"Sunt destul de democrat, ii ironizez pe toti in mod egal", glumeste Eugene Al Pann, cel care a creat nu doar picturi, ci si conversi realizati in culorile Romaniei ("150 de perechi de conversi, perechile fiind numerotate de la 1 la 150. Aceasta este perechea cu numarul 84") si care vin alaturi de un certificat de autenticitate. "Sfatul meu este sa fie purtati, iar cand se rup, sa fie imbracati intr-o rama patrata."
Artistul a expus anul acesta, la New York si Bucuresti, mai multe creatii incluse in "realismul socialist-capitalist". Caci, la 20 de ani de la Revolutie, "ideologiile s-au diluat, pana la comuniune: stanga isi produce baza financiara exploatand linistita mase muncitoare, populismul dreptei este pe de-a-ntregul proletar. Democratia accepta firesc dictatura figurilor politice puternice, dictaturile se destind formal prin acceptarea structurilor democratice, care se golesc astfel de fond".
"Acum, la doua decenii de la intrarea sub incidenta capitalismului, Romania se afla istoric si mental intr-o zona de interstitiu, nelinistitoare, in care echivalentele intriga si se cer intelese. Noi am perceput istoria amorsatoare a crizei, succesiv, ca pe o insiruire de sisteme alternative, de valori in sine diferite: stinga / dreapta politica; democratia / dictatura; socialismul / capitalismul etc.. Am descoperit insa acum ca dihotomiile acestea tind sa devina monade", crede scriitorul Bogdan Dumitrescu, care a realizat Manifestul Realismului Socialist-Capitalist.
Textul, care explica demersul artistului plastic Eugen Al Pann, a fost prezentat la Chelsea Museum of Art din Nevv York si publicat in Revista Dilemateca din iunie 2010. Vezi textul complet aici.
"In acest moment de inflexiune, de redefinire, in Romania au aparut semnele unei noi viziuni artistice ambivalente, integratoare despre istorie, realitate si criza, pe care am denumit-o realismul socialist - capitalist.
Aceasta are la origine ideea ca "esteticile" realismului socialist si realismului capitalist au folosit aceleasi modalitati de propagare a mesajelor si prin urmare pot fi folosite impreuna pentru a ilustra teze artistice intr-un spatiu romanesc inca aflat la limita intre cele doua sisteme".
Printre exemplele invocate de Bogdan Dumitrescu si Eugene Al Pann se afla versurile hip hop cantate de Guess Who pe melodia pioniereasca Noi in anul 2000, colajele cu Ceausescu si Brigitte Bardot realizate de Ion Barladeanu, realismul lui Cristi Puiu din "Moartea domnului Lazarescu" si "detectivii de serial american hiperrealist ai lui Porumboiu din "Politist, adjectiv", care "isi pun probleme morale intr-un cadru de provincie socialista perfect neschimbat de 20 de ani".
