Cum au fost create comisiile de analiza a trecutului comunist in Romania si Moldova

de Cosmin Navadaru     HotNews.ro
Joi, 27 octombrie 2011, 18:07 Life | Prin oraş

dezbatere la IICCMER
Foto: crimelecomunismului.ro
Mai multi istorici din Romania si din Basarabia au vorbit saptamana aceasta, la sediul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului (IICCMER), despre contextul crearii comisiilor de analiza a trecutului comunist in Romania si Moldova. Au fost facute de asemenea comparatii intre comisia din Basarabia si cele doua comisii din Romania (Comisia Tismaneanu - pentru analiza dictaturii comuniste, respectiv Wiesel - pentru studierea Holocaustului). "In cazul Comisiei Wiesel reactia principala a fost indiferenta, in cazul Comisiei Tismaneanu am avut parte de mult taraboi", a explicat istoricul roman Adrian Cioflanca.


Contextul crearii comisiei de analiza a trecutului comunist in Moldova

Sergiu Musteata (istoric si membru al Comisiei pentru Analiza si Evaluarea Regimului Totalitar Comunist din Republica Moldova):

"Cum s-a intocmit Comisia de la Chisinau: initiativa apartine exclusiv presedintelui interimar Ghimpu, care a venit in decembrie 2009 cu o propunere de a organiza o astfel de Comisie si in Republica Moldova, desi nu stim cine i-a sugerat aceasta idee.

Bineinteles ca in mediul academic, intre istorici, se discuta de multa vreme o astfel de initiativa. Insa conjunctura politica nu era foarte favorabila: intre 2001 si 2009, la guvernare a fost Partidul Comunist din Republica Moldova.

In contextul evenimentelor din aprilie 2009 si venirea unei aliante democratice la putere, domnul Ghimpu a considerat oportun sa repare aceasta intarziere in ceea ce inseamna luarea unei atitudini la ni
 
Presedintele Ghimpu voia ca decretul sa fie semnat si emis in ajunul sarbatorilor de Craciun. A spus ca vrea sa le faca un cadou comunistilor cu prilejul sarbatorilor de Craciun.
 
 
Sergiu Musteata, istoric basarabean
vel politic vizavi de regimul totalitar comunist.

In cadrul Comisiei au fost aprobate 30 de persoane, majoritatea istorici. S-a convenit sa faca parte si specialisti in domeniul lingvistic, juristi, sociologi, economisti.

L-am consultat pe colegul Igor Casu, care a pregatit in decembrie un memoriu ce ne-a ajutat pentru a argumenta proiectul de decret. Presedintele Ghimpu voia ca decretul sa fie semnat si emis in ajunul sarbatorilor de Craciun. A spus ca vrea sa le faca un cadou comunistilor cu prilejul sarbatorilor de Craciun. Dar conjunctura politica nu a fost favorabila. Pe data de 22 decembrie, cand decretul trebuia prezentat public, dansul a dat inapoi si l-a amanat. S-a intamplat la 14 ianuarie 2010, cand decretul a fost semnat.

Contextul a fost foarte clar: contextul crearii Comisiei a fost instabilitatea politica de la Chisinau, lupta continua a partidelor democratice cu Partidul Comunist si incercarea de a spune niste lucruri legate de regimul totalitar comunist, de care se ascundeau comunistii, desi, la diferite intruniri, cand discutam cu ei, reprezentantii partidului spuneau ca au condamnat de multa vreme Partidul Comunist la una dintre plenarele Comitetului Central al Partidului Comunist al Republicii Moldova. Noi am insistat pe ideea unei abordari stiintifice, pe accesul la arhive".


Igor Casu (istoric si membru al Comisiei pentru Analiza si Evaluarea Regimului Totalitar Comunist din Republica Moldova):  

 
La o plenara a Partidului Comunistilor din Republica Moldova au spus ca s-a condamnat comunismul: dar ei nu au condamnat comunismul, ci stalinismul. Deci intr-un fel se vad ca mostenitori ai traditiilor pozitive, comunismul umanizant. 
 
 
Igor Cașu, istoric basarabean
"Contextul in care a aparut aceasta comisie la Chisinau este legat de criza politica declansata dupa aprilie 2009. Dupa cum stiti, scrutinul din 29 iulie 2009 nu a oferit castig de cauza nici unui partid sau unei aliante care sa creeze majoritatea parlamentara necesara pentru alegerea Presedintelui. Presedintele de atunci, Mihai Ghimpu, a mizat pe Comisie ca sa dam un verdict asupra trecutului comunist in asa fel incat aderenta electoratului sa scada putin. Noi am fost in dilema, dar pana la urma am decis sa venim in intampinarea Puterii. Stiti bine, accesul la arhive este legat de decizia politica. Am spus sa nu ratam aceasta ocazie. Per total, cred ca nu regretam acest lucru.

Noi reprezentam intai societatea civila, nu un partid. Reactia comunistilor a fost foarte dura. Am avut chiar o intalnire cu presedintele partidului, Voronin. Si am fost atacati foarte dur, in stilul cunoscut in care acesti lideri se exprima, mai ales in cazul in care era vorba de sigla lor. Replica noastra a fost ca de fapt problema este in ceea ce-si asuma Partidul Comunistilor din Republica Moldova, pentru ca potrivit statutului aprobat in 2008, scrie clar ca PCRM (Partidul Comunistilor din Republica Moldova) este "mostenitor de drept al ideilor si practicilor PCM" (Partidul Comunist al Moldovei Sovietice). In masura in care exista acest articol, sigur ca activitatea Comisiei are o conotatie politica, dar problema vine de la voi".


Contextul crearii comisiei de analiza a trecutului comunist in Romania

Cristian Vasile (istoric roman si membru al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania si al conducerii executive a IICCMER):

"Ideea condamnarii comunismului in Romania apare inca din 1990 si e legata si de prezenta lui Ion Iliescu in fruntea statului. Crearea Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste trebuie inteleasa in contextul de dupa decembrie 2004.

Se vorbeste foarte mult de acea competitie intre partide, intre Palatul Victoria si Palatul Cotroceni, care a dus si la crearea Comisiei.

Aici este un complex de factori: este vorba de puterea precedentului - este vorba de crearea Comisiei Internationale pentru Studierea Holocaustului. Este vorba de condamnarea Holocaustului si a fascismului romanesc, printr-un raport final. Asta e deja un precedent. Din nou e repusa pe agenda publica si condamnarea regimului comunist din Romania.

Pe langa aceasta competitie pentru un public anticomunist, exista si o presiune sociala, a organizatiilor civice, a Asociatiei Fostilor Detinuti Politici, a domnului Constantin Ticu Dumitrescu. A fost o presiune de jos, care a influentat si factorul politic, iar in martie-aprilie 2006 se atinge un punct critic si este luata o decizie politica de creare a acestei Comisii".


Adrian Cioflanca (istoric roman si membru al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania si al conducerii executive a IICCMER)

 
Comisiile de Adevar nu sunt revolutii. Cine se asteapta la momentul adamic dupa publicarea rapoartelor acestor Comisii isi produce o supraestimare a asteptarilor
 
 
Adrian Cioflanca, istoric roman
"Comisiile de Adevar, uitandu-ne la peisajul institutional est-european, nu apar de prea mult timp. Avem o cercetare excelenta facuta de Priscilla Hayner pe 21 de Comisii de Adevar si indicatorii aparitiei acestor Comisii ar fi:
  • tranzitia spre democratie dupa caderea unui stat dictatorial se face cu dificultate
  • exista inca putina vointa la nivel politic, social si academic, peste masa critica, pentru ca chestiunile delicate din trecutul recent sa fie confruntate
  • dar, pe de alta parte, exista o anumita doza de vointa politica ce face ca astfel de Comisii sa fie infiintate
  • factorul politic e important ca sa impinga lucrurile putin mai in fata
  • arhivele sunt semi-inchise
  • sistemul judiciar nu-si face treaba in a chema in justitie pe cei care au fost vinovati de crime si de abuzuri in timpul regimului dictatorial
Comisiile de Adevar nu sunt revolutii. Cine se asteapta la momentul adamic dupa publicarea rapoartelor acestor Comisii isi produce o supraestimare a asteptarilor. Pentru ca toate lucrurile astea se intampla in medii politice complicate. Dar vedem ca ele raman momente de referinta in istoria institutionala. Se produc schimbari institutionale: si in Moldova, si in Romania accesul la arhive este mai bun astazi decat era acum cativa ani.

In Romania putem studia si istoria Holocaustului, si istoria comunismului in scoli si in universitati. Exista discutii in desfasurare legate de un muzeul al comunismului.


Diferente intre Comisia Wiesel si Comisia Tismaneanu

  • Comisia Wiesel - infiintata in 2003, condusa de Elie Wiesel, Comisie Internationala de Studiere a Holocaustului in Romania
  • Comisia Tismaneanu - infiintata in aprilie 2006, condusa de Vladimir Tismaneanu, Comisia Prezidentiala pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania

Comparatii intre cele doua comisii din Romania si comisia din Basarabia:

  • Comisia Wiesel - e mai mult rezultatul unei presiuni internationale
  • Comisia Tismaneanu - e mai mult rezultatul presiunii interne
  • in cazul Republicii Moldova: presiunea interna, dar si vointa politica au fost esentiale

  •  
    In cazul Comisiei Wiesel reactia principala a fost indiferenta, in cazul Comisiei Tismaneanu am avut parte de mult taraboi. M-am intrebat si altadata ce e de preferat: indiferenta sau scandalul. Niciuna!
     
     
    Adrian Cioflanca, istoric roman
    Wiesel - raportul final a fost scris in exclusivitate de oameni de stiinta, istorici, politologi
  • Tismaneanu - raportul final a rezultatul colaborarii dintre scriitura stiintifica si o anumita integrare a discursului memorial Spre ex: Asociatia Fostilor Detinuti Politici are o contributie importanta
  • Comisia din Republica Moldova a fost formata exclusiv din oameni de stiinta, ceea ce nu s-a intamplat nici intr-o comisie, nici in cealalta

  • Comisia Wiesel - raportul s-a bazat pe "state of the art", pe ceea ce se scrisese pana in acel moment pe subiect, pentru ca nu a fost timp de cercetari noi. Dar a fost valorificat un volum foarte mare de literatura, publicat in special in Occident, prea putin la indemana publicului din Romania.
  • Comisia Tismaneanu - a contat foarte mult accesul de cateva luni pe care l-am avut la fonduri noi de arhiva si la informatii noi
  • La fel si in cazul Comisiei din Republica Moldova

  • Comisia Wiesel a functionat pe subgrupuri care s-au ocupat de articole
  • Comisia Tismaneanu a fost plenara si grupuri de lucru mai putin institutionalizate


Citeste mai multe despre   



















1022 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    GHERMAN PANTEA (Joi, 27 octombrie 2011, 23:00)

    pointless man [utilizator]

    Gherman Pântea, basrabean de frunte, a fost primar al Odessei între 1941 şi 1944 şi a lăsat nişte memorii aflate încă în manuscris. Publicarea lor este o problemă extraordinar de importantă atita vreme cit Elie Wiesel preia (interesat si integral) spusele propagandei bolsevice despre masacrele infaptuite acolo de armata romana. Pina cind aceste memorii nu vor fi publicate (macar pe internet) discutiile privind evenimentele de atunci sint lipsite de un document esential.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi