Casa de bilete, inchisa. Programul e pana la 14, desi trenurile cele mai multe sunt dupa 17. “Informatii” nu exista. Alte birouri in interiorul garii nu sunt. O iau de-a lungul peronului, vad un “Birou de miscare”, bat la usa si intru. Inauntru, o doamna discutand cu o alta doamna, povesteste Dan Popa.
“Buna ziua, am vrea sa luam niste bilete pentru Bucuresti, dar casa e inchisa”, zic. Asa e, confirma madam, vizibil deranjata. “Aveti o idee cand se deschide?”, insist eu. Nu stiu dom`ne, noi suntem alt departament, nu tinem de ei. “Doamna, zic pentru mine CFR`ul e CFR, habar n`am cum sunteti organizati si nici nu e treaba mea. Treaba mea e sa`mi iau bilet”, continui eu sa bat saua. Va cumparati din tren, zice calm femeia.
Doamna , zic, in tren e mai scump. “Da, asa e”, zice ea senin. Nu gasiti normal sa am aceasta sansa, ocazie, minunata oportunitate sau cum sa`i zic, de a`mi cumpara ca orice om normal, bilet de la casa de bilete? Mai sunt doua ore pana pleaca…”Dom`ne, n`auzi ca nu aveti de unde? E sambata, trebuia sa va ganditi de ieri sa va cumparati. Azi e inchis”. Doamna, dar eu vreau sa plec azi. Ei…., zice ea deja agasata. Vreti bilet normal? Plecati si dumneavoastra, maine. E duminica, veniti intre 11-17 sa va luati bilet… Doamna, deci nicio sansa sa vina careva sa vanda un bilet? Suntem mai multi…
“Dom`ne, vrei sa mergi azi? Iei din tren. Vrei bilet normal? Mergi maine! La revedere!”
Am iesit, ca nu aveam cu cine sa discut.
Stau si ma intreb insa cat de normala e aceasta situatie? Te plangi ca nu ai bani, dar inchizi casele de bilete? Faci greve sa ai salarii mai mari, dar oferi servicii de rahat? Pai sa ma ierte Dumnezeu, dar parca ceva e anormal in CFR…..
1
7
