, crezand ca raspunsul e atat de simplu. Ca oamenii n-au bani, de exemplu. Asta pana cand am vazut blocuri prapadite in fata carora erau parcate masini de lux. Proprietarul unei asemenea masini ar fi putut oricand sa se mute de acolo. Si totusi, n-o facea, deci nu avea aceasta nevoie. Daca pe mine ma bucura, de exemplu, o plimbare cu talpile goale prin iarba plina de roua, nu inseamna ca altuia nu i-ar provoca un guturai.

Pana la urma, cred ca alegerea unei case la tara nu se face neaparat dintr-o dorinta de mai bine, sau mai frumos. Nu te muti pentru ca iarba verde e mai estetica decat blocul insipid. Te muti dintr-o nevoie mai profunda, pe care personal am comparat-o cu instinctul de supravietuire. Atunci cand acest instinct reuseste sa te scoata din inertie, inseamna ca nevoia de schimbare pe care ai simtit-o a fost vitala.

Cel care, de exemplu, a investit intr-o masina de lux, a avut alta nevoie vitala, aceea de a-si consolida statutul social. Daca pe mine viata la bloc ma usuca sufleteste, pe el il sfasie lipsa de apreciere a colegilor, sa zicem. Fiecare are un sistem propriu de valori si se misca in cadrul acestui sistem. De unde si traiectoriile diferite, pentru fiecare in parte.

V.M.: Tie nu iti place nici plasticul...
Viatalatara: E drept, nu-mi place. Nu e natural. E un fel de otrava care ni se serveste pe tava ambalata frumos si, de ce nu, apetisant. Si nu doar la margarina ma refer. Plasticul a inceput sa castige teren intr-un mod infiorator. Avem idealuri de plastic, ganduri de plastic, sentimente de plastic, vene de plastic, sange de plastic. Unii ar vrea sa fie integral din plastic, sa nu ii mai doara, sa nu mai imbatraneasca, sa nu mai moara. Problema e ca, daca totusi mor, vor fi greu biodegradabili.

Breaking news cu motanul care mananca un porumbel

V.M.: Intreaga poveste a mutarii voastre de la oras la sat poate fi citita pe un blog minunat: viatalatara.wordpress.com . Cu toate ca vrei sa iti pastrezi anonimatul, ai simtit nevoia sa faci publica aceasta poveste. De ce?
Viatalatara: Este foarte dificil sa raspund pentru ca nu exista un singur raspuns la intrebarea asta. Daca o luam cronologic, am inceput sa scriu pentru a salva o istorie personala pe care altfel ma temeam ca o voi uita. Scriam numai si numai pentru mine. Nimeni nu stia de blog, decat sotul meu, care insa nu ma citea. Asta se intampla cu vreo doua luni inainte sa ne mutam, cand casuta era deja a noastra si am simtit nevoia unei priviri inapoi.

Atunci mi-am dat seama ca, odata mutati, voi uita totul, voi uita de unde am plecat si cat am alergat pentru a ajunge acolo. Asa ca m-am apucat de scris. O punere impotriva uitarii. Apoi am realizat ca, scriind, era mai mult decat atat. Era o cautare a sensului tuturor acestor cautari. Un fel de anamneza.

Primii cititori au aparut mai tarziu, atunci cand ne-am mutat si le-am spus prietenilor despre blog. Treptat, am inceput sa abordez si alte subiecte: carti, filme, ecologie, sanatate, religie...Cam tot ce ma interesa si lasa o urma in mine. In perioada asta am realizat ca scriu si din alt motiv, ca un fel de pedalare intelectuala de intretinere. Simteam nevoia sa alternez treburile atat de concrete ale gospodariei cu ceva mai abstract. Pana la urma, asta ma facea sa nu ma plictisesc de ciorbe.

Incet, blogul a depasit cercul prietenilor desi nu mi-am imaginat vreodata ca il vor deschide mai mult de 5-6 persoane intr-o zi. A fost momentul in care mi-am dat seama ca nu scriu doar pentru mine, ca oamenii au la fel de multa nevoie sa citeasca povesti cu greieri pe cat am eu sa le scriu. Am ajuns un fel de reporter special din taranie care vine cu “breaking news” despre motanul care mananca un porumbel. Scriu pentru ca lumea e plina de povesti care asteapta sa fie spuse.

V.M.: Daca maine dimineata, cand te-ai trezi, ai putea alege ca o minune sa se intample... Care ar fi acea minune?
Viatalatara: Daca as putea alege sa se intample o minune, atunci as alege ca inimile tuturor oamenilor, deci si a mea, sa devina inimi de copii.


La o zi dupa aceasta ultima intrebare am primit un e-mail de la Anca: Trebuie sa-ti spun ceva extraordinar! Mai stii ce dorinta mi-am pus ieri? Ei bine, azi de dimineata am fost prin oras. La o intersectie, un tip intr-un Opel negru, decapotabil, asculta la maxim "In padurea cu alune aveau casa doi pitici..."


Citeste mai multe despre   



















41028 vizualizari

  • -13 (23 voturi)    
    Foarte interesant! (Luni, 11 mai 2009, 12:38)

    Georgel [anonim]

    Da, foarte interesant. Foarte interesant. Cum doi citadini supra saturati de oras se hotarasc sa se duca la tara, la caruta. Poate devine un trend chestia asta, ceva cool. Mi-ar placea sa vad cum Dorobantiul se muta la Ciorogarla.
    In realitatate, trebuie spus ca cel mai probabil intre a sta la bloc in Pantelimon si a sta la o casuta in Tancabesti sa zicem pentru cine nu-si permite o casa in Bucuresti, poate cu forta deveni in timp o placere. Cu forta, dar cu o forta si cu niste frustrari reprimate si exprimate plastic iar cu forta intr-un interviu de genul asta
    • +16 (20 voturi)    
      compatimire (Luni, 11 mai 2009, 13:24)

      in cautarea fericirii [anonim] i-a raspuns lui Georgel

      Se vede ca nu esti ferici si, dupa comentariul tau, imi dau seama ca nu vei fi niciodata. Te compatimesc .
      • +8 (8 voturi)    
        To be or not to be happy (Luni, 11 mai 2009, 14:43)

        VictorS [utilizator] i-a raspuns lui in cautarea fericirii

        George vede frustrarile - iar mai departe cel ce a comentat vede imposibilitatea.

        E interesant de citit articolul. Cred ca George a inteles totusi ceva - deci acel niciodata din raspuns nu prea isi mai are locul. :)

        suntem cat de fericiti ne dorim sa fim. si eu doresc sa "evadez" din Bucuresti si cotidian. Zic asta desi sunt freelancer, stau in buricul orasului si lucrez cu oameni din toata lumea.

        Nu vreau sa ma mut neaparat in rural desi e foarte probabil sa ajung curand acolo. Cred insa ca judecata asta pripita ne dauneaza si noua celor judecati si celor ce judeca.

        Cei ce judeca sa isi reaminteasca ceva: primul lucru pe care il vedem e ceva foarte familiar - respectiv - cand spunem ce defecte are cineva/ceva de fapt insiruim propriile defecte.
    • +1 (3 voturi)    
      Idem (Luni, 11 mai 2009, 14:20)

      Bogdan [anonim] i-a raspuns lui Georgel

      Si eu am simtit ca ceva e in neregula.
    • +1 (1 vot)    
      haha (Marţi, 12 mai 2009, 9:07)

      alex [anonim] i-a raspuns lui Georgel

      Nu pot sa zic decat ca... fiecare isi merita pe deplin locul...

      :)
    • +4 (4 voturi)    
      Frustratii Romaniei (Marţi, 12 mai 2009, 10:13)

      Ionel [anonim] i-a raspuns lui Georgel

      Foarte interesant comentariul tau George. Tipic balcanic. Frustratii ca tine nu vor intelege niciodata un articol ca acesta. "Nu aruncati margaritare in fata porcilor" iti spune ceva ? Cu siguranta ca nu...
      • 0 (0 voturi)    
        Pai si tu tot frustrat esti (Marţi, 12 mai 2009, 13:54)

        Gog [anonim] i-a raspuns lui Ionel

        Chestia cu "balcanicii" o dovedeste cu prisosinta. Ce-ai tu cu "balcanicii"? Cine spune ca balcanic e ceva inferior? Nu cumva vrei sa te cateri pe umerii altora? Cu care n-ai nimic in comun?
        • 0 (0 voturi)    
          ai dreptate (Marţi, 12 mai 2009, 15:29)

          ionel [anonim] i-a raspuns lui Gog

          Unde pune ca ar fi inferioara o trasatura de caracter, chiar si balcanica in cazul asta? Nu am nimic in comul cu felul tau de a vedea lucrurile Gog-ule si nimic mai mult.
          Iar urcatul pe umeri o fi ca-l practici tu cu comentarii sic. Hai pa, draguta!
    • 0 (2 voturi)    
      suburbie (Marţi, 12 mai 2009, 20:01)

      unul [anonim] i-a raspuns lui Georgel

      acum incep bucurestenii (care par a fi cei mai luminati pe acolo!) sa descopere binefacerile vietii in suburbie si, vai, ce destepti sintem! ah, ce moda va porni! cumparati terenuri ca vor fi foarte scumpe in 10 ani. toata lumea buna se va muta la "25km" de bucuresti pacat ca n-aveti infrastructura...stii unde e paradis cu adevarat "anca"? nu la 25 km de bucuresti ci la 25 km de paris, de exemplu! america nu inseamna hollywood, neoane, etc. asta e o parte infima. asta e ce ai priceput tu care probabil nici nu stii unde vine holiudu asta pe harta. viata la tara in america este net peste "fericirea" din mocirla de linga bucuresti!
      • -1 (1 vot)    
        raspuns lui suburbie (Duminică, 17 mai 2009, 23:11)

        florin [anonim] i-a raspuns lui unul

        Draga suburbie,

        Ar fi trebuit sa te ignor total, dar nu ma pot abtine sa nu-ti spun ca esti un imbecil/imbecila.

        Cu bine,
        Florin
  • +16 (20 voturi)    
    Visele pot fi indeplinite! (Luni, 11 mai 2009, 12:50)

    ktistes [anonim]

    Si in Romania. Articolul e mai mult un respiro in lumea asta de 2 bani. Pacat ca are atat de putine vizualizari. Unii ar putea invata ceva din el.
    • -3 (5 voturi)    
      ce de invatatura! (Marţi, 12 mai 2009, 18:07)

      Manu [anonim] i-a raspuns lui ktistes

      wow, acum m-am luminat si eu dupa ce am citit articolul acesta. incep sa-mi fac planuri, sa renunt la job si sa ma mut la o casa in apropierea unei paduri si eventual si langa lac. a, da! si sa am o familie fericita si sa stam toti acolo linistiti.. umm.. stai ca parca nu-mi iese ceva la socoteala.
  • +8 (10 voturi)    
    Da ..este o varianta... (Luni, 11 mai 2009, 13:05)

    Buster [anonim]

    Sunt din Bucuresti si parintii mei au fost tot din Bucuresti ...si bunicii ...etc...In ceea ce ma priveste chiar este o varianta ...pentru weekend in momentul de fata. In timp voi vedea daca devine o varianta pentru cotidian.
    Cert este ca in momentul de fata viata in oras este mai mult stresanta decat confortabila iar mizeria este crunta, in particular In Bucuresti care este mai dens si pestrit ...
  • -4 (14 voturi)    
    Georgele, tata ! (Luni, 11 mai 2009, 13:07)

    Radu [anonim]

    25km de libraria preferata din Bucuresti inseamna, sa zicem 20 km fata de centru.
    sa zicem ca centrul e la Romana (il mutam putin in spiritul exemplului).
    sa zicem ca de la Romana pana la centura de Nord avem in jur de 10 km.

    mai raman vreo 10 pana acasa.
    adica undeva la limita orasului Otopeni.

    depinde evident de directie intrucat Bucurestiul nu e dezvoltat perfect rotund in jurul centrului dar, in principiu, 25 km de centru (sa zicem ca libraria aia e Carturesti de langa Scala) inseamna periferie, zona suburbana, nicidecum viata la tara.

    dar in afara Bucurestiului e nasol si pentru ca:
    - drumurile sunt deosebit de proaste;
    - in fiecare zi zona ramane in urma civilizatiei (de exemplu in oras s-au cam amenajat toate parcurile si se fac diverse investitii in ingroparea cablurilor pe care n-o sa le vedeti la tara nici in 2200);
    - lipsa muzeu, teatru, gradinita, scoala, liceu, facultate, restaurante (multe), magazine specializate (farmacie horticola, na!);
    - transport in comun jalnic sau lipsa.
    • +7 (9 voturi)    
      Halal avantaje la oras (Luni, 11 mai 2009, 14:08)

      CorneL [anonim] i-a raspuns lui Radu

      In comentariul precedent se specifica, printre avantajele orasului, "se fac diverse investitii in ingroparea cablurilor pe care n-o sa le vedeti la tara nici in 2200".

      FALS. Am avut nevoie de un bransament renel, exista stalpi pe strada, si mi-ai spus ca trebuie sa platesc 500 de milioane pt 300 de metri distanta deoarece nu se mai pot trage fire aeriene, chiar daca sunt stalpi...... Asa ca nu este vorba de investitie, ci de hotie...

      Asa ca ... ciocu` mic cu avantajele orasului Bucuresti.
    • +4 (10 voturi)    
      e nasol? (Luni, 11 mai 2009, 14:09)

      smaranda [anonim] i-a raspuns lui Radu

      - drumurile nu mai sunt proaste de mult. este un cliseu folosit de cei care nu se ridica de pe scaun. exceptand balamucul din Baneasa si cel de vineri, ca de tot provincialu pleaca sa-si refaca provizia de papica, toate drumurile sunt bune. sau alea ciobite in iarna se repara.
      - cum adica? ingroparea cablurilor inseamna civilizatie? si daca da, oricum in acest moment pe o distanta de minim 25 km imprejurul bucurestiului vezi mai mult cer.
      - bucurestean de frunte fiind tu, cand ai fost ultima oara la un muzeu? sau la teatru? Pe de alta parte, daca eu stau in Ghencea, sa zicem, si vreau sa ma duc la Teatru National la un spectacol care incepe la ora 18.30, fac pe drum cel putin 1 ora. daca stau la 25 de km de Buc. (distanta masurata de la km 0) am toate sansele sa ajung mai repede! iar farmacia horticola nu-mi trebuie pentru ca am in gradina tot ce-am visat ;)
      O zi verde!
      • 0 (12 voturi)    
        Varsta si "locul natal" spun unde iti este "locul" (Luni, 11 mai 2009, 18:30)

        eugenb [anonim] i-a raspuns lui smaranda

        Varsta pe care o ai si "locul natal" unde ai crescut sau ai copilarit isi pun "amprenta" indiferent daca era rural sau urban. Vei spera toata viata ca te vei intoarce la acest loc "mirific".
        Asa ca nu mai faceti afirmatii care nu-si au "obiectul".
        Cei care au fost "bucuresteni" de la inceput vor indragi acest mediu de viata orice ar spune cineva care a venit ulterior aici. Fiind "venetic" si "parvenit" in acest "sistem de viata" nu o sa te acomodezi la aceasta viata. O sa-i gasesti tot felul de "bube". Ce, un "fost" Bucurestean "get-beget" este multumit acuma de drumurile pline de "glod" de pe ulitele (unele laturalnice) ale localitatii unde s-a mutat ? A cerut careva parerea copiilor sai unde ar vrea sa traiasca (la oras sau la sat) ? Daca se intampla ceva cu copilul sau, stie careva ce sa-i faca pana vine (daca mai vine) Salvarea ? Stiti ca mai sunt localitati (rurale) care nu au curent electric ? Stiti ca mai sunt foarte multe localitati rurale, care nu au tras gazul metan si ca totul se face numai cu lemne (pe bani "grei") ? Stiti ca in unele localitati rurale APA este mai de pret decat bautura (vin sau alte spirtoase) ? Stiti ca in unele regiuni din tara pamantul isi schimba configureaza peste noapte si nu mai ai nici casa (daca viata ai reusit sa ti-o salvezi) ? Si intrebarile pot "curge" ...
        Articolul este o "reclama" (ascunsa) pentru acel Blog, asa ca ... nu m-a convins deloc ca a fost "neinteresanta" Anca (mai ales ca a recunoscut ca din asta "traieste" (?!) - o "jurnalista" ramasa fara de "post" care traieste din salariul Sotului (care este "destul" de mare ca sa traiasca impreuna sai copiii). S-a uitat sa fie intrebata cati bani cheltuia in Bucuresti in afara de "intretinerea" de la Bloc pe celelalte "nevoi" (mancare, haine, copiii, etc., etc.,etc.) si cat plateste acum si care ii sunt "lipsurile" la care ... "tanjeste". Nu cumva altul este ... Adevarul ?
        "Dupa razboi, multi viteji apar !"
        • +3 (5 voturi)    
          blog fara publicitate (Luni, 11 mai 2009, 19:11)

          Viata la tara [anonim] i-a raspuns lui eugenb

          Eugen, intrebare: daca blogul "viata la tara" nu are publicitate, de unde sa iti vina ideea ca articolul este o reclama ascunsa pentru blog?

          In rest, legat de intrebarile referitoare la bani, cheltuieli, nevoi, consum, te las sa gasesti singur raspunsul. Ca la rebus.
        • +5 (5 voturi)    
          ASA CREZI? (Luni, 11 mai 2009, 20:52)

          BUCURESTEAN GET-BEGET [anonim] i-a raspuns lui eugenb

          ca raspuns iti spun ca locuiesc in sect.5 si ca replica vrei sa stii ca sint strazi mai rau ca in tombuctu? ca sint oameni care nu au apa curenta la curti, gaze si canalizare si care inca isi mai arunca laturile in strada? stii ca sint oameni carora li s-a taiat curentul electric pt. ca,pensionari fiind, nu au bani sa-l plateasca? si ca sint oameni pt care si in bucuresti apa e scumpa si nu-si pot permite sa o aiba? si ca in bucuresti (si nu in virf de munte) vine salvarea poate mai greu ca la sat? e adevarat ca omului lenes ii sta mai bine la bloc unde inca poate lasa apa sa curga cit ii place (oricum e la comun) si aragazul sa arda iarna ca tot nu se da caldura cit trebuie chiar daca ii ies ochii ca la melc cind vine intretinerea si injura guvernu' si vecinu' care a consumat mai mult ca el, da' si ala plateste tot la pausala. nu zic ca e mai usor la sat. pentru cine stie sa se descurce si-i place,insa, sa munceasca un pic iti spun ca e mult mai bine si mai ieftin. si nu mai e obligat sa vada si "smecherii de cartier" de 2 bani cu manelele lor cu tot... mai intreaba in jur si ai sa vezi ca n-ai motive sa fii atit de "pro-bucuresti".
  • +9 (17 voturi)    
    yes, super cool (Luni, 11 mai 2009, 13:07)

    ginel [anonim]

    Poate dispare trendul idiot cu toti cei care fac facultatea in Bucuresti, raman in Bucuresti.
    Ramane un pic de aer respirabil in orasul asta prapadit.
    Pe vremea cand eram eu pustan, orasul era gol.
    • 0 (6 voturi)    
      de acord! (Luni, 11 mai 2009, 16:31)

      Catelu [anonim] i-a raspuns lui ginel

      100% de acord, si eu as vrea sa-l vad curatat. Si daca gripa pornica nu rezolva nimic poate reusim cu cateva zeci de tone de napalm.
    • +7 (7 voturi)    
      Centre universitare.... (Luni, 11 mai 2009, 22:47)

      bgd [utilizator] i-a raspuns lui ginel

      ...bune sunt si la Iasi, Cluj, etc... Da..sunt facultati care nu poti sa le faci in provincie si trebuie sa mergi in Bucuresti...insa cand vad cati pleaca pe la ASE, politehnica, si altele la Bucuresti...mi se acreste. Ma oameni buni...in Bucuresti va prostiti, va stresati, va omorati pur si simplu... Da..daca te-ai nascut acolo..poate nu te deranjeaza..insa sa te duci din provincie in Bucuresti fara sa fii nevoit..mi se pare o prostie. Va stricati si voi...si stricati si oamenii care sunt acolo.
    • 0 (0 voturi)    
      n-ai sa vezi (Marţi, 12 mai 2009, 9:37)

      costi [anonim] i-a raspuns lui ginel

      cat timp moldova va fi o regiune saraca si oltenia la fel, toti studentii de acolo vor ramane in bucuresti la ciolanul ala dulce chiar daca aici e iadul pe pamant.
      mie mi se pare egala ideea de a avea o casa la 25 de km de bucuresti cu a avea un apartament in bucuresti. si in ilfov e o golanie ce nu s-a vazut iar paduri si verdeata nu prea mai e.
  • +8 (12 voturi)    
    frumos (Luni, 11 mai 2009, 13:13)

    Cristi [anonim]

    foarte frumos interviul & visul, pentru 10 minute am fost langa padure.
    l-am putea numi "Visul Ancai".
  • +4 (10 voturi)    
    ideea e geniala (Luni, 11 mai 2009, 13:16)

    liviu [anonim]

    Eu visez la treaba asta de mult, daca eram jurnalist sau scriitor plrcam demult
  • +13 (15 voturi)    
    Mult curaj. (Luni, 11 mai 2009, 13:21)

    victorrentea [utilizator]

    Poate ca multi ar vrea sa faca acelasi pas dar sunt inghetati de frica in fata necunoscutului. Bravo pentru forta de a va rupe din plasa de paianjeni care ne tine ca pe niste musculite minuscule.
  • +5 (7 voturi)    
    superb... (Luni, 11 mai 2009, 13:21)

    mcradu [anonim]

    daca mai multi dintre noi ar fi atenti la asa ceva viata in Romania ar fi mai buna...cu siguranta si din multe puncte de vedere!

    multumim...
  • +2 (12 voturi)    
    viata de poet la tanti anca (Luni, 11 mai 2009, 13:32)

    marius [anonim]

    sunt atatia tineri de la tara care se lupta sa ajunga si sa ramana in Bucuresti.
    stau cate 4-5 intr-un apartament de doua camere, dar sunt bucurosi ca au scapat de viata la tara si ca au ajuns la oras.
    lor nu le pasa ca acasa vedeau stelele sau ca singura lor responsabilitate ar putea sa fie o ciorba.
    dimpotriva, fug de la o viata idilica la una de bucurestean.
    cu ei cum ramane?
    • +10 (12 voturi)    
      :) (Luni, 11 mai 2009, 13:52)

      rakkone [utilizator] i-a raspuns lui marius

      Se pare ca nu au auzit de proverbul "Decat codas la oras, mai bine in satul tau fruntas". Nici tu nu ai auzit de el, nu-i asa?
      • -4 (16 voturi)    
        desigur ca am auzit (Luni, 11 mai 2009, 14:50)

        marius [anonim] i-a raspuns lui rakkone

        la fel cum au auzit si ei, ca numai de proverbe si zicatori suntem buni.
        chiar te rog sa ii explici acest lucru unui moldovean plecat dintr-o familie de 11 copii dintr-un sat de langa vaslui si care ajuns in bucuresti reuseste sa se angajeze la un depozit de materiale unde castiga 15 milioane lunar plus ciubucuri de inca 15. sta cu inca 3 colegi de munca intr-un apartament cu doua camere din dristor. nu a mai fost de doi ani acasa si nici nu are de gand sa se duca. mai trimite niste bani acasa, iar ma-sa este mandra de el pentru ca a ajuns cineva la oras.
        cat despre ceea ce insinuezi despre mine, te inseli: sunt nascut si crescut la bucuresti, si ma simt foarte bine in el. cand esti bucurestean, ai alte oportunitati :P
        imi doresc sincer ca toti neadaptatii din provincie descarcati in bucuresti sa ajunga cat mai repede la starea de prostatie cauzata de mirositul balegilor dintr-un sat de tara si sa se mute acolo cat mai repede.
        sa-si creasca plozii cu hrana naturala, sa-i lase sa se joace goi prin natura, sa invete sa aprecieze frumosul unei paduri de un verde crud. si sa ii vad cum o sa le explice atunci cand plozii le vor reprosa ca i-au adus in fundul civilizatiei doar pentru ca au vrut sa aibe ca unica responsabilitate o ciorba...
        • +12 (14 voturi)    
          Taranul de Bucuresti :) (Luni, 11 mai 2009, 15:15)

          Unu de la tara [anonim] i-a raspuns lui marius

          Care tarani inadaptati prietene, ca la mine in jurul blocului in fiecare seara e o gasca de vreo 20 care sparg seminte si beau bere la PET. Si nelipsitul gratar in parcare pe care era sa il daram acum vreo 2 weekenduri cand am venit obosit si nu am fost atent cand am dat cu spatele :). Astia sunt tot neadaptati de provincie sau tarani de bucuresti?
          Asta imi aduce aminte de un episod frumos cand am dat admitere la ASE si unde, imi povesteau ai mei, ca erau parinti ai unor copii bucuresteni indignati ca vin taranii sa le ocupe locurile :). Ca doar oricum ai lor erau cei mai destepti de ce sa se mai dea si concurs.
          Cat despre oportunitati sunt in mod sigur mai multe in Bucuresti decat in provincie doar ca atunci cand stai singur de la 18 ani alergi mai mult dupa ele decat unul care sta cu mama in timpul facultati :). Asta plus ca dupa cursuri pentru a sta la o bere trebuiau mereu sa sune acasa :)
          • +6 (8 voturi)    
            Mai bine zis... (Luni, 11 mai 2009, 16:05)

            Buster [anonim] i-a raspuns lui Unu de la tara

            taranul de oras, pentru ca fenomenul nu o sa-l gasesti numai in Bucuresti. Este o atitudine generala a oamenilor inferiori din orase care-i desconsidera pe cei de la tara intrucat in opinia lor ei sunt superiori.

            De fapt asta este rezultatul mentalitatii construite in anii comunisti din' nainte de 89. Asa explicau sistematizarea satelor si construirea cartierelor dormitor din Bucuresti sau alte centre industriale. Asa a luat nastere si atitudinea lui Marius care crede si acum ca la bloc este perfect si sa stai in oras este mult mai bine.
        • +6 (8 voturi)    
          Marius, (Luni, 11 mai 2009, 15:19)

          lsm [anonim] i-a raspuns lui marius

          satul romanesc nu inseamna neaparat "fundul civilizatiei". Sa stii ca mi-a fost dat sa aud de multe ori filosofia autentica si de bun simt din partea unor persoane din mediul rural. Ai multe de invatat de la ei!!! Mie mi se pare ca traiul "cu inca 3 colegi de munca intr-un apartament cu doua camere din dristor" reprezinta de fapt fundul civilizatiei (fa un exercitiu de imaginatie cum traiesc cei patru in acel apartament si-mi vei da dreptate).
        • +4 (6 voturi)    
          miticii, micu' si arcu de triumf (Luni, 11 mai 2009, 15:33)

          viomobil [utilizator] i-a raspuns lui marius

          cu parere de rau, dar d'aia sunteti atat de bine priviti in restul tarii, datorita sistemului maret de valori la care ati aderat se pare inca din epoca de piatra...pana una alta ramaneti doar cu inventarea micului...si a nesimtirii...
          • -4 (12 voturi)    
            altul este motivul invidiei voastre (Luni, 11 mai 2009, 15:55)

            marius [anonim] i-a raspuns lui viomobil

            nu reusiti sa intelegeti cu intelectul vostru fin de provincial cum se face ca desi bucurestiul este plin de tarani, de cocalari, de manelisti, de tzoape, de tzatze (cu ce fel de "a" preferati...), de marlani cu X5, de libidinosi, da jmekeri, in fine de tot ce urati voi mai mult si mai mult, acest oras inca exercita o atractie deosebita pentru prietenii, neamurile, copiii, nepotii, in general pentru aproape toata lumea.
            Dumnezeule, cum este cu putinta asa ceva?
            ei bine, raspunsul este ca unii isi doresc mai mult decat viata la tara sau intr-un orasel prafuit de provincie.
            si nu imi vorbi mie de inventarea nesimtirii la bucuresti.
            bucurestiul era micul paris.
            dupa care au venit provincialii.
            end of story.
            • -2 (8 voturi)    
              prafuitii-s prafuiti (Luni, 11 mai 2009, 18:32)

              Calin [anonim] i-a raspuns lui marius

              Ei raman "prafuiti" oricum si oriunde s-ar duce!
              Daca n-ar fi "prafuiti" ar putea f. bine sa faca din satul sau oraselul "prafuit de provincie" un loc placut si civilizat.
              Dar vin in Bucuresti... si fac ca gradul de "prafuire" al capitalei sa creasca...
              "Atractia deosebita" vine din ingustimea mintii, atata tot...
            • +6 (6 voturi)    
              Dragule, cred ca gresesti (Luni, 11 mai 2009, 19:30)

              giga [anonim] i-a raspuns lui marius

              Vin toti in Bucuresti ca aci se invirt banii. Si Bucurestiul asta nu mai e 'orasul Bucuresti', e o hazna care se umfla in avalansa. Sunt nascut in Bucuresti si cind eram pusti orasul era chiar o gradina. Acum ma blochez de cite ori vad ca se ridica un blocotei de 10 etaje pe 100mp (!?). Si ma intreb de ce nu se da un test psihologic la candidatura la primarie. Cred ca, in afara de Oprescu (care...), toti primarii sunt veniti de aiurea aici si nu doresc decit sa faca bani si, eventual, sa-si faca o casa in padurea Baneasa. Dupa principiul tiganului cu 'arde satu'
        • +3 (3 voturi)    
          prostii! (Luni, 11 mai 2009, 18:29)

          Calin [anonim] i-a raspuns lui marius

          Daca tu numesti ceea ce se intampla in scolile si, mai ales, pe strazile (si in jurul blocurilor) si in strandurile... si in parcurile (etc.etc.) din Bucuresti "civilizatie"...

          De cate ori pe saptamana mergi la teatru sau la un film bun (care poate fi vazut si pe DVD, fara coji de seminte)? Si care e "civilizatia", in rest?

          Cat despre "informare"... pai acum gasesti cam peste tot acoperire pentru Internet pe telefon, nu mai vb. de antene si alte asemenea...

          Tulai! ce cocalari!
        • +5 (5 voturi)    
          fundul civilizatiei (Luni, 11 mai 2009, 18:46)

          adrian.i [utilizator] i-a raspuns lui marius

          Si de cand, ma rog, Bucurestiul este "varful civilizatiei"?
          "Civilizatia" o definesti cumva prin aglomeratie, galagie, ambuteiaje, gaze de esapament, etc., la un loc cu muzee, teatre, scoli de fite, licee cu nume, facultati, restaurante (cluburi), magazine de firma?
          Cele din a doua categorie le poti avea, chiar daca stai la 70-80 km de Bucuresti, asa cum stau eu, fara sa te imbolnavesti de nervi intr-un oras murdar, imbacsit. Daca in asta ar consta "civilizatia".
          Iar copilul meu, care are acces si la "dovezile de civilizatie" din Bucuresti nu mi-a reprosat niciodata ca a crescut "in provincie". Ba este chair mai fericit.

          "Civilizatia" consta insa, in cu totul altceva.
        • +2 (6 voturi)    
          Puteam sa bat pariu... (Luni, 11 mai 2009, 23:07)

          suki [anonim] i-a raspuns lui marius

          ... ca esti bucurestean, si te simti tare mindru de frumosul tau oras, la care rivnesc bestiile de moldoveni:)).
          Mai frate...ati capatat buba la cap cu refrenul asta. Sunteti indobitociti complet, de va imaginati ca se vine in Bucuresti de placere, si nu din nevoi reale, cum ar fi un serviciu...
          Oare daca v-as spune ca nu mi-a placut niciodata acest oras, si nu as veni acolo nici pe bani, oare m-ati crede?
    • +3 (7 voturi)    
      Cum ramane? (Luni, 11 mai 2009, 14:01)

      lsm [anonim] i-a raspuns lui marius

      Sa continue sa traiasca 4-5 intr-un apartament insalubru (ca doar nu va imaginati ca stau in conditii foarte bune) doar ca sa se "dea mari" in sat la ei ca stau la "Bucale". Vor ingrosa patura (si asa insuportabila) de persoane care nu au ce cauta aici, dar vor neaparat sa traiasca in capitala. Cand vor vedea ca nu pot evolua in acest oras si, mai ales, in aceste conditii, se vor intoarce de unde au plecat, la tara. Eu nu spun ca forta de munca nu trebuie sa migreze in zona urbana sau rurala, dar daca nu ai niste conditii omenesti de viata si o perspectiva ca vei evolua (material sau spiritual) mai bine stai acolo unde esti obisnuit si unde deja ai un rost.
    • +6 (6 voturi)    
      viata la tara (Luni, 11 mai 2009, 14:07)

      mada [anonim] i-a raspuns lui marius

      ramin, ca la tara au wc in curte si mai si mentalitatea idioata ca daca nu esti in Buc nu esti realizat! Daca s-ar intoarce acasa, medici,profesori,invatatori,notari,veterinari,agronomi,poate ca si restul oraselor ar fi mai dezvoltate,satele mai frumoase
      Asa, se ingramadesc toti in bucuresti ca e cool
    • +7 (7 voturi)    
      Nu toti trebuie sa traiasca asa cum vrei tu (Luni, 11 mai 2009, 15:08)

      Bogdan [anonim] i-a raspuns lui marius

      Nu e rau nimic in faptul ca ei vor sa vina sa traiasca in Bucuresti.
      Pe de alta parte, daca stai si te gandesti un pic o sa iti dai seama ca e un oras destul de murdar si poluat si nu este tocmai locul perfect ca sa iti cresti copiii.
      Precum zicea si tanti mai sus, copiii ei sunt mai sanatosi acolo decat aici si nu e singurul caz. La un moment dat se schimba prioritatile si o data cu ele si perspectiva.
  • +5 (9 voturi)    
    Felicitari (Luni, 11 mai 2009, 13:40)

    Lucia [anonim]

    Cat mai multe articole de genul asta cu oameni mici care de fapt ei fac o Romania mare si frumoasa !
  • +3 (3 voturi)    
    Simplu, ca natura (Luni, 11 mai 2009, 13:49)

    blackarrow [anonim]

    Eu resimt weekendurile la tara,indiferent ca ma ocup cu ceva pe acolo sau doar ma relaxez la soare ca pe o mana cereasca poentru corp si minte,si chiar daca acuma simt ca dupa 3-4 zile m-as plictisi si nu mi-ar mai place linistea de acolo,totusi as vrea ca dupa 55 ani sa ma stabilesc apropae permanent la tara.
    Caci la tara m-am nascut si acolo vreau sa mor;
    e si o chestie f. buna pt. virstnici, mai faci miscare ,aer curat, liniste ,ai sanse sa-ti prelungesti viata . Orasul ce-ti mai poate oferi atunci?Depinde de fiecare, dar schimbarile pot fi benefice pentru oricine.
  • -4 (8 voturi)    
    ...Prin urmare (Luni, 11 mai 2009, 13:55)

    Jimmy [anonim]

    .....Prin urmare, eu nu am serviciu, traim din salariul sotului meu.
    Nuff' said!
    • -1 (1 vot)    
      asta e problemu' de fapt (Marţi, 12 mai 2009, 16:00)

      Anonim [anonim] i-a raspuns lui Jimmy

      Prin urmare, eu nu am serviciu, traim din salariul sotului meu.!!!!!!!!! si pun pariu ca omul face sacrificiul de a se duce inapoi in marea metropola sa aduca bani familiei.......si mie mi-ar place nedescris de mult sa am un fond nesecat cat de cat lunar si sa ma doara undeva de salar, facturi ai all thh rest......am un hobby care s-ar plai nemaipomenit pe "viata la tara asta " si anume pictura......sevaletul meu este de aer liber asa ca as sta ore in sir intr-o livada si as picta......dar.....se pare ca un venit nu cade din avion asa de usor.....si trebuie sa-l faci......am plecat dintr-un orasel mic cochet de munte, de langa 2 bunici la casa, una cu gradini imense, livezi si padure si una cu casa micauta dar cocheta si aranjata.......pentru ca nu aveam cum sa imi imaginez ca nu voi face nimic interesant cu materialul cenusiu din dotare......culmea, am fost la fan, la cule de mere si prune, la varuit pomi- este de nedescris, sublim, l-am citit pe sadoveanu in livada etc......dar nu am vazut un final..........la toate povestea asta....... tata care ma ducea la toate aceste activitati ......sta acum la bloc si nu mai da pe acolo.....pentru ca odata te-ai inhamat la asta, ori o faci asa cum trebuie ori pleci cat vezi cu ochii......la oras......a obosit o viata cu treburile astea si in pluis cu un servici la 6 am......a incercat dar nu le-a putut face pe toate!!!!!!!!! ca dansa da tot respectul...insa sotul oare cat va rezista???????
  • 0 (4 voturi)    
    O intrebare (Luni, 11 mai 2009, 13:56)

    ik [anonim]

    Si banii de care inca mai aveti nevoie chiar si traind la tara, de unde ???
    • 0 (0 voturi)    
      hmm (Marţi, 12 mai 2009, 7:20)

      dan [anonim] i-a raspuns lui ik

      de unde stii cat castiga sotul?
  • +7 (9 voturi)    
    Wow! (Luni, 11 mai 2009, 14:13)

    Cosette [anonim]

    Multumesc pentru interviu - o adevarata gura de aer - si pentru ca mi-ati dat astfel posibilitatea sa aflu de blogul Ancai.
    In rest, citind comentariile, nu pot decat sa vad cum unor plante le place sa traiasca "cu dintii plini de asfalt..."
  • 0 (2 voturi)    
    Bravo! Dar.. (Luni, 11 mai 2009, 14:17)

    sile [anonim]

    Miscarea asta este exact ce au descoperit, de exemplu, americanii prin anii '50. Nimic nou, un fel de redescoperit apa calda. Oricum, foarte bine daca oamenii sunt mai fericiti asa.

    Dar chestii de genul: "Iar jos, numai masini, masini, masini. Dar asta se vedea numai cand spalam geamurile. Altfel, doar un strat gros de praf. ".../
    • +1 (3 voturi)    
      viata la tara la 25 km de Bucuresti ? (Luni, 11 mai 2009, 16:59)

      emilper [utilizator] i-a raspuns lui sile

      Aia e suburbie, nu "viata la tara". Sa vedem ce padure o sa vada cand se vor trezi investitorii din constructii si vor da navala acolo, "la tara", la 25 de km de Bucuresti.

      Viata la tara e "interesanta" abia in mijlocul Teleormanului.

      Un "strat gros de praf" se pune in cativa ani ... probabil nu se omora sa spele geamurile prea des.
      • +2 (2 voturi)    
        las' ca vezi tu! (Luni, 11 mai 2009, 18:35)

        Calin [anonim] i-a raspuns lui emilper

        Vezi in cat timp de la ultima spalare ti se depune "un strat gros de praf" pe masina parcata in Bucuresti...!
  • +6 (8 voturi)    
    are dreptate (Luni, 11 mai 2009, 14:25)

    cosmin [anonim]

    am citit articolul si pot spune ca la fel ma simt si eu.
    Am facut o casa in reg proprie langa Buc prin nord cam la 11 km de P Victoriei. Nu exagerez dar nu fac mai mult de 20-30 min pana in P Victoriei sau pana la job(aici depinde si unde lucrezi). Pana la Gara mai putin.Daca lucram in alta zona poate veneam la metrou la Aurel Vlaicu sau Gara. Nevasta ia metroul de la Aurel pana la Unirea.Colegii care stau in D Taberei fac mai mult de 1h pana la job.

    Sunt din provincie si am ramas in Buc dupa fac, aveam ap in D Taberei, toate bune pana s-a mutat sub mine o o betiva ordinara care ma zapacise cu manelele-in fiecare seara si weekend.De la zgomot imi vibra podeaua din sufragerie.Eram in anul 5 si lucram, veneam acasa dupa 19, vroiam sa invat dar nu puteam de manele si galagie. Am incercat sa ii vb frumos, am chemat politia dar degeaba. Am vrut sa ma mut, in 2004-05 incepusera sa creasca preturile la app dar nu prea gaseai nimic acceptabil.

    Poate si influientat de parinti m-am decis sa imi fac o casa sa scap de nebunia de la bloc. La inceput imi era destul "de frica" dar e greu pana "incepi sa joci" ca nu te mai opresti.Am luat un teren nu foarte scump atunci apoi am vandut apartamentul(+ceva credite de nevoi) si pe 9 Mai 2005 m-am apucat de casa in regie proprie. Munca nu mai zic dar in decembrie 2005 m-am mutat in ea, in prima faza am terminat de finisat parterul sa pot sa ma mut, apoi usor usor am cam terminat tot. Am gaze, apa si fosa(nu am canalizare) dar asta nu e o mare belea-dau un telefon la "baieti" si vin a doua zi sau sambata si trag o masina(10 min), cam la 2 luni si ma costa cam 120Lei. NU MI SE PARE MARE DEZAVANTAJ.

    In fine, parintii mei stau la casa si stiam ce implica, logodnica mea plangea in disperare cand se gandea ca o sa stea la "tara". ASTA PANA NE-AM MUTAT. DUPA CATEVA LUNI -> II PLACE LA NEBUNIE(MASTERCARD-de nepretuit)<-liniste, verdeata,racoare vara, padure si lac aproape, caine, terasa, gratare.. ETC.EU ZIC CA MERITA 100%
  • -2 (4 voturi)    
    chestiunea nu este chiar.. (Luni, 11 mai 2009, 14:41)

    eu [anonim]

    asa de simpla. Presupunand ca te muti undeva la 25-30 km langa Bucuresti, se pune problema sa vii in oras pentru servici. Ca sa-ti ridici o casa cu un minim de confort presupune contractarea unui credit bancar, deci povestea cu "m-am lasat de serviciu" nu prea tine. Deci, ca sa ajungi in oras trebuie sa ai masina, daca nu 2 macar una, desi e destul de greu sa te corelezi la fix cu consoarta. Apoi copii, daca esti ambitios si vrei sa urmeze o scoala din oras cineva trebuie sa-i duca si sa-i aduca. Ori la pranza cand se termina orele tu esti la servici, asta inseamna bani pentru un fel de bona motorizata. Care sa-si petreaca dupa amiaza cu copii pana ajungi tu pe'nserat din oras.
    Apoi, vin seril elungi de iarna cand nu prea poti sa iesi din casa din cauza frigului si a noroiului, deci posibilitati de distractie minime, in afara TV-ului. Daca vrei altceva, dai o fuga in oras :).
    Iar partea cea mai nasoala a mutatului "la tara", este ca tot taranul a subevoluat, acum asculta manele, date cat mai tare, sa auda vecinii ca are cu ce, are cel putin o masina in curte, din banii obtinuti pe terenul vandut alaora de se muta din oras, masina cu care ridica praful pe ulite ori de cate ori se duce la birtul comunal sa-si ia u npachet de tigari. Prin urmare, este posibil sa mai auzi si altceva decat cantecul greierilor noaptea...
    Singura solutie.... mutati-va din tara.
    • -2 (2 voturi)    
      linistea s-a dus, intr-adevar, pe apa simbetei... (Marţi, 12 mai 2009, 12:26)

      catalina [anonim] i-a raspuns lui eu

      Stau la 11 km de Iasi unde m/am mutat acum 3 ani la o casa facuta in regie proprie. Motivele pentru care am plecat din oras erau aceleasi cu cele expuse in art. de fata. Insa acum nu mi se mai pare atit de idilic ca la inceput, astfel ca trebuie sa iti dau dreptate: linistea de la sat, mai ales acela foarte aproape de oras, s-a dus. Maneaua si zgomotul au invadat, sub chipul unei pretinse civilizatii, spatiul rural. Singura solutie la care ma si gindesc, de altfel, de ceva vreme, este sa plec din tara.
      • +3 (3 voturi)    
        manele, manele (Miercuri, 13 mai 2009, 13:13)

        berenger [utilizator] i-a raspuns lui catalina

        curios, tot intr-un sat la 10 km de iasi, am rezolvat problema cu ajutorul politiei - singura data cand institutia asta m-a ajutat in viata. in rest, avantajele vietii la tara compenseaza din plin minimele dezavantaje.
  • +2 (4 voturi)    
    pentru anca (Luni, 11 mai 2009, 15:02)

    ancutza [anonim]

    multumesc anca
  • +2 (4 voturi)    
    frumos, dar.. (Luni, 11 mai 2009, 15:05)

    negativistu' [anonim]

    Intr-adevar frumos articol. Si frumos vis.
    Problema (negativista) e alta: multi visam la asa ceva. Dar aratind la toti ce frumos poate sa fie o sa ajungem ca cel din blocul prapadit si cu masina de lux sa vina sa stea si el "la tara", ca a auzit ca e cool. Si apoi o sa mai vina inca unul, inca 10, inca 100 si apoi o sa faca mall la tara....
  • +5 (5 voturi)    
    viata la tara (Luni, 11 mai 2009, 15:07)

    coco [anonim]

    felicitari pentru articol/interviu!
    acum 6 ani si eu am facut acelasi lucru,m-am mutat din cluj,la 60-70km,intr-un orasel linistit,si nu am motive sa regret.
    ar fi multe de spus...majoritatea de bine
  • +3 (3 voturi)    
    chestiunea nu este chiar.. (Luni, 11 mai 2009, 15:13)

    cosmin [anonim]

    iti dau un raspuns la problemele tale:
    1. distractie - pot sa ma duc in cluburi,discoteci fara probleme dar nu ma reprezinta.un film la Palzza mai merge.Ma relaxez pe terasa cu o bericica.
    2.tarani cu manele prin zona nu sunt,unde stau eu acum 10 ani era un camp acuma e plin de case noi.oamenii sunt spalati dar poti sa dai printre vecini si de tarani cu bani,marlani...nu e exclus.
    3.cumparaturi ... in drumul meu de la serv. trec pe langa Baneasa Shopping,Plus... deci nu am probleme.
    4.in 4 ani nu am avut probleme cu zapada cat sa nu ies cu masina,la ultima zapada s-a iesti mai greu dintre blocurile bucrestene decat am iesit eu din curte.Ciudat nu?
    5.pana la copii mai e,dar sunt gradinite particulare si acolo foarte ok,poti sa ii supraveghezi web de la serviciu ca au camere,sau cu ceva bani in plus sunt gradinite/scoli in Buc care asigura transportul
    • +1 (1 vot)    
      atunci.... (Luni, 11 mai 2009, 15:22)

      eu [anonim] i-a raspuns lui cosmin

      mai scrie-mi cand or sa vina copii :) numai bine
      • 0 (0 voturi)    
        solutii sunt (Luni, 11 mai 2009, 15:43)

        cosmin [anonim] i-a raspuns lui eu

        se gasesc solutii... Asa cum spunea cineva "depinde ce vrei de la viata si ce fel de om esti".

        Chiar daca se fac cozi pe centura, poate nu in 2 ani cum ni se promite, dar poate in 5 o sa avem o centura rezonabila. Si in Militari, si in D Taberei se fac cozi, poate si mai mari :D.
  • +5 (5 voturi)    
    se vede doar partea frumoasa (Luni, 11 mai 2009, 15:24)

    costica popescu [anonim]

    Hehe, are dreptate si Anca noastra, dar viata nu e totusi in alb si negru ci e formata din foarte multe noante de gri.
    Si eu stau la tara (daca poti numi asa o localitate suburbana Bucurestiului) si am cam 20 km de centru (i.e. La Pta Sf Gheorghe, km 0) inca din 2005. Padurea e frumoasa, curtea (pe care o ingrijesc) e si mai frumoasa, copiii se joaca pe afara si sunt mai sanatosi si mai bronzati. Nu auzi manele, nici alarme, nici claxoane, aerul e curat iar cand ploua e o placere sa stai pe terasa si sa numeri picaturile.
    Dar pe de alta parte drumurile sunt inca proaste, prin zona mai sunt santiere care mai ridica praful si incurajeaza cainii vagabonzi, la sos de centura se mai face dimineata inghesuiala.
    In definitiv, depinde ce vrei de la viata si ce fel de om esti.
  • +9 (9 voturi)    
    COMENTEAZA DACA AI CASA LA TARA (Luni, 11 mai 2009, 15:48)

    gigicontra [anonim]

    comenteaza daca ai casa la tara
    am casa la tara (25 km pana in centru)
    deci pot avea o opinie.

    este fundamental sa ai apa, canal, curent, etc.
    nu vorbim de a te muta la tara cu closet in curte.
    vorbim de a te muta la tara cu tot confortul.
    vorbim de a te muta in zona de vile, nu cu taranul langa tine pentru ca miroase de la animale, se imbata, da radioul la maxim adica e needucat.
    e dificil sa stai la tara si sa ai copiii la scoala in oras (scoala generala, liceu).
    si, da, tre sa ai un job pentru bani.

    acum partea a doua:
    este demential sa pleci din betoane, poluare, frane si claxoane, marlanie cu grad inalt de densitate per matru patrat (un bloc mare din bucuresti are populatia unui sat), sa lasi in urma zgomotul de fond al orasului si sa iti tiuie urechile cand ajungi acasa.
    sa cante pasarelele, sa latre cainii, sa cotcodaceasca gainile, sa se vada cerul, sa mirosi pamantul udat de o ploaie de vara, sa mergi descult prin iarba, sa pui rasaduri prima data in viata ta si sa iti placa, sa descoperi legumicultorul din tine, sa sadesti un pom si sa intelegi ca e foarte mult pana va creste...
  • +6 (8 voturi)    
    Un vis verde (Luni, 11 mai 2009, 15:49)

    b09d4n [utilizator]

    Am citit emotionat interviul. Nu neg, este un vis care incepe sa puna stapanire pe mine.

    La inceput am fost tentat sa comentez cu rautate. Sa ma leg de faptul ca Viata la tara locuia intr-un apartament cu doua camere, decomandat si avea 3 copii.

    Apoi mi-am adus aminte cum am stat eu 7 ani de zile intr-o garsoniera de 25 de mp. Si inainte de asta, 6 luni de zile prin diverse camine studentesti.

    Avem tendinta sa uitam de unde plecam si sa-i judecam pe ceilalti prim prisma realizarilor noastre.

    Acest articol prezinta o alternativa. Care devine din ce in ce mai viabila. Inevitabil acest curent va pune stapanire pe Bucuresti din momentul in care infrastructura se va imbunatati substantial.

    Felicitri Viata la tara pentru decizia luata. Este o decizie pentru care iti trebuie mult curaj !

    Iti doresc sa ai multa inspiratie pentru acele carti pentru copii si poate te vom vedea cu un site care promoveaza toate aspectele vietii la tara. Mancarea ecologica, relaxarea in natura.

    Prevad ca in viitor tot mai multi bucuresteni iti vor urma exemplul, la fel cum si tu ai urmat exemplul unor prieteni.

    Imi risipesc acum fruntea de gandurile negative care s-au infiripat citind interviul si pun deoparte, intr-un coltisor al mintii mele visul unei case la tara.
  • +3 (3 voturi)    
    corect (Luni, 11 mai 2009, 16:03)

    gigica [anonim]

    are dreptate, nu se compara viata la tara cu ce a ajuns azi bucurestiul.
    din cauza poluarii speranta de viata e mai mica cu 5 ani in capitala.
    ori daca ai un copil, te gandesti bine, daca sa-l dai la o scoala buna sau sa-l tii prin spitale si s-ar putea de la noxe sa nu ai ce mai da la scoala.
    sarind peste problema poluarii, nu prea mai ai ce vedea in bucuresti, peste tot mizerie si ingramadeala.
    cat despre scoli, profii lasa mult de dorit in toata tzara.
  • +2 (4 voturi)    
    raspuns la o intrebare ! (Luni, 11 mai 2009, 16:14)

    barboiu [anonim]

    Pentru ca numai Dumnezeu nu-ti cere nimic, dar iti ofera totul.Ce fraza minunat à!!
  • -3 (9 voturi)    
    Cam inconstienta tanti (Luni, 11 mai 2009, 16:55)

    nukus [anonim]

    Tre' sa fii inconstient sa ai 3 copii si sa renuntzi la un job. Care oricum il facea de acasa.
    E un nonsens sa zici ca a renuntat la job ca sa fie cu copiii, cand jobul tau era de acasa. Pai ce, se inchidea in camera cand lucra?

    A stat din indemnizatia de la stat din 2 in 2 ani .. si s-a mutat pe banii lui barbatasu la o "tzara" cu gaz si restul utilitatilor.
    Nu stiu ce e cu poza aia dar articolul gasit in alta parte include niste precizari legate de utilitatile din zona pe care nu le vad aici.

    Nu stiu ce om normal la cap (povestea cu calul alb pe campii.. hmmm... e frumoasa nu-i asa?) da kick la job pe o situatie de criza. Ar trebui sa ne spuna tanti cum de a facut imprudentza? Probabil au un biznis al familiei de care nu spune.. de ce sa ascunda partea materiala?

    Si eu vreau sa numar stelele.. sa pescuiesc.. dar nu imi permit asta acum. Chiar daca mi-as permite ar fi culmea sa munceasca doar nevastamea ca eu sa frec menta sa fac mancare.. De fapt nici mancare nu stie sa faca (nu ma contraziceti.. scrie in articol).

    Sorry... dar viata inseamna si romantism si o parte realista. Aici e doar romantismul pe care il vizam cu totii. E ca in pozele alea cu femei .. pentru care tre' sa platesti scump fiecare minut de placere.

    Imi pare rau. eu nu voi renunta niciodata la serviciu cu 3 copii. Nici cand o sa castig la loto. Nu pot sta degeaba.
    • +4 (8 voturi)    
      despre valori si alegeri constiente (Luni, 11 mai 2009, 18:27)

      Viata la tara [anonim] i-a raspuns lui nukus

      Nukus, trecem peste superioritatea si impolitetea cu care mi te adresezi. Dar vreau sa te fac atent asupra unui lucru. Poate nu am accentuat suficient de bine in interviu, dar iata, iti raspund personal: incercam sa reducem consumul cat de mult, tocmai pentru ca suntem in cautarea libertatii despre care am vorbit.

      Atunci cand esti dependent de foarte multe lucruri, esti mai putin liber. Exact invers decat am fost invatati sa credem. In reclame ni se spune ca libertatea se castiga prin bani. In interviu am incercat sa ofer un alt punct de vedere, indreptat mai putin asupra valorilor materiale, cat mai ales asupra celor sufletesti. Nu investesc intr-o masina, de aceea am renuntat la job. Ci in copiii mei. De aceea am renuntat la job.

      Poate am fost mai clara de asta data.

      Daca vrei cu adevarat (subliniez: cu adevarat) sa numeri stelele, si nu iti doresti nimic altceva in plus, atunci cred ca esti liber s-o faci. Chiar din seara asta.

      Succes!
    • +1 (1 vot)    
      Esti varza (Joi, 14 mai 2009, 0:52)

      eee [utilizator] i-a raspuns lui nukus

      nukus habar nu ai despre ce vorbesti daca iti inchipui ca a sta la tara inseamna "a sta degeaba"; te roade invidia si arunci cu ce nimeresti; esti taaare departe de acest stil de viata asa ca ...ai ceea ce meriti
  • +4 (4 voturi)    
    Implinire (Luni, 11 mai 2009, 17:24)

    Mistretzu [anonim]

    Mi-a ajutat Bunul Dumnezeu sa-mi iau o casa la 30 km de Bucuresti, acum o renovez si o pregatesc ca si cum m-as muta inea, intentia fiind doar de a ne petrece sfarsitul de saptamana acolo, dar in timp...
    Nu am cuvinte sa va spun cat suntem de fericiti toti din familie si cu cata bucurie lucram la ea in fiecare week-end....
  • +4 (6 voturi)    
    viata la tara (Luni, 11 mai 2009, 18:09)

    christi [anonim]

    Draga Anca, iarta/mi adresarea directa, dar m-am "împrietent" instantaneu cu tine prin acest minunat text. Ca om care tăiesc de-o viaţă între ziduri pline de cărţi si înconjurat de verdeaţă, îţi dau întru totul dreptate. Mi-ai dat o speranţă că nu e totul pierdut câtă vreme există oameni care gîndesc ca tine, mi-ai făcut ziua frumoasă. Sărut mîna.
  • +4 (4 voturi)    
    la tara? (Luni, 11 mai 2009, 18:11)

    silver surfer [anonim]

    adica daca nu stai in Romana sau la Inter inseamna ca stai la tara (iar tu devii un taran)?
    25 de km de Bucuresti este zona metropolitana in opinia mea chiar daca adresa nu e de Bucuresti. Dar nici macar nu conteaza asta.
    Poti sa spui ca esti mai cult daca stai in centru? fiindca esti mai aproape de teatru si mall? Cu cat mai aproape? Si cum iti schimba asta mentalitatea?
    Cea mai importanta educatie data copiilor este cea data de parinti nu de scoala.
    Iar partiotismul de bucurestean este ridicol, ca orice alt patriotism. (haha sa vezi comentarii acuma)
    ce nu inteleg este de ce lumea priveste locuitul la casa la 25 de km de oras asa, ca pe ceva romantic, idilic, ca pe o retragere?! parca ar fi un film cu scriitori care redescopera valori autentice
  • -2 (8 voturi)    
    muta (Luni, 11 mai 2009, 18:31)

    amidona [anonim]

    sunt muta de stupefactie. credeam ca genul asta de proza s-a rasuflat inca dinainte de 89.
    nu am simtit sinceritati impresionante in interviul doamnei. doar o lista de clisee in stilul pe care il credeam disparut , o comunicare de banalitati cu aerul enervant al unui nou tip de snobism.
    • +2 (4 voturi)    
      "sunt muta...." (Marţi, 12 mai 2009, 9:17)

      Vival [utilizator] i-a raspuns lui amidona

      ....pacat ca este doar o figura de stil.....
    • +1 (1 vot)    
      Si chiar daca ar fi asa... (Joi, 14 mai 2009, 0:54)

      eee [utilizator] i-a raspuns lui amidona

      desi nu e, ti-a frica sa visezi? Nu-mi raspunde, stiu, ti-e groaza sa visezi dincolo de zidul blocului
  • 0 (0 voturi)    
    Dependent de urbanism (Luni, 11 mai 2009, 18:42)

    Mylady [utilizator]

    Foarte interesant articol, felicitari inca o data Vlad M.

    In ceea ce priveste mutatul si ruperea de urbanism, noi nu ne-am acomoda niciodata. Atat eu, cat si sotul meu, suntem bucuresteni de cand ne stim. Daca ar fi sa schimbam..orasul...nu stiu daca am putea trai nici macar in orasele mari ca Bv, Tm, Ct.

    Casa la tara, da! este a bunicii, am modernizat noi pentru a ne bucura in week-end de ea. Mergem la curte, dar nu rezistam mai mult de 3 zile... sa faci ce?

    Preferam navetismul de week-end, decat sa lasam copii sa traiasca la tara, sa invete intr-p scoala de tara ... limbajul, obiceiurile se schimba... asa traim cel putin intre cele doua lumi, capabili sa alegem ceea ce ne convine.
    Cate % din PIB a investit guvernul in Invatamant? Cate scoli rurale sunt modernizare cu canalizare?

    Eu, ca "animal de polis" nu as rezista intr-un oras/ sat mic, inghesuit... unde treaba ta, este totodata treaba tuturor si ...chiar conceptia de viata este alta.

    Da, cateodata ti se face lehamite...dar pana la a-l parasi de tot..... pensia e departe....
    • +2 (2 voturi)    
      ... (Luni, 11 mai 2009, 21:42)

      mcradu [anonim] i-a raspuns lui Mylady

      ...acum fii sincera...ce faci in Bucuresti in fiecare zi dupa servici si nu poti face la curte/la tara?
      • -1 (1 vot)    
        rinca (Marţi, 12 mai 2009, 8:54)

        cati [anonim] i-a raspuns lui mcradu

        dai ture cu motoru' ?
  • +8 (10 voturi)    
    50 grade in Bucuresti (Luni, 11 mai 2009, 20:13)

    mihaela [anonim]

    Nu e asa de speriat in a sta la tara! dimpotriva. Eu am stat pana la 14 ani la tara apoi m-am mutat in oras. Ei bine, cand ma intorc acolo prind viata, simt ca respir, simt ca revin la viata. Daca vara in Bucuresti sunt aproape 50 de grade afara combinate cu multe gaze de esapament, praf, zgomot, vecini pe care ii auzi cand trag apa la wc, nebunia unui loc de parcare, scoli si gradinite care multe dintre ele nu depasesc nivelul altora de la sate, ei bine, La "tara mea" nu au fost mai mult de 38 de grade la soare, iar in casa e chiar bine, aerul e respirabil, in fata casei am padure, in spatele casei am un rau, la subsol am un beci cu alimente din gradina, si nu mai continui. Eu am facut gradinita si scoala pana la 14 ani la tara. Si am fost olimpica la matematica, romana, franceza si geografie. Am castigat si cateva concursuri la nivel judetean. In plus de Paste la mine nu venea "iepurasul", veneau deniile si prohodul, mama facea oua rosii si ne cumpara haine noi! Doamne cata bucurie. Cand am ajuns la oras, am cumparat haine in draci scumpe si frumoase, parfumuri, cosmetice, masina scumpa etc. Dar nu simt bucuria acea pe care o simteam cand ma incaltam cu pantofi noi de Paste! Nu mai simt bucuria deniilor, nu mai simt spiritul Craciunului. Oare mai simt ceva? Ah, da ! uitasem! Am dead-line-uri multe, calimi fac "temele" inclusiv seara acasa sau in avion, of , copilul meu vrea in parc cu rolele si eu nu am timp, pentru ca nu am mancare facuta, nu am curatenie facuta, cutia de casa de la bloc ma sufoca si sunt tentata sa cheltui tot mai mult pentru a crea aici o atmosfera placuta, dar dupa 2-3 ani din nou lucrurile nu-mi mai plac... si o iua de lacapat. O permanenta nemultumire! Vreau sa ma mut la casa cat mai curand, stiu ca va fi greu, dar caut inca locul acela si cand il voi gasi nu voi ezita sa-mi vand "cutia" de beton si sa ma mut la aer, in mijlocul naturii. Pentru ca eu stiu cum e sa mergi descult, sa uzi gradinita, sa simti mirosul florilor, stiu...
  • +5 (5 voturi)    
    unde dai si unde crapa (Luni, 11 mai 2009, 20:23)

    sabin [anonim]

    fain de tot materialul, multumim pentru inspiratie si mult succes, Anca! am trait o viata la bloc si putin din ea la casa si in natura...destul insa sa stiu ca pentru mine / noi jungla de beton nu bate viata langa natura, din multe motive. e o alegere personala, pe mai multe niveluri, pe care vreau sa o pun in practica. tine de sanatate, de partea materiala, de partea spirituala si altele. acum pare a fi alegerea cea mai buna.

    ce nu inteleg e de ce sunt atat de afectati si atacati unii cititori ai Hotnews...cata patima si indignare / stupefactie in comentarii care critica de dragul criticii. ati citit vreodata comentariile de pe site-uri de stiri in engleza, sa zicem, sa vedeti cum se manifesta altii fata de pareri cu care nu sunt de acord? de unde atata deconectare, lipsa de intelegere si atacuri inutile?

    e destul loc in orase pentru cei carora le place sa traiasca acolo, si la tara pentru ceilalti. Anca nu incearca sa convinga pe nimeni ca ea a descoperit mersul pe jos si apa calda. multi citim si fiecare intelege ce vrea si poate. iar orice comentariu care nu ne ajuta sa ne intelegem mai bine unii pe ceilalti, e de prisos.
  • +8 (8 voturi)    
    stiti ce ma bucura pe mine la comentariile astea? (Luni, 11 mai 2009, 21:49)

    Alexa [anonim]

    ... faptul ca n-a zis nimeni ceva de genul "bine ca s-a lasat de slujba si sta la cratita si la crescut copiii, acolo e locul femeii". Inseamna ca intr-adevar se schimba mentalitatile si la noi. Uraaaa!
    In rest, pace la toata lumea. Cred ca important e sa traiesti in locul in care te simti cel mai bine.
    • +1 (1 vot)    
      cratita (Marţi, 12 mai 2009, 14:18)

      cucu [anonim] i-a raspuns lui Alexa

      pai n-a spus-o nimeni fiindca toata lumea stie de mult unde e locul femeii; sper sa aiba o bucatarie cat mai spatioasa,o femeie trebuie sa se simta libera.
  • +5 (5 voturi)    
    opinie (Luni, 11 mai 2009, 23:31)

    clujean [anonim]

    eu locuiesc in Cluj; acum 30 de ani era un oras (inca) civilizat, nepoluat din cale-afara, cu oameni (inca) respectuosi; acum e o masa amorfa de mocofani si jmekerashi, cu nimic deosebit de Bucuresti; nu Capitala are ceva toxic in atmosfera ci noi avem, in aceste vremuri, ceva toxic care neingroasa obrazurile pana la nesimtirea absoluta; oricum, chiar si asa, o zi in Bucuresti ma oboseste cat o saptamana in Cluj, iar cand am treaba pe acolo de-abia astept sa plec; n-as mai merge never daca ar binevoi institutiile centrale sa se descentralizeze naibii odata si sa nu mai depindem de geniile bucurestene de la comanda; ca idee, insa, vreau sa plec si din Cluj; unde? intr-un sat, unde sa-mi creez confortul casnic necesar dar fara "bucuria" de a avea vecini pe aproape.
  • +5 (5 voturi)    
    visand !!! (Marţi, 12 mai 2009, 0:18)

    misoginul de serviciu [anonim]

    Alexa, nu vezi aici postari ,,nasoale'' pentru ca s-au exprimat doar baieti de ,,oras''. Ceilalti la care te gandesti tu(misogini,marlani,ect.)oriunde s-ar gasi ei (oras,sat,comuna,catun)in timpul asta tipa la copii isi bat sotile(stiu ele de ce!!!)nu mai au timp sa citeasca dezbaterea de mai sus, ar fi culmea sa mai si participe la ea. dreptate,ai si tu.... asa putin,este important sa traiesti unde te simti cel mai bine (ori unde crezi ca te-ai simti cel mai bine)dar uiti un lucru :BANII,BANII,BANII!!!!inteleg ca prietena noastra cu trei copii +cheltuieli se descurca numai din salariul sotului ...apreciez asta, omul este bazat. Cate familii din romanica crezi ca ar putea trai ,,sara pe deal'' daca unul dintre soti s-ar hotari brusc s-a stea acasa. Din cauza asta au inceput s-a dispara misoginii: jungla in care traim nu ne mai permite luxul asta.
    • +3 (3 voturi)    
      in cazul asta (Marţi, 12 mai 2009, 7:20)

      Alexa [anonim] i-a raspuns lui misoginul de serviciu

      Traiasca jungla! :-) Glumesc, bineinteles. Dar acum, serios, incerc sa vad si partea buna a lucrurilor. Poate faptul ca suntem asa cum suntem are legatura si cu incapacitatea noastra de a vedea si partea buna ...
  • +1 (5 voturi)    
    care tara? (Marţi, 12 mai 2009, 0:23)

    claudiu [anonim]

    Pai la 25 km de libraria din Bucuresti, nu mai esti la tara. Esti intr-o suburbie a Capitalei, intr-un cartier rezidential, poate, in paradisul verde al lui tantareanu. Te sui in gipan si tusti la birou, in down-town... Ia sa stea ea prin Baragan, de exemplu, cu vecenul in fundul curtii, cu ulitele prafuite sau noroite, fara scoala, fara dispensar, sa munceasca cu ziua pana moare, pentru ca nu-i ajunge pensia. Aia e viata la tara, in tara Romania. Asa si eu, daca am 100.000 de euro, acu imi iau teren la 20 km de Bucuresti si-mi fac casa.
    • +2 (2 voturi)    
      pentru claudiu si altii (Duminică, 17 mai 2009, 23:20)

      florin [anonim] i-a raspuns lui claudiu

      Draga claudiu si altii ca tine,

      Nu stiu unde locuieste Anca si daca are gipan in curte, dar stiu ca mesajul articolului este altul: anume ca se poate si altfel decat sa stai in apartament in Bucuresti, sa te imbuibi de la mall, sa pierzi vremea la televizor si sa te imbeti la chioscul de peste drum.
      Cu bani relativ putini, poti avea o viata decenta, totul e sa stii sa ti-o traiesti.

      Florin
  • +2 (2 voturi)    
    Ai dreptate Anca....mare dreptate! (Marţi, 12 mai 2009, 7:21)

    Mihai [anonim]

    Felicitari !
    Unul din cele mai bune articole pe care le-am citit in ultimele luni.
  • +4 (6 voturi)    
    Referitor la comentariile de mai sus (Marţi, 12 mai 2009, 8:23)

    cohan [anonim]

    Toate discutiile de mai sus mi se par la fel de absurde ca cele intre un peste, o cartita si un porumbel, fiecare incercand sa-l convinga pe celalalt ca acolo unde traieste el e mai bine. Ca acolo e viata adevarata. Fiecare considera ca ceilalti sunt niste ciudatenii.
  • 0 (2 voturi)    
    Dar... (Marţi, 12 mai 2009, 8:26)

    cohan [anonim]

    nu pot sa nu observ o doza de invidie, de rautate gratuita din unele comentarii.
  • +6 (6 voturi)    
    toti visam (Marţi, 12 mai 2009, 8:42)

    eduard [anonim]

    doamne cat mi-as dori o pensiune undeva in apuseni, cat sa-mi asigure un trai decent, sa pot sa simt anotimpurile asa cum sunt, sa-mi vad copii culegand plante nu fumandu-le, sa-mi vad sotia rumena in obraji nu palida si ipohondra, sa beau un paharel de palinca buna de prune si apoi sa ma apuc de taiat lemne.
    • +1 (1 vot)    
      subscriu (Marţi, 12 mai 2009, 9:15)

      alex [anonim] i-a raspuns lui eduard

      numai ca fara palinca. sa zicem tequila, in amintirea mizeriilor traite la oras :)
  • 0 (2 voturi)    
    Cine duce si aduce copii de la scoala ? (Marţi, 12 mai 2009, 9:13)

    ROZALIA [anonim]

    Ma bucur pentru cei care s-au mutat la tara, dar ar fi interesat de vazut cum au rezolvat logistica mersului la scoala pentru cei 3 copii.
    Deci : la ce distanta e scoala ? Cine ii duce ? Cine ii aduce la pranz ? Ii lasati la "semi-internat" si-i culegeti seara franti de oboseala ?
    Sunt cumva elevi la scoala americana si vine autobuzul sa-i ia de acasa ?

    Chiar as fi curios sa aflu raspunsuri.
    O bunas prietena, din presa, s-a mutat din corbeanca inapoi in oras tocmai din cauza motivelor expuse mai sus.
    • 0 (2 voturi)    
      Chiar: cum e cu copii si scoala ? (Miercuri, 13 mai 2009, 9:36)

      mioara [anonim] i-a raspuns lui ROZALIA

      Sunt de acord cu Rozalia si vad ca nimeni nu a raspuns la intrebarea ei.
      In al doilea rand, cu cine interactioneaza acesti copii ?
      Au prieteni ?
      Eu am vazut ca fetita mea a devenit mult mai comunicativa si generoasa de cand o duc la locurile de joaca din parc si se joaca cu copii pe care nu i-a cunoscut anterior.
      Deci ?
  • +1 (3 voturi)    
    Mda (Marţi, 12 mai 2009, 9:29)

    anonim [anonim]

    M-as muta imediat din Bucuresti, dar nu la tara. La tara inseamna praf, balega de animale pe trotuar, caini, multi caini care latra, vecini care urla unul la altul ca e prea multa liniste, miros de porci de la grajdul vecinului etc.
    Mutarea as face-o la munte, m-am saturat de caldura insuportabila din campie si de praf.
    Dar trebuie ales cu grija deoarece te poti trezi intr-o comunitate inchisa si intoleranta la straini.
  • +3 (5 voturi)    
    Bucurestiul... (Marţi, 12 mai 2009, 10:08)

    LP [anonim]

    Imi pare rau pentru cei care sunt nascuti in Bucuresti, ca si mine. E un oras infect, fara nici o perspectiva reala de dezvoltare normala. Eu un oras pe care poti sa il folosesti pentru dezvoltare in viata, apoi sa pleci. Strangi niste bani si experienta si gata.

    Arhitectural este un dezastru inclusiv zonele vechi. Soselele subdimensionate si asa vor ramen pe veci. Legatura la utilitati extrem de proasta. Alea 2-3 parcuri mai rasarite nu vor infrumuseta Bucurestiul!! Oamenii, marea lor majoritate, frustati si rai (cel putin pe strada).

    Chiar daca va fi daramat complet de un cutremur, tot prost va fi construit. Pentru ca asa trebuie sa fie! Repet parerea mea despre acest oras: este doar o rampa pentru dezvoltarea personala, apoi fugi!

    PS: Acei frustrati care vad in sat un fel de groapa de gunoi, ii las sa injure toata ziua in circulatie, in magazine si pe vecinii lor. NU cred ca veti vedea o astfel de atitudine intr-un oras mare din vest.
    • 0 (0 voturi)    
      Paranoia (Marţi, 12 mai 2009, 12:57)

      anonim [anonim] i-a raspuns lui LP

      Inca un paranoic cu cutremurul care darama tot. Vezi ca ajunge si la tara.
      Am copilarit la tara si cand esti mic e superb, idilic chiar. Nu am crescut printre betoane, masini si stress.
      DAR....mutatul la tara e o fantezie pentru o parte din bucuresteni, insa realitatea e foarte trista. Dincolo de faptul ca nu poti gasi un job, NU ai infrastructura, utilitati, scoli, spitale, magazine etc si vei ajunge tot in oras pentru toate astea.
      E o ironie a sortii pana la urma.
      Sigur pentru o persoana inactiva e cea mai buna alegere.
      Solutia e un oras din Ardeal unde le poti imbina fericit pe toate.
  • +1 (1 vot)    
    istoria (Marţi, 12 mai 2009, 10:14)

    Catalin [anonim]

    Ma surprinde valul de frustrari al atator oameni.Intotdeauna oamenii vor avea prioritati diferite in viata si aproape orice ne inconjoara e o paradigma. Tot timpul oamenii vor avea o parere diferita despre un lucru, situatie, etc.
    Cat despre migratia spre Bucuresti, domnilor, nici nu e nevoie sa va uitati in istorie, numai daca ati fi lecturat ceva beletristica clasica, ati fi vazut ca intotdeauna oamenii au fost atrasi de marile metropole, Paris, Moscova, Londra, etc. Cititi Balzac, cititi Tolstoi, cititi Dickens si veti vedea ca oamenii, de multe ori au preferat sa vina in metropole, sa locuiasca la periferie si sa manance coji de paine, la propriu, doar ca metropola exercita o altfel de atractie, si ofera, cel putin ipotetic, mai multe posibilitati.
  • +4 (4 voturi)    
    viata la tara (Marţi, 12 mai 2009, 11:29)

    mariana [anonim]

    Cred ca totul depinde de ce iti doresti ! Unul vrea o masina ,altul vrea o viata la tara,altul vrea o viata in State sau in Canada,unul vrea la biblioteca iar altul la discoteca si in general,fiecare vrea cam ce nu are. Ma bucur pentru blogul pe care l-am descoperit datorita articolului,si recunosc ca am citit articolul dintr-o rasuflare.Ma bucur ca oamenii iubesc natura si ca au curajul sa o ia de la capat pentru a fi mai aproape de ea.Chiar daca peste 10 ani,prin absurd blocurile s-ar intinde pana la casa Ancai,tot a prins 10ani de vibratii pozitive ,de liniste ,10ani in care sufletul ei s-a hranit din plin cu ce si-a dorit ea pentru copiii si familia ei,cu liniste,tihna si verde.Eu am in cap un tablou idilic in mijlocul caruia este casa si viata lor si o admir pentru asta,chiar sunt un pic invidioasa,dar ii doresc numai bine!
  • -1 (1 vot)    
    uitati ceva esential (Marţi, 12 mai 2009, 13:42)

    srpc [utilizator]

    ca sa ai liniste si pace trebuie sa nu fie atat de multi oameni pe planeta, altfel va fi buluceala pentru o casuta tocmai acolo unde vreti si voi; cum rezolvam necazul asta?
  • -1 (1 vot)    
    25 de km de buc???? (Marţi, 12 mai 2009, 14:16)

    chinezu [anonim]

    Nu consider ca la 25 km de Bucuresti esti la tara. Sa stai in inima muntilor sau in nu stiu ce catun din Romania - aia inseamna la tara. Probabil ca tanti Anca are hidrofor in curte, fosa septica si apa calda. Internet a avut din a doua zi. :) Astea sunt povesti cu "viata la tara".
    • +1 (1 vot)    
      ... (Marţi, 12 mai 2009, 16:11)

      mcradu [anonim] i-a raspuns lui chinezu

      de ce lumea considera ca la tara trebuie sa traiesti in conditii de evul mediu ca sa se numeasca "la tara"? sper...spre binele lor...sa ajunga pe undeva prin Europa asta si sa vada ce inseamna a trai la sat, daca ei doar atat inteleg si atat cred ca inseamna "la tara"...

      la unii mai civilizati ca noi "la tara" poate inseamna infrastructura din orasele noastre sau, in cele mai multe cazuri, mult mai buna, unde la 10 m de casa ta vecinul creste vaci si asta face de cand se stie dar nu miroase a dejectii tot satul...stie sa curete si sa pastreze curat. inseamna sa ai internet, sa ai magazine...chiar parte din lanturi mari de magazine, bineinteles francize adaptate la numarul de locuitori unde se vand produse locale si nu produse aduse de peste mari si tari...sa ai asistenta medicala de calitate si tot ceea ce ai nevoie bineinteles adaptat la cati oameni sunt in aceea zona...

      cu asta trebuie sa ne comparam...asta trebuie sa ne dorim sa avem maine sau poate mai tarziu...de noi depinde cand...nu 2 bete in fundul curtii pentru nevoi si apa carata cu galeata de la 10 case departare...

      mentalitatea ne tine in evul mediu nu faptul ca nu putem face...ultima data cand am vazut un astfel de sat parea populat tot de fiinte cu 2 picioare ca si noi romanii...dar parca aveau alta mentalitate...

      numai bine...
  • +2 (2 voturi)    
    Natura si natural (Marţi, 12 mai 2009, 14:38)

    Bogdan Platon [anonim]

    Traiesc aceeasi experienta ca a persoanei intervievate de vreo 6 ani desi in alta parte a tarii. A fost un fel de revelatie, desi multa vreme refuzam sa accept realitatea.
    Intreb ceva: de ce nu am fost creati la inceput intre niste blocuri cu un mediu destul de artificial si am fost lasati intr-o gradina numita Eden? E un mediu natural care creaza armonie psihica, fizica si chiar intelectuala. Frumusetea adevarata se gaseste in natura (care de fapt este cadrul original ce a inspirat atatia artisti). Va invit sa redescoperiti naturalul care ramane placut in ciuda atator ani de degradare datorita administratiei umane (care are totusi si actiuni bune, dar minore). Va invit sa-L redescoperiti pe Creator in maiestria Lui.
  • 0 (0 voturi)    
    "metropola" romaneasca (Marţi, 12 mai 2009, 15:37)

    Eugen [anonim]

    Imi plac comentariile celor care inca au impresia ca in ROMania orasele sunt un fel de metropole occidentale fara sa fi pasit un centimetru inafara tarii.. Din pacate adevarul despre Romania e cel care cel mai multi il stiu. Adevarul despre oameni insa, e unul deja morbid. Orasele nu mai sunt de mult un ..leagan cultural ci doar un mijloc de exploatare. Imi amintesc cum pe vremuri oras era sinonim cu emancipare. Astazi e sinonim cu degradare.. Nu locuiesc in Bucuresti dar locuiesc intr-un oras la fel de aglomerat, poluat, stresant, urat ca si el. As da orice ca sa pot profesa dintr-o casa modesta undeva departe de atat de monotonul cotidian.. Nu se poate inca asa ca am decis altceva - sa renunta la orasul meu, sa renunt la tara mea si sa uit cat mai repede de ea! Pt toti cei care aveti falsa impresie ca viata la oras e trai reamintitiva apartamentul cu 2 camere in care locuiti, serviciul a carui sclav ii sunteti, ca traiti pentru weekend si distractii ieftine, praful de pe pantofi, ca nici nu mai stiti ce e aer curat si ca fiecare ora petrecuta in stresul cotidian inseamna o ora in minus in viata voastra.. Ce ai facut tu Anca nu e curaj, e pur si simplu ceva ce orice om cu aspiratii dincolo de obisnuit va face! Reastul, ramaneti la oras, nu e nevoie de voi altundeva..
  • +1 (1 vot)    
    Bafta Anco fata!!!! (Marţi, 12 mai 2009, 16:37)

    roxana [anonim]

    Ii urez Ancai bafta in continuare si sa fie la fel de fericita pe cat pretinde acum a fi, si peste 10 ori 20 de ani de acum incolo.
    Eu am incercat experienta ei si la un an dupa ce ma mutasem la tara totul inca imi parea super frumos si ma credeam cea mai fericita persoana din lume.Putin cate putin am ajuns sa vad si neajunsurile ce le atrage dupa sine viata la tara si putin cate putin frustrarile si nemultumirile au inceput sa se adune, pana intr-o zi cand pur si simplu mi-am luat lumea in cap. Acum traiesc intr-una dintre marile metropole ale Europei si pot spune ca sunt fericita cu viata comoda pe care o am, iar cand simt nevoia de a ma desconecta imi iau cateva zile libere si ma refugiez intr-un colt de munte unde gasesti 3 oameni pe o raza de 100 de km...
    Oricum, dat fiind faptul ca isi poate permite sa plateasca numai 6 mil de lei pentru gaz si mai ales faptul ca fiind la tara are gaz ( ceea ce un adevarat lux) presupun ca are absolut tot confortul necesar pentru a sustine ideea idilica a vietii la tara. Oricum, mai vorbim peste vreo 10 ani cand copiii au sa creasca si au sa aiba si acele multe nevoi spirituale ce te formeaza ca om... Cum are sa se impace ea cu gandul ca ai ei copii poate au sa se plafoneze la nivelul vietii rurale si nu au sa doreasca mai mult decat ceea ce inseamna viata la tara???? Putem continua cu o gramada de incertitudini ce le starneste o asemenea situatie insa doar timpul ne va raspunde la toate aceste intrebari si incertitudini.
    Oricum, bafta Anco, fata!!!!
  • 0 (0 voturi)    
    Curiozitate (Marţi, 12 mai 2009, 16:55)

    roxana [anonim]

    Revin cu o completare, acum ca si eu, ca orice om curios din fire, am vizitat blogul fetei asteai: la o prima vedere e destul de stufos blogul ei si tare sunt curioasa cat castiga din publicitatea tuturor chestiilor ce le are postate pe blog pentru ca la o prima vedere am vazut un pic de reclama la Ikea si inca nu mai stiu ce chestii de constructii de case ecologice ... etc... etc... Asta la cele cateva minute ce mi-am aruncat ochii in mare peste blog... Am sa il studiez mai in amanunt si am sa trag si eu o concluzie probabil.... :D
    Oricum, bafta Anca! E o idee...
    • +3 (3 voturi)    
      blogul nu face reclama! (Marţi, 12 mai 2009, 18:02)

      Viata la tara [anonim] i-a raspuns lui roxana

      Revin, repet: reclama nu fac :D

      Am scris despre Ikea pentru ca am gasit niste produse faine pe acolo. Nemernicii nu mi-au dat nici un leu!

      Apoi, am scris despre Ikea si de rau, nu doar de bine. Stiu, orice, numai sa scriu despre...

      Despre case ecologice am scris in general, fara a da nume de firme. Sa afle lumea cu ce se mananca si ca mai exista si alte materiale, mai ieftine, mai bune si mai ecologice decat caramida sau BCA-ul.

      Scriu pe blog despre tot ce ma intereseaza: carti, filme, case ecologice, Ikea. Gratis.
  • -1 (1 vot)    
    si banii ?! (Marţi, 12 mai 2009, 17:45)

    i [anonim]

    nu rezulta de unde ies banii :-) adica anca a renuntat la servici, in favoarea cratitei si a copiilor (ceea ce nu e rau de altfel :-), dar sotul ? are servici "la oras" ? 25+25 km zilnic ?! pai se duce toata relaxarea vietii de la tara...
    • +2 (2 voturi)    
      banii barbatului (Marţi, 12 mai 2009, 18:05)

      Viata la tara [anonim] i-a raspuns lui i

      Sotul nu face zilnic naveta pana la Bucuresti. Are un serviciu mai aproape.

      Vad ca va intereseaza foarte tare banii sotului. Cred ca trebuie sa scriem un articol separat despre asta...
      • 0 (0 voturi)    
        Banii? (Miercuri, 13 mai 2009, 14:58)

        Andrei [anonim] i-a raspuns lui Viata la tara

        Pai asta e problema: din ce traiesti? Te apuci de agricultura? Slabe sanse, data fiind starea agriculturii la noi in tara. Faci naveta zi de zi la servici in Bucuresti? Cati pot sa-si permita asta? Cum se impaca cu "reducerea consumului" despre care vorbeai?
        Solutia prezentata suna foarte bine, dar am impresia ca nu e pentru toata lumea. E ca in SUA: cei cu dare de mana isi permit o casa in suburbii, restul se ingramadesc in metropole.
        Cum zicea Baudrillard, aerul curat si iarba verde au ajuns sa fie rezervate bogatilor.
      • +1 (1 vot)    
        ganduri pentru anca (Joi, 28 mai 2009, 14:49)

        cezara [anonim] i-a raspuns lui Viata la tara

        Anca tu si familia ta ati facut o realitate dintr un vis...asta a fost visul VOSTRU..pacat insa ca multi semeni nu inteleg asta si fac socoteli meschine! E treaba voastra cat castigati si cat cheltuiti..mesajul tau este unul de suflet (sau asa l am perceput eu..)iar cine are sufletul inrobit materiei ,nu mai are timp sa privesca stelele..nu i judec ,insa ma doare faptul ca marea majoritate a oamenilor uita esentialul:ca ne tragem cu totii ,fara deosebire, respiratia din aceeasi Mare si Unica sursa si care ne a facut un mare dar atunci cand ne-a trimis in calatoria vietii:liberul arbitru!
        sa auzim numai de bine si urmati va steaua!
  • +2 (2 voturi)    
    Viata la tara (Marţi, 12 mai 2009, 17:55)

    Ele [anonim]

    Anca felicitari! Eu ti-am mai citit si alte articole de cand erai cu al doilea bebe mic de la revista ;). De pe undeva ne-ai ramas in suflet la mai multe fete si claaar ca nu te-am uitat. Te-am admirat tot timpul pentru daruirea cu care faci lucrurile.
    Pupici la toata familia.
  • +2 (2 voturi)    
    felicitari (Marţi, 12 mai 2009, 18:10)

    ramona [anonim]

    foarte frumos....felicitari pentru curajul de a alege un mod de viata sanatos
  • +1 (1 vot)    
    Viatalatara (Miercuri, 13 mai 2009, 8:59)

    Liviu Beleuzu [anonim]

    Anca, eu si sotia mea am facut exact acelasi lucru in 2007. Am fi bucurosi daca ne-ai transmite un mail cu coordonatele tale (preferabil un telefon fix), deoarece avem o propunere care te-ar putea interesa.
    • +1 (1 vot)    
      mail (Miercuri, 13 mai 2009, 10:52)

      Viata la tara [anonim] i-a raspuns lui Liviu Beleuzu

      Draga Liviu,
      Te rog sa imi lasi un mesaj pe blog. Asa, voi avea emailul tau si te voi contacta.
      Merci!
  • 0 (0 voturi)    
    Hotnews, faceti un sondaj pe tema asta (Miercuri, 13 mai 2009, 9:40)

    mostenescu [anonim]

    Faceti un sondaj de tipul :
    - ma mut la tara intr-un an
    - ma mut la tara in urmatorii 5 ani
    - ma tenteaza ideea
    - nu vreau sa ma mut din oras
    • 0 (0 voturi)    
      incomplet (Miercuri, 13 mai 2009, 21:07)

      goe [anonim] i-a raspuns lui mostenescu

      Cei care vor sa se mute de la tara la oras unde voteaza? S-ar putea ca sondajul propus de tine sa arate ca sunt multi care vor sa se mute la tara. Dar iti garantez ca cei care vor sa se mute de la tara la oras sunt muult mai multi!
      Da, e frumos la tara daca ai tot confortul, o sursa de venit suficient de buna, o locatie frumoasa si vecini civilizati. Dar altfel... sorry.
  • +2 (2 voturi)    
    se poate ! (Miercuri, 13 mai 2009, 18:39)

    dani [anonim]

    Anca te salut calduros ! ,am descoperit "zicerile" tale si-mi place cum scrii, ce scrii si mai ales ca vrei sa impartasesti cu "noi"
    Sa va fiti bucurie unii altora ,adica parintii copiilor si invers ,dar si noi celor 5 sufletele ale noastre :) cu care am facut la fel...am fugit din metropola linga padure..(cred ca am avut viteza mai mare si ne-am oprit la 35 km. :) )
    Cum fac rost de ceva timp..ma poftesc pe viatalatara sa mai aflu....
    cu bine !
  • +1 (1 vot)    
    nici nu stiu unde sa incep (Joi, 14 mai 2009, 1:13)

    anonim amuzat [anonim]

    felicitari celor care reusesc sa ia astfel de decizii. insa precum a fost zis 25 de km de bucuresti... si eu vreau la tara.
    in orice caz amuzant artricol insa naiva hotarare de al scrie. cei care s-au mutat "la tara" nu au nici o vina ca au fost prezentati in asa o lumina nasoala... autorului tre sa i se aminteasca ca daca esi la 1 ora de condus de bucuresti, ai doua masini si iti duci copii la gradinita in alta localitate nu te incadrezi la categoria "viata la tara".
    daca vrei sa vezi oameni cu adevarat fericiti care traiesc "la tara" trebuie sa cauti mia bine.
    cu respect si apreciere pentru efortul de ane amuza,
    un cetatean modest
    • +4 (4 voturi)    
      nici eu nu stiu cum sa ma exprim (Joi, 14 mai 2009, 16:58)

      Viata la tara [anonim] i-a raspuns lui anonim amuzat

      Nu stiu, de fapt, daca intereseaza cu adevarat pe cineva, sau ar fi mai bine sa tac si sa va las sa credeti ca nu, nu se poate trai si altfel.

      Nu, nu avem doua masini. Copiii sunt in gradinita de stat. Nu stam nici in Otopeni, nici in Pipera. Si, in plus, nici macar nu stiu daca sunt 25 de km pana la libraria mea preferata din Bucuresti. Care nu, nu este Carturesti. Pot fi foarte bine 30 de km. Am dat o cifra aproximativa. Cum nu am carnet, nu pot aprecia foarte bine distantele prin oras.

      Nu stam in cartier rezidential, printre vile. Stam in sat, printre tarani si oraseni. Tarani cu cai, vaci, oi, gaste si gaini. E la tara, chiar daca nu, nu avem wc-ul in curte.

      Dar, cum spuneam, toate aceste chestiuni sunt detalii nesimnificative. Nu suntem bogati, nu bani iti trebuie ca sa faci pasul asta. Stam intr-o casa ieftina, din OSB, pe care am luat-o cu echivalentul apartamentului de 2 camere din Bucuresti, plus inca ceva (nu imposibil de mult).

      Suntem o familie normala. Stiu ca v-am dezamagit. Si nu, singura noastra masina nu e un Jeep.

      ...
  • +1 (1 vot)    
    Cu dragoste! (Marţi, 8 decembrie 2009, 1:48)

    Dtr [anonim]

    Am citit articolul cu multa bucurie, parca regasindu-ma undeva departe, in firescul care asteapta sa fie redescoperit... Tarziu mi-am dat seama ca barba mi se udase de lacrimi... Multumesc!
  • 0 (0 voturi)    
    la coada vacii (Sâmbătă, 16 ianuarie 2010, 0:59)

    ee [anonim]

    sarman idiot, iata adevarul vietii ,,idilice,,
    oraseni patesc multe la tara
    http://www.glsa.ro/coltul_lui_bebitu/56433-la_coada_vacii.html
  • 0 (0 voturi)    
    vai, maica! (Vineri, 10 septembrie 2010, 0:57)

    exurss [anonim]

    nu pot sa cred ce comentarii!...am citit si ma opresc la a realiza, fara alte acuze, ca maidanezii de la blocul vecin (9 la numar) latra cu furie si hartuiesc trecatorii. eu ii iubesc caci sunt fara judecata, chiar de ma mai infurii cateodata...Acum si mai mult realizez de la cine au imprumutat acest comportament. Of, doamne...ce greu trebuie sa fie sa fii rau si din nevoie de bagare in seama sa nu poti iesi din aceasta rautate...ea fiind singura lor referinta sociala....mai ales ca observ cat isi dau silinta de asi manifesta intolerantele si frustrarile pe care le arunca in obrazul altora...incredibil (ca intr-un film prost cu buget redus)


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri