​VIDEO Doua cantece romanesti din secolul XVII

de Cosmin Navadaru     HotNews.ro
Joi, 3 noiembrie 2011, 11:42 Life | Prin oraş

Carmen si Mihai - doi Truveri
Foto: Andra Radu
Dans Transilvan (din sec. XVII) si Busuiocul (Basilicum, text traditional) sunt doua cantece inspirate de Codex Caioni (codice creat de Ioan Caianu, primul autor atestat de muzica transilvaneana culta). Codex Caioni este o lucrare muzicala gasita in 1988 in peretele unei manastiri transilvane. Se crede ca exemplarul (unicat) a fost ascuns in primii ani ai regimului socialist, pentru a fi salvat de la distrugere.
  • Asculta mai jos cele doua melodii, in interpretarea formatiei de muzica veche Truverii, in cadrul evenimentului "Truver colindand prin Europa", desfasurat in Sala Pod a Casei de Cultura a Studentilor.
Lucrarea Codex Caioni poarta numele calugarului franciscan Ion Caianu (cunoscut si ca Johannes Caioni, Kajoni Janos), constructor de orgi si organist, care timp de treizeci de ani a transcris pentru sine toate cantecele si dansurile care puteau fi auzite in secolulul XVII in Transilvania, precum si compozitiile proprii.

Codicele a mai fost "adus la lumina" si in perioada interbelica, fiind atunci intocmite cateva transcriptii ale unor piese continute in el. Era vorba insa de "incercari" imprecise (copistii facand adesea adaugiri si corectand in mod eronat).


Dans Transilvan (sec. XVII) - inspirat de Codex Caioni (Ion Caianu)




Busuiocul (Basilicum, text traditional) - despre "o nunta de demult din spatiul carpatin, unde mesenii, care au mancat si au baut, sunt poftiti sa joace un "Busuioc".




Despre Truverii

Truverii sunt un grup de muzica medievala si traditionala, alcatuit din Mihai Serghei Todor (initiator, instrumente de suflat, percutii, voce, conducatorul trupei), Carmen Maruntelu (initiator, voce, percutii), Andra Stanciu (chitara, oud, voce, percutii, dulcimer), Daniel Pop (percutii, voce, saz, instrumente de suflat).

Instrumentele utilizate de membrii trupei Truverii:
  • Instrumente de suflat: flaut vertical (sopranino, sopran, alto, tenor), caval, ocarina, fluier, talf, fluier cimpoi, tutora, bombarda, cimpoi estonian
  • Instrumente cu corzi: chitara, vioara, Simphonia, saz, oud
  • Percutii: tamburine, tamora, toba, daf, djambeuri, darbuka, bodh-run, castaniete, castanele, fusinele, trianglu, clopotei, dublu ton, bete, bongosuri, aduf, toaca, clopote, cabasa, ocean drums
  • Instrumente traditionale: vioara saracului, arborele ploii, scoici, dramba, armonica
Detalii despre grupul Truverii gasiti aici.


Citeste mai multe despre   



















3528 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    interpretri frumoase, dar... (Joi, 3 noiembrie 2011, 12:11)

    Traian [anonim]

    Interpretarea Busuiocului este putin realista, trupa alegand sa balcanizeze melodia (vezi instrumentatia, aranjarea, tempo etc) si sa "updateze" cantecul, introducând cuvinte si forme lexicale care nu existau in romana ardeleana a secolului XVII. Aceasta alegere e deplorabila deoarece ne induce o falsa reprezentare nu doar a muzicii, ci si a societatii ardelene de acum trei secole si jumatate.
    • +1 (1 vot)    
      precizare (Vineri, 4 noiembrie 2011, 9:52)

      Decebal [anonim] i-a raspuns lui Traian

      Textul "BUSIOC" este traditional de dincoace de Carapati dinspre Siret (tot spatiu carpatin) si e normal sa existe cuvinte care nu sunt ardelene, precum si ritmul si usoara "balcanizare" ceea ce nu inseamna "updatare", ci intoarcere. Cantecul are o usara inspiratie dintr-o stima de a lui Caianu, dar nu se refera la societatea ardeleana de acum trei secole si jumatate, ci din alta zona a spatiului carapatin
      • +1 (1 vot)    
        pai atunci nu e transilvan (Vineri, 4 noiembrie 2011, 13:26)

        Traian [anonim] i-a raspuns lui Decebal

        Prin urmare, in ciuda usoarei inspiratii dintr-o stima de-a lui Caianu (de care textul articolului nu pomeneste nimic, lasînd sa se creada ca "Busuiocul" ar fi ardelean), ajungem tot la o inducere in eroare a acelor cititori care nu cunosc mostenirea culturala a zonei Siretului de acum trei secole si jumatate.

        in privinta acelui "tot spatiu carpatin", sa nu incurcam merele cu perele: atît Berna cît si Bergamo fac parte din spatiul alpin, dar asta nu inseamna nicidecum ca ar face parte din acelasi spatiu cultural. la fel putem spune despre Siret si despre Tîrnave ca fac parte din "spatiul carpatin", insa nu putem nega apartenenta oamenilor de pa vaile acestor doua rîuri la spatii culturale distincte si diferite. cîntecul "Busuioc" este tocmai o dovada a acestei diversitati culturale...


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă