Purtand cravata (caci "cine dracu' a mai vazut / broasca inecata-n balta / lautar fara cravata?"), Tudor Gheorghe a prezentat, in cadrul evenimentului "Rapsod si lautar", "splendoarea si decaderea cantecului nostru popular. Includ muzica lautareasca aici, pentru ca face parte din folclorul romanesc", "o muzica pe nedrept blamata si pusa intr-un colt". "Pentru faptul ca am stat puteti departati de aceasta muzica, de vina sunt si profesionistii genului".

Rapsod si lautarFoto: Captura YouTube

Tudor Gheorghe: "O precizare: tinuta mea nu este cea obisnuita. Sunt actor de meserie si ascult de indicatiile regizorale. Ei bine, un lautar celebru din perioada interbelica, Lache Gazaru, avea un vers care m-a convins sa ma imbrac asa. "Cine dracu' a mai vazut broasca inecata-n balta, lautar fara cravata?" In partea a doua voi da jos cravata si voi deveni artist, muzician, rapsod, intru-n randul lumii.

Spectacolul acesta nu e facut degeaba. Un imbold, ceva m-a impins din interior, mi-a soptit ce si cand sa scriu si sa apar. Nu mi-a nimeni, niciodata, nici o tema. Atunci cand am simtit cantecul popular romanesc umilit, jignit, am simtit sa fac acele trei-patru spectacole cu muzica populara din perioada interbelica. Cand am simtit ca tinerimea romana rezoneaza la ritmuri straine de ritmul nostru interior, dansand tot felul de ritmuri aiurea, am zis ca e bine sa asculte si sa stie ce insemna muzica usoara romaneasca din perioada interbelica. Le-am facut cunoscuta muzica din acea perioada cantand Moscopol, Cristian Vasile, Titi Botez, Zavaidoc.

Cand am simtit ca societatea romana este debusolata, mi-am cautat drumul, am cautat sa fac acel spectacol "Degeaba", o radiografie a societatii romane dupa 20 si ceva de ani.

Apoi am vazut copiii la Mamaia copiilor, cand am vazut cum cantau, fetite de mame inconstiente tipau ca le-a parasit iubitul la 7 ani, am facut un spectacol care se chema "Diligenta cu papusi".

Am vrut sa fie cunoscuta poezia inchisorilor comuniste si am facut spectacolul "Cu Iisus in celula".

Am vrut sa readuc poezia romana in atentia tinerilor abrutizati de prea multa privire in ecranele monitoarelor de computer si am facut "Anotimpurile" poeziei romane.

In seara aceasta, spre o mai dreapta cinstire a cantecului romanesc, vom urmari splendoarea si decaderea cantecului nostru popular. Includ muzica lautareasca aici, pentru ca face parte din folclorul romanesc.

Incepem cu muzica lautareasca, pe nedrept blamata si pusa intr-un colt. Pentru ca n-am auzit-o la dimensiunea ei, nu am inteles dramatismul, tragismul vorbelor si disperarea cantecului lautaresc. Sa vedeti ca seamana cu fadoul [n.r. cantec popular portughez], atunci cand e cantat la dimensiunea lui.

Pentru faptul ca am stat departati de aceasta muzica, de vina sunt si profesionistii genului. Un cantec se vulgarizeaza prin doua modalitati: prin emisie vocala si prin calitatea versurilor. Veti auzi un cantec in doua variante: intai cum canta profesionistii (vulgarizand emisia, amestecand vocalele, cu o limba romana urata), apoi cum cred eu ca ar trebui cantat. O sa vedeti diferenta."

Puisorul meu dorit (Ah, ce dor imi este de tine) (din repertoriul Romicai Puceanu)

"Ah, ce dor mi-este de tine

Ma, nene,

Puisorul meu iubit

Arde inimioara-n mine,

De cand nu te-am mai vazut.

Si cand ti-o fi mai dor de mine

Ia, nene, dorul cu tine,

Leaga-l in batista draga

Dor pe Dunare sa mearga

Dac-ai vedea ca pluteste

Ma, nene,

De mine sa tragi nadejde

Daca se duce la fund,

Sa stii nene c-am murit".

"Vom strabate de acum incolo toata muzica lautareasca romaneasca. Veti gasi trimiteri catre marii cantareti, de la Fanica Luca, la Romica Puceanu, la Faramita Lambru. Veti vedea acest balans, veti gasi toti Balcanii aici. I-auzi... greci..."

Ursitoare, ursitoare (din repertoriul lui Fanica Luca)

"Of, plang, of-of, plang

Plang, ca nu stiu cum am s-ajung

Ursitoare, ursitoare,

Ce-ai cu mine fratioare

Nu ma lasi ca sa traiesc

Pe lume sa vietuiesc

Of, mor, of-of, mor

Mor pe bratele cui mi-e dor

Ursitoare ca la mine

Nu mai da, Doamne, la nime

Ursitoare, ursitoare

M-ai omorat, fratioare"

"Versurile cantecului care urmeaza au o constructie muzicala speciala, isi schimba tonalitatile. In partea a doua (de fapt sunt doua cantece, pe care le-am legat) veti gasi "hitul"."

Stinge, Doamne, stelele

"Stinge, Doamne, stelele

Sa-mi auzi suspinele

Mai, nana

Lasa Luceafaru-aprins

C-am in mine-un dor nestins

C-am in mine-un dor nestins

Si asculta-ma cu mila

Si asculta-ma cu mila, ooof

Ca sa-mi faci inima buna

Ca sa-mi faci inima buna

Ca de patru ani de zile

Ca de patru ani de zile, ooof

O caut mereu prin lume

O caut mereu prin lume

Nu mi-a lasat la plecare

Nici vorbe, nici scrisoare

Nici vorbe si nici scrisoare

Macar doua, trei cuvinte

Macar doua, trei cuvinte, ooof

Inima-mi mai rau s-aprinde

Mai, nana"

"Ooof, cand ai ingenunchea si-ai plange

Draga nenii, of, sa nu crezi ca nu te-ajunge

Ooof, nu te-ajunge dorul meu, mai

Draga nenii, of, ins-o fi cu mult mai greu

Amarata, necajita, suparata-i viata mea, mai

Draga nenii, of, numai pentru dumneata

Ooof, sa te bata, sa te-ajunga

Draga nenii, cand ti-o fi calea mai lunga

Ooof, cercul de pe langa soare

Draga nenii, of, si dragostea mea cea mare

Ooof, cercul de pe langa luna

Draga nenii, of, si dragostea mea nebuna

Amarata, necajita, suparata-i viata mea, mai

Draga nenii, of, numai pentru dumneata"

Am iubit si-am sa iubesc (din repertoriul lui Dona Dumitru Siminica)

"Draga mea si-aoleu

Si-am zis verde, mar domnesc

Am iubit si-am sa iubesc

Am iubit si-am sa iubesc

Pan-am sa ma prapadesc

Si romanca si armeanca

Si-o fata de craioveanca

O iubesc ca-mi este draga

O iubesc ca-mi este draga

Haida, hopa, de trei ori

Ii miroase gur-a flori

Si buzele micsunele

Musca-r-ar neica din ele

Draga mea si aoleu

Ce-a iubit sufletul meu

Sa mor si n-o pot uita

Ce-a iubit sufletul meu

Sa mor si nu-mi pare rau

Aolica, trag si rup

La urata nu ma duc

De m-ar tine si legat

Tot am sa rup si-am sa scap

Haida, hopa, de trei ori

Ii miroase gur-a flori

Si buzele micsonele

Musca-r-ar neica din ele"