Igor Casu, istoric moldovean: Disputa teritoriala sovieto-romana asupra Basarabiei ne-a avantajat in anii '70

de Cosmin Navadaru     HotNews.ro
Joi, 27 octombrie 2011, 17:40 Life | Prin oraş

Igor Casu, istoric basarabean
Foto: Agerpres
​"Tarile baltice traiau poate nu mai bine decat Moscova, dar mai bine decat Rusia per total", a povestit istoricul basarabean Igor Casu zilele acestea, in cadrul unei intalniri desfasurate la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc. "La un moment dat, chiar Republica Moldova a trait mai bine". Motivul: o vizita facuta de Brejnev, Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, la Bucuresti si la Chisinau in anii '70.

"In URSS a existat o politica coloniala in republicile unionale. Dar daca privim aspectul economic, au existat provincii sau teritorii din afara Rusiei, care traiau mai bine decat metropola. Tarile baltice traiau poate nu mai bine decat Moscova, dar mai bine decat Rusia per total.

La un moment dat, chiar Republica Moldova a trait mai bine. Aceasta disputa teritoriala sovieto-romana asupra Basarabiei ne-a avantajat la un moment dat, mai ales din anii '70, cand s-au inceput la Bucuresti si in alte orase constructiile megalomanice.

Brejnev a fost in Romania, apoi a venit in Chisinau si l-a dojenit pe primul secretar de atunci: "Dar voi de ce nu construiti? Cam nimic de la plecarea mea din '52, voi nu va prea miscati. Am fost la Bucuresti, acolo se construieste masiv, foarte serios. Moldovenii o sa inceapa sa se uite peste Prut. Incepeti sa construiti si voi".

In acest sens am beneficiat de un plan consistent din partea Moscovei, ca sa incerce sa diminueze aceasta dezvoltare a Romaniei."


Citeste mai multe despre   



















4442 vizualizari

  • +2 (2 voturi)    
    nato (Joi, 27 octombrie 2011, 18:10)

    Cucu [anonim]

    Interesant ,bine macar ca s-a facut ceva si in Moldova
    • +4 (4 voturi)    
      Sondaj Gallup: 89% de moldo-romani in Basarabia (Joi, 27 octombrie 2011, 19:37)

      Transnistria, 40% etnici romani [anonim] i-a raspuns lui Cucu

      Se pare ca proportia etniei majoritare a crescut continuu in ultimii 20 de ani, pe fondul unei natalitati superioare a moldovenilor si a emigrarii minoritatilor spre Rusia, Ucraina, Israel, Bulgaria si chiar Turcia.

      De la circa 66% la sf. anilor '80, proportia celor care se autoindentifica drept etnici 'moldoveni' sau 'romani' a crescut la 78% apoi la 89% in acest an.

      Cei 11% minoritari sunt rusi 2%, ucrainieni 2%, gagauzi 4%, bulgari 2%, altii 1%.

      Nu au fost luati in calcul si locuitorii regiunii separatiste nistrene, circa 500.000, dintre care 350.000 sunt rusi si ucrainieni (pt comparatie, e echivalent cu numarul secuilor in Harghita si Covasna).

      Sondajul a fost facut pe un esantion reprezentativ intre 20 august si 2 septemebrie 2011 de Gallup International.

      Un fim despre zeci de mii de romani de dincolo de Nistru, in Ucraina.

      Institutul Fraţii Golescu din Bucureşti vă invită pe 1 noiembrie 2011 de la ora 18:00 la Clubul Țăranului din cadrul Muzeului Țăranului Român pentru a viziona filmul "MOLDOVENI DIN STÂNGA NISTRULUI" realizat de cunoscutul prezentator TV, Marian Voicu.

      Interesul mediatic pentru Transnistria (Tiraspol), o clonă contemporană a fostei R.A.S.S. Moldovenească, croită de Stalin după Unirea din 1918 a eclipsat "cealaltă" Transnistrie (Balta) aflată acum în componența Ucrainei.

      O populație compactă, vorbitoare de română, purtătoare a unei culturi populare și a tradițiilor românești, este uitată în răsăritul pravoslavnic, ignorată de presă și de conaționali. Aici a apărut în prima jumătate a secolului XX un curent religios, în esență o manifestare de emancipare națională, cunoscut ca "Mișcarea de la Balta" sau "inochentiștii", după numele călugărului basarabean Inochentie care i-a fost inițiator și păstor.

      Filmul realizat de Marian Voicu, de altfel singurul film dedicat românilor din stânga Nistrului aduce imaginea de azi a unor comunități românești, strivite între uitare și deznaționalizare, care se încăpățânează să supraviețuiască.
      • +2 (2 voturi)    
        la ce folos daca voteaza tot cu comunistii? (Vineri, 28 octombrie 2011, 11:37)

        degeaba [anonim] i-a raspuns lui Transnistria, 40% etnici romani

        si nici acu n-au un presedinte, anticipatele sunt mai mult ca sigure (din nou), iar la alegerile pe Chisinau d'abia o castigat Chirtoaca la mustata din turu 2.
  • +2 (2 voturi)    
    „Precarea...” ?!?? (Joi, 27 octombrie 2011, 18:15)

    Antioh [anonim]

    „Cam nimic de la precarea mea din '52...”
    Oare ce e precar aici: exprimarea sau corectura?
  • +3 (3 voturi)    
    peste Nistru (Joi, 27 octombrie 2011, 19:02)

    sergiu [anonim]

    Ca sa nu ne uitam peste Prut au construit totul peste Nistru la Tiraspol.
  • +3 (3 voturi)    
    Schimbări profunde (Vineri, 28 octombrie 2011, 6:49)

    ion [anonim]

    Transnistria arata acum mai bine decât RSS Moldoveneasca atunci când ne-a vizitat Brejnev in 1974. In tot Chișinăul era o singura scoală pur-moldoveneasca - scoală medie moldoveneasca nr.1 si câteva școli mixte ruso-moldovenești, la care in cancelarie si pe coridoare se vorbea numai rusește. Aveam de realizat un reportaj televizat la o mare intreprindere din Chișinău si i-am solicitat secretarului de partid sa-mi recomande un moldovean care sa spună in fata camerelor de luat vederi o singura fraza, pe care deja i-o scrisesem citeț pe hârtie. Răspunsul a fost unul umilitor, cinic: "In colectivul nostru avem moldoveni, dar ei va pot vorbi doar rusește, nici ei nu-si cunosc materna. Daca doriți atât de mult adresați-va la institutul de limba a Academiei, acolo exista câteva persoane care mai cunosc aceasta limba." Fiind student daca auzeam in troleibuz vreun bătrânel care ca printr-o minune vorbea curat romanește (nu țărănește), apoi nu rezista si veneam in fata sa-l vad cum arata, atat de rar puteai întâlni ca cineva sa vorbească curat, literar. Pe strada daca vedeai un domn sau o doamna îmbrăcata ceva mai deosebit - la sigur ca nu erau moldoveni si trebuia sa te adresezi in rusește. Azi vezi in Chișinău domnișoare blonde îmbrăcate ca la o demonstrație de moda si încă nu ma pot deprinde sa le aud vorbind curat romanește, desi la sigur sunt din familii mixte. Numai cu 10-15 ani in urma fiind intr-o comisie pentru respectarea legislației lingvistice la primărie trebuia zilnic sa mai iau de piept cu taxatoarele din transportul public care refuzau cu îndărătnicie sa rostească normal o singura fraza in romana : "Achitați taxa!" ,spuneau ca mai usor le vine sa spună același lucru in rusește. De abia după 2001-2003 rezistenta rusofonilor in magazine, farmacii, in transportul public a fost sparta. Deci, nu natalitatea a schimbat mediul lingvistic in R.Moldova, dar întronarea limbii oficiale a statului in drepturile sale firești a făcut schimbarea.
    • 0 (0 voturi)    
      * (Marţi, 1 noiembrie 2011, 23:39)

      Adi [anonim] i-a raspuns lui ion

      Amin!


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri