Cronica de eveniment

Ultimii Rapsozi si Grigore Lese au concertat la Ateneul Roman: Cantecul se mosteneste, nu se invata

de Cosmin Navadaru     HotNews.ro
Marţi, 23 decembrie 2008, 19:17 Life | Prin oraş

Ultimii Rapsozi si Grigore Lese la Ateneul Roman
Foto: Hotnews
Duminica seara, Ateneul Roman nu a rasunat de muzica clasica, ci de cantecele unor batrani care au studiat "Conservatorul" pe "prispa romanilor". Invitatii lui Grigore Lese, gazda programului cultural Ultimii Rapsozi, au cantat muzica polifonica, piese in limba rusa, colinde, au cantat la tambal, in timp ce Paganini din Maramures a folosit o vioara cu o singura coarda.

Concertul a inceput la ora 19:00 si a fost deschis de muzica polifonica adusa de aromanii farseroti din Cogealac. Adica Gherase Mihai (cimpoi), Zogu Nicolae, Zogu Dumitru, Presa Nicolae, Siapte Tanase, Cica Gheorge si Caimacan Dumitru. Veniti dintr-un sat din Dobrogea, ei sunt o ultima generatie care canta ca acum 2000 de ani. Spre deosebire de taranul roman, care canta singur de obicei (numai colindele si unele cantece de ritual fac exceptie), aromanii farseroti din Cogealac canta numai în grup si obisnuiesc sa stea jos in timpul prestatiei artistice.

Melodia este inceputa de o singura persoana, dar este preluata de intregul grup dupa primele versuri. Fiecare cantaret are interventii solistice, iar structura muzicala repetitiva ofera loc de improvizatii si este presarata cu o serie de interjectii, atunci cand membrii grupului simt ca apare monotonia.

In continuare, ucrainenii de pe Tisa au aratat ca legaturile culturale dintre romani si ucraineni sunt profunde. Duminica seara, la Ateneul Roman a cantat un grup de femei din satul Craciunesti, alaturi de reprezentanti ai satului Lunca la Tisa (Ana Matus, Ileana Malearciuc, Ana Holovcici, Hafia Cobel, Ileana Bilan, Ana Popovici, Ioan Ostaş, Mihai Bobliuc, Ivan Lazarciuc, Nicolae Grijiac). Cele doua sate apartin comunei Bocicoiu Mare, care fusese situata, pana dupa al doilea Razboi Mondial, de o parte si de alta a Tisei, in timp ce Lunca la Tisa era sat ucrainean. După restabilirea granitei, Lunca la Tisa a trecut pe teritoriul României, schimbandu-si denumirea din Luh in Lunca, iar satul Craciuneşti a fost impartit intre cele doua tari.

Cu totii incearca sa-si recupereze trecutul prin cantec, nelasand ca muzica stramoşilor ucraineni sa dispara. Nu poate fi insa ignorata impletirea fireasca a elementelor etnice romanesti si ucrainene din Nordul Maramuresului.

Zaim Petru, tigan turc din Campulung Moldovenesc, a aratat cum suna un tambal adevarat. "Zaim, vin' sa te-ntreb ceva! Unde ai terminat Conservatorul?" a zis Grigore Lese, gazda serii, pentru ca raspunsul sa vina prompt: „Eu am terminat Conservatorul pe prispa romanilor”. Povestea instrumentului dateaza de la inceputul secolului 20, cand unchiul Antica, si el lautar vestit, pleca la Budapesta pentru a-i cumpara copilului Zaim un tambal.

Banda lui nea Alita din Targu Carbunesti a amintit de oranduirile lautarilor din secolul 19, din Tara Romaneasca. Se pare ca in acele vremuri existau adevarate "cartiere" ale lautarilor. Caci lautarii erau organizati in bande sau tarafuri, care reuneau doua-trei persoane, obligatoriu din aceeasi familie si neaparat barbati. Dupa mai bine de un secol, in Gorj, la Targu Carbunesti, Banda lu’ Nea Alita Pitigoi arata aceleasi principii de functionare. Membrii ei sunt Constantin Pitigoi (Nea Alita), Dumitru (Bebe) Pitigoi, Gioni Pitigoi, Eugen Pitigoi, Laurentiu Lataretu, Dumitru Pitigoi si Gheorghe Pitigoi.

"Sa iasa fum, Alita!" a cerut imperios Grigore Lese. "Fum!" si s-a dat drumul ca cantat, pentru ca apoi gazda serii sa "dirijeze" repetoriul. "Era un obicei la noi. <<Pan' amu' am cantat pe banii vostri. Amu' cant pe banii mei.>> Tu ce vrei sa canti pe banii tai?", iar nea Alita i-a raspuns printr-o Sarba de la Carbunesti.

Rusii lipoveni din Sarichioi, adica zece femei, doi barbati si un acordeon (harmosca), si-au cantat muzica in limba natala, imbracati in portul traditional din zona Donului si a Kubanului. Se numesc Grupul Landas: Uleana Mitri, Maria Deac, Ana Maroz, Ana Finoghen, Maria Ignat, Varanica Colareza, Evdochia Simionov, Georgeta Dolghin, Alexandra Ciubotaru, Elena Petrichei, Vasile Dolghin, Pimon Bejenaru (harmosca).

"Acum, aicea, am sa fac o prezentare speciala, pentru ca pe Niculae il cunosc de 40 de ani", l-a introdus Grigore Lese in scena pe vechiul sau prieten Niculae lu' Ionu' din Lapus. "El are o muzica cu totul speciala. Este cioban, dar niciodata nu s-a inscris si n-a vrut sa se inscrie in CAP. Asa ca a ramas singur. Il rog sa ne cante ce stie el mai frumos si mai bun".

S-au putut astfel auzi versuri de un umor romanesc stravechi: "Mai, copile, unde-i mere,/ Mai, hii barbat, nu hi muiere,/ Ca ti-o mars hiriu pan sat/ Ca n-ai hire de barbat/ Si-ti sta gandu la-nsurat" sau "Mama, insura-m-as si-as fa' nunta,/ Numa nu pe vreme multa,/ Insura-m-as si-as nunti/ Numa m-as gazdalui". La intrebarea "De ce, ma?", raspunsul a venit firesc: "S-o dat mandra, dracului, iasa talpa iadului./ N-am omorat om de viu, talpa iadului sa hiu./ N-am spart capu nimarui, sa hiu talpa iadului".

"Doamne-ajuta cui saruta si sporeste cui iubeste!" a urat Grigore Lese la finalul reprezentarii prietenului sau, pentru ca imediat sa-l atentioneze, in gluma, pe urmatorul invitat. "Ioane, te grabesti, Ioane! Stii ce? La badea aista de se zoreste ii zice Paganini. Cine-o fost Paganini?" l-a intrebat gazda pe Ionu' lu Grigore.

"Apai Paganini o fost un muzicant. Acel muzicant era un patron mare. Un gazda, cum zicem noi. Apoi acela gazda o zis: <<Ma! Tu esti un ceteras bun, cum se zice. Dar daca eu iti iau trei corzi si ramai numa' c-o coarda, poti sa canti tu c-o coarda tot ase cum ai cantat tu cu toate corzile?>> El o zis ca da si atunci o luat trei corzi si o ramas numa' c-o coarda. Si el o inceput sa cante pe o coarda. Acelasi am fost si eu cand am fost in Germania, in Hanover."

"Demonstreaza ca si tu poti canta c-o coarda", l-a indemnat Lese, pentru ca dupa un minut sa vina si constatarea "Si sa mai ziceti ca n-avem si noi Paganini al nostru!"

In continuare, Paganini de Maramures a impletit cantecul cu povestile. "Era un cioban si saracu', obosit, o adormit. Si tate oile bete or fugit, care-ncotro. Le-o pierdut, cum se spune romaneste. Si atunci saracu' o inceput sa cante. Si o cantat melodia oilor. O scos fluierasul saracu' si el, si o vazut ca n-are nicio foaie. Si atunci o scos fluierul si o cantat melodia asta ce v-o cant eu." Apoi "El, saracu', s-o uitat mai departe si o vazut niste ceva alb, o zare alba acolo. El atunci s-o bucurat ca-s oile lui si o inceput sa cante un pic mai vesel." "Si-atunci el, cand s-o apropiat, o vazut ca-s niste pietre albe, s-o pacalit saracu'. Si-o-nceput iar sa doineasca cu fluierasu' lui", a prefatat el Invartita oilor.

Ionu' lu Grigore si-a amintit de felul in care s-a apucat el sa invete vioara. "Sa va spun. Eu eram de opt ani, un copil de opt ani. Si am invatat sa cant la vioara. O cetera, mi-am facut-o eu. Si-am pus niste corzi. Si m-am suit in podul casii. Si-acolo, pe tatal meu il chema Grigore si pe mama Anuta. Si zice catre tata: <<Mai, Grigo, inde sub podu casii nush ce matz s-aude. Tata mi-o cumparat o cetere si am inceput sa cant."

De evrei il leaga amintiri placute, de cand era mic. "Cand am fost de 12 ani, am cantat la evrei. Si atunci, la evrei, acia, era niste pitici mici, cum zicem noi, asa micuti oameni. Si era sapte frati din Rozavia, dupa Maramures. Si cantam. Trebuia sa ma duc si eu intr-o casa, la romani, ca chema vecini, romani, si-i punea-ntr-o camera. Noi am inceput, am tras cu urechea ca cum canta evreii. Aceleasi melodii cantate de nunta, cateva alese, o sa vi le cant tuturor, voua."

Seara a continuat cu un Cantec al predicatorului, urmat de un duet format din vioara lui Paganini si fluierul lui Niculae din Lapus.

"Iata, aveti pe scena familii. Nepoti, copii. Aici aveti neamuri. Incoace - neamuri. De aceea, zic eu, cantecul se mosteneste, nu se invata. Noi avem un Conservator de suflet aici", a spus Grigore Lese, ducand mana spre inima. "Eu am cautat 15 ani un cantaret. Nu am gasit. Azi vreau sa promovez o persoana. Prima oara in 15 ani. O cheama Zamfira Muresan si o rugam sa cante ce vrea ea. Sa vedem, merita sa o declaram cantareata, sau nu merita? Sa vedem."

Seara a fost astfel incheiata de Grigore Lese, Doina Lavric si Zamfira Muresan, care au cantat, alaturi de public, colinde precrestine si piese culese si transcrise de Grigore Lese, parte a spectacolului "Asteptand Craciunul". Dintre acestea, Mare iarna o picatu, a fost cel mai bine primita, mai ales ca versurile sale apareau pe foile oferite la intrare, cele cu programul serii.

Concertul nu putea sa se incheie fara un bis, mai ales ca intrebarea "Mai aveti rabdare?" a fost primita cu un "Da" general. Cateva colinde, printre care Florile dalbe, au consfintit peste doua ore de cantari, dar spectacolul avea sa se prelungeasca in foaier, in mijlocul oamenilor.

"De maine as vrea sa se schimbe ceva: cum abordam si cum promovam cantecul din vatra satului. Pe scena ati avut o parte din averea spirituala a acestui neam", a mai spus Grigore Lese. 




















4307 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    A fost un eveniment extraordinar (Marţi, 23 decembrie 2008, 20:17)

    Ioana [anonim]

    Nu faceti un CD ? Va rog mult !
    A fost absolut exceptional ce s-a putut asculat acolo
    • 0 (0 voturi)    
      CD (Luni, 29 decembrie 2008, 11:57)

      un_om_de_cal [utilizator] i-a raspuns lui Ioana

      Am vazut o emisiune cu Grigore Lese la Romania Cultural. Se pare ca au aparut deja CD-uri cu cel putin o parte din artistii care au participat la acest spectacol.

      Domnul Lese a spus ca CD-urile ar trebui sa se gaseasca, de exemplu, la Carturesti, dar eu nu le-am vazut acolo. O sa incerc si la magazinul Muzica.
  • +1 (1 vot)    
    fericiti (Marţi, 23 decembrie 2008, 20:37)

    hammurabi [anonim]

    Fericiti ca suntem contemporani cu Acesti minunati pastratori de traditie. Ce sa ne dorim mai mult...
    Unde si cum se poate obtine inregistrarea minunatiei?
    Va multumesc.
  • +2 (2 voturi)    
    intelegem oare? (Marţi, 23 decembrie 2008, 20:40)

    petru [anonim]

    ce a vrut sa spuna grigore lese. cred ca nu .daca era un spectacol cu incultul de becali apreau tot felul de comentarii,dar asa nimeni nu are nimic de spus.spectacolul a fost grandios,multumim tvr. cultural si icr-ului si nu in ultimul rand lui grigore lese acest neobosit cautator de autentic folclor romanesc.
  • +2 (2 voturi)    
    Norocul de a fi bucuresteni (Marţi, 23 decembrie 2008, 21:40)

    Aurel [anonim]

    Pacat ca Ateneul Roama nu poate fi un Ateneu al Romaniei.
    Sunt unul dintre cei care ar fi dorit sa vada spectacolul dar......
    De ce Grigore Lese ? Pentru ca am fost la Cernauti, iar cand m-am intors am ascultat "Cantec despre Bucovina", mi-am adus aminte de filmul lui Ceorge Vitanidis "Ciprian Porumbescu" si am simtit ca-mi curg lacrimile fara voie.
    Atunci am realizat ca se intampla ceva !
    Acest Grigore Lese este mai mult decat un om.
  • +1 (1 vot)    
    rusine (Marţi, 23 decembrie 2008, 22:08)

    Deci [anonim]

    Marioara Murarescu fierbea de ciuda, nu intelgea nimic saraca, cum adica ucrainienii si tiganii sa cante folclor? doar folclorul e unic romanesc si e cu paiete si ruj si farduri si cu brau tricolor si se exerseaza pe scena Cantarii Romaniei si se premiaza de catre Partid. Rusine Lese!
  • +3 (3 voturi)    
    spectacolul a continuat (Miercuri, 24 decembrie 2008, 0:46)

    Anonimul [anonim]

    Am ramas placut surprins sa vad ca recitalurile nu s-au terminat pe scena, ci au continuat plin de spontaneitate pe culoar. Bineinteles, in ropotele de aplauze ale publicului pe picior de plecare. Este vorba de artisti simpli, modesti, dar plini de autenticitate, nu falsurile pe care le vedem la TV.
  • +1 (1 vot)    
    Precizare ref. Ultimii Rapsozi (Miercuri, 24 decembrie 2008, 11:14)

    Oana-Valentina Suciu [anonim]

    Stimate Domnule Navadaru,

    Va multumim pentru cronica amanuntita a evenimentului "Ultimii rapsozi si Grigore Lese", desfasurat duminica seara la Ateneu. Am vrea totusi sa va atragem atentia ca acest proiect, care s-a desfasurat lunar timp de un an, a fost organizat si finantat de catre Institutul Cultural Roman, care a gasit in dl. Grigore Lese un prieten de nadejde si un excepitional spirit organizatoric, dincolo de ce cel muzical, inegalabil, de altfel.
    Tin sa fac aceasta precizare, intrucat rolul jucat de ICR, major as spune (si asta nu pentru ca este vorba doar de o echipa care s-a ocupat cu entuziasm de acest proiect luna de luna) ar fi putut fi mentionat. De altfel, informatiile referitoare la program se regaseau si in programul de sala.
    In ceea ce priveste intrebarile puse de cititorii dumneavoastra, ii informam ca inregistrarile cu intalnirile derulate la ICR vor aparea cel mai probabil in luna ianuarie si vor putea fi achizitionate la magazinele Muzica, Diverta, Carturesti, etc (aceasta prin amabilitatea prietenilor si partenerilor nostri de la Intercont Music). In curand va aparea si un comunicat de presa pe site-ul ICR (www.icr.ro).
    OVS
    • +1 (1 vot)    
      VA MULTUMESC DIN SUFLET ! (Miercuri, 24 decembrie 2008, 13:10)

      Ioana [anonim] i-a raspuns lui Oana-Valentina Suciu

      Va multumesc mult pentru raspuns, pentru faptul ca v-ati gandit sa produceti acest disc cu muzica romaneasca si pentru tot ce faceti la institutul Cultural Roman.
      Urmaresc de mult sa gasesc undeva muzica autentica romaneasca.
      Mi-ati facut un adevarat cadou.
      Craciun fericit !
  • +1 (1 vot)    
    multumim (Miercuri, 24 decembrie 2008, 12:11)

    Traian [anonim]

    superb concertul, excelent articolul, interesante comentarii...
    doua remarci: au fost doi barbati lipoveni si restul femei iar satul din Maramures de unde sunt piticii lui "Paganini" se numeste Rozavlea... E chiar interesanta povestea cu ei, daca aveti chef, cauta-ti-o pe google. Sarbatori fericite!
    Traian
  • +1 (1 vot)    
    o mica erata (Miercuri, 24 decembrie 2008, 12:58)

    coco [anonim]

    grupul lipovenilor din Sarichioi era compus din 10 femei si 2 barbati, nu ca as cauta nod in papura, superb spectacol am inteles ca se va repeta si pe 30 decembrie dar nu cred ca voi mai putea ajunge , cam greu din provincie
  • 0 (0 voturi)    
    Minunat (Miercuri, 21 ianuarie 2009, 17:30)

    Mihaela [anonim]

    Regret ca nu am vazut tot spectacolul.Ce frumos ar fi daca ar fi retransmis, anuntandu-se in prealabil mai mult decat se anunta programe de doi bani. Ar merita....Un bravo din inima organizatorilor si domnului Grigore Lese .Inregistrarea acestui de spectacol , ca si emisiunile "La portile ceriului" ar merita si ar trebui sa fie multiplicate sa le putem avea in casele noastre pentru urmasi si, mai mult decat atat, sa faca parte din brandul de tara pentru care "se zbat" atatia nechemati cheltuind bani pe altceva decat ceea ce inseamna radacinile acestui neam si pentru lucruri care nu ne reprezinta.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă