Cand Phoenix-ul nu este prezent pentru a chema ploaia cu Paparuda lor, de invocatii se ocupa altcineva. In cea mai furtunoasa zi din istoria B'ESTFEST-ului, Patrice a reusit sa aduca ploaia cu piese ca Soulstorm si Clouds, pentru ca White Lies sa ne ofere putin optimism britanic, cu Death si To Lose My Life. Cap de afis pentru Ziua Zero de festival, formatia The Killers a mutat Las Vegas-ul la Romexpo: lumini, artificii si palmierii lui... Dan Matei Agathon.
Dupa concertul sustinut anul trecut, la Arenele Romane, Patrice a revenit in Romania pentru a ne oferi amestecul sau de ritmuri reggae si dub jamaicane, cu sonoritati de chitara acustica, funk si pseudo-jazz. De data aceasta, a adus cu el si ploaia, care nu a intarziat sa apara in timp ce pe scena se faceau "invocarile" Soulstorm si Clouds. "You know why today's a good day? Today's a good day because we are alive!" a fost mesajul lui Patrice pentru un public care avea sa simta pe propria piele ce inseamna sa fii viu, dar ud ca o muratura.
Britanicii de la White Lies, obisnuiti cu o astfel de vreme, au inceput cu A Place To Hide, in timp ce multi dintre spectatori inca mai stateau ascunsi sub corturi. Cu ajutorul unor piese ca To Lose My Life, Farewell To The Fairground, From The Stars si Death, cei trei baieti au creat impresia ca fac meseria asta de o viata, cu toate ca in 2009 si-au lansat abia primul album.
Cea mai asteptata formatie a serii a fost insa The Killers. Dovada a fost reprezentata de numarul imens de spectatori care au rezistat in fata picaturilor de ploaie cand a venit randul americanilor: cu pungi pe cap, folosind camasi pe post de umbrela, sau pur si simplu la bustul gol.
Cu un K gigant pus in fata scenei, trupa a oferit un show cum se intalneste numai in Las Vegas, de unde provin, de altfel, cei patru membri. Tot pe scena au fost instalati cativa palmieri, motiv pentru un fan sa-si aminteasca de un fost ministru al transporturilor: "Bai, astia nu-s palmierii lui Dan Matei Agathon?"
"Are we human or are we dancer?/ My sign is vital, my hands are cold/ And I'm on my knees looking for the answer", asa incepea recitalul The Killers, iar raspunsul avea sa fie evident pe tot parcursul serii, caci mii de oameni au dansat in ploaie si au cantat alaturi de cei de pe scena.
Fie ca a fost vorba de piese ca Somebody Told Me, For Reasons Unknown, The World We Live In, Shadowplay (preluare dupa Joy Division), dar mai ales Spaceman, reactia fanilor a fost pe masura: s-a sarit, s-a aplaudat, s-au facut valuri (la propriu si la figurat, prin multime respectiv prin balti), totul pe o ploaie care nu a mai contat pentru "ultrasii" The Killers.
Pe final au fost cantate Jenny Was A Friend Of Mine si When You Were Young. "Sunt my Special K", afirma o fana impatimita, facand referire la substanta halucinogena.
Au existat insa si oameni dezamagiti. "Nu-si merita numele", spunea, suparat, un fan nu tocmai impresionat de show-ul americanilor, la finalul unei seri in care spectatorii au urmat indemnul inteleptului Osho: "Ascultand vantul, fiti vantul. Sub ploaie, fiti ploaia. Fiti cerul impreuna cu cerul."
Setlist The Killers
1. Human
2. This Is Your Life
3. Somebody Told Me
4. For Reasons Unknown
5. The World We Live In
6. Joy Ride
7. Bling (Confession Of A king)
8. Shadowplay
9. Smile Like You Mean It
10. Losing Touch
11. Spaceman
12. A Dustland Fairytale
13. Read My Mind
14. Mr. Brightside
15. All These Things I've Done
16. Jenny Was A Friend Of Mine
17. When You Were Young
0
0
