Taranul roman, legea lui Kant si angoasele in fata imensitatii spatiului

de Cosmin Navadaru     HotNews.ro
Vineri, 21 ianuarie 2011, 20:51 Life | Prin oraş

Gheorghita Geana, antropolog
Foto: HotNews.ro
"Kant zice: "Doua lucruri umplu sufletul cu mereu noua si crescanda admiratie si veneratie: cerul instelat deasupra mea si legea morala din mine". Si el incepe si explica: ce sunt eu in spatiul asta? In sistemul solar? Dincolo de acest sistem este un alt sistem si alta galaxie si alta galaxie. Si ma simt un nimeni. Dar vine legea morala si-mi restabileste demnitatea si imi da forta interioara", a explicat antropologul Gheorghita Geana, cu ocazia lansarii volumului Spiritualitate traditionala romaneasca in epoca interbelica, de Ion Cherciu. "Si am ajuns in mitologia romaneasca si mi-am spus: taranul roman nu traieste aceasta angoasa in fata spatiului. De ce? Pentru ca el a luat din ograda lui gaina, carul si le-a proiectat pe cer. Si atunci el in cosmosul asta se simte acasa".

Generatia interbelica, generatia "divergentelor"

Gheorghita Geana, antropolog: "Dupa o diagnoza pe care am indraznit sa o semnalez, au existat trei generatii noi in sfera gandirii moderne:
  • Generatia lui Titu Maiorescu, generatie care a introdus in cultura romana spiritul critic
  • a venit apoi o generatie noua, chiar ei s-au numit asa ("Generatia noua"), reprezentata de Mircea Vulcanescu, Mircea Eliade, Constantin Noica, Emil Cioran
  • si mai este o a treia generatie, de dupa 1990, care dupa parerea mea risca sa-mi rateze menirea in istorie. Pentru ca aceasta generatie avea ca menire regenerarea morala a natiunii
Generatia interbelica va ramane in istoria Romaniei drept o generatie model. Aceasta generatie surprinde prin divergente! Adica sunt oameni de disponibilitati intelectuale diferite, oameni cu vocatii diferite, oameni cu optiuni spirituale diferite, daca ne gandim numai la Emil Cioran, de exemplu, un rebel chiar impotriva crestinismului, fata de un Mircea Vulcanescu, care, dimpotriva, a fost un profund traitor crestin.

Dimitrie Gusti, reprezentant de seama al generatiei interbelice

"Dimitre Gusti a schimbat fata sociologiei, el a venit cu un gand de schimbare radicala. El a asezat sociologia pe un proiect de cercetare empirica, de teren.

Meritul lui a fost recunoscut chiar in sociologia internationala (astazi poate mai putin decat altadata). El a lansat conceptul de cercetare monografica. Ceea ce e oarecum inovator in conceptia lui Gusti a fost aceasta metodologie a cercetarii de teren in echipe.

Gusti si-a inceput prima cercetare de teren la Goicea Mare. A doua a fost la Rusetu, a treia, in 1927 a fost la Nereju. Am citit intr-o carte de prin anii '70 (Vrancea arhaica) ca prima campanie urma sa aiba loc la Nereju. La Nereju s-a revenit in '29, '38. Este printre putinele locuri in care s-a aplicat principiul revenirii pentru cercetari noi si reluari de cercetari.

Nereju a fost si ramane o realizare de seama a stiintei sociale din Romania, a teologiei si nu numai. Caci acolo se lucreaza, de fapt, cu niste metode care sunt deopotriva antropologice, etnologice s.a.m.d.

Monografia Nerejului a fost finalizata in 1939, in septembrie, ca un fel de carte de vizita la Congresul al XIV-lea International de Sociologie, ce urma sa se sustina la Bucuresti. Nu s-a mai tinut, pentru ca la 1 septembrie Germania a atacat Polonia. [nota redactiei: una dintre monografiile "Scolii Gusti" este reprezentata de Nerej, un village d'une region archaique - 3 volume publicate in 1939 de Henri H. Stahl]

Au aparut trei volume in franceza, deci intr-o limba de circulatie internationala. Aceasta monografie a avut un ecou exceptional. Intr-o carte de etnologie aparuta in 1968, sub coordonarea unui francez, monografia satului Nereju este data ca exemplu de monografie reusita. Nu spune ca e unica din Europa, dar o da ca exemplu. Nu mai da alt exemplu. Cred ca este o citare remarcabila".

Taranul roman si legea morala a lui Kant

"Cartea [nota redactiei: Spiritualitate traditionala romaneasca in epoca interbelica] vorbeste si despre credintele populare. Are si niste note, una dintre ele facand referire la cer si la credintele in stele, fapt care m-a trimis la un eseu al meu, pe care l-am scris plecand de la neliniste pe care a trait-o Francisc Rainer, el insusi colaborator la campania de la Nereju (lui i-a revenit cercetarea cadrului biologic).

La un moment dat, Rainer a trait un fior, iesind in gradina casei, privind cerul instelat. A fost coplesit de-a dreptul si si-a propus sa gaseasca o solutie la problema cerului instelat. Plecand de la acest fior al lui am scris un eseu si am pornit de la o problema mai veche. Fizicienii si-au pus intrebarea cu ce presiune apasa atmosfera asupra fiintei umane, a corpului uman. Presiunea este uriasa. De ce nu este strivit omul sub aceasta presiune?

Eu am pus problema altfel. De ce nu s-au intrebat psihologii care este presiunea psihica pe care imensitatea cosmosului o exercita asupra fiintei umane? Rainer a trait acest sentiment, nu l-a exprimat ca atare, dar l-a trait.

Si am plecat de la aceasta traire a lui Rainer in fata cerului instelat, am ajuns pana la Kant si am incercat sa fac din asta o problema. Am trecut prin Rebreanu, prin James Jeans, marele astronom de la Cambridge (l-a influentat foarte mult pe Rebreanu).

Rebreanu spune la un moment dat: "cand te simti apasat de griji, de necazuri, de suferinte, priveste cerul. Iti vei da seama ca in imensitatea spatiului, tu esti o farama de fapt. Si atunci ai sa traiesti altfel suferinta ta".

Si am ajuns apoi la Kant, care zice: "Doua lucruri umplu sufletul cu mereu noua si crescanda admiratie si veneratie, cu cat mai des si mai staruitor cugetul se indreapta spre ele: cerul instelat deasupra mea si legea morala din mine". Cred ca este una din cele mai tulburatoare cugetari care au fost enuntate vreodata. Si el incepe si explica: cerul instelat deasupra mea - ce sunt eu in spatiul asta? In sistemul solar? Dincolo de acest sistem este un alt sistem si alta galaxie si alta galaxie. Si ma simt un nimeni. Dar vine legea morala si-mi restabileste demnitatea si imi da forta interioara. Eu sunt unic in acest univers tocmai prin legea morala.

Si am ajuns in mitologia romaneasca si mi-am spus: taranul roman nu traieste aceasta angoasa in fata spatiului. De ce? Pentru ca el a luat din ograda lui gaina, carul si le-a proiectat pe cer. Si atunci el in cosmosul asta se simte acasa. Am gasit aceasta idee cumva sugerata de felul cum denumesc taranii din Nereju stelele".

Despre cartea Spiritualitate traditionala romaneasca in epoca interbelica

"Lucrarea despre Nereju vine ca o continuare a preocuparilor mele despre Vrancea. Cineva mi-a spus ca "da, sunt interesante cartile, dar sunt prea zonale!" Eu as zice ca, pentru ce reprezinta Vrancea in spiritualitatea romaneasca, este reprezentativa pentru toata oicumena romaneasca. Nu poti sa cunosti acea zona daca nu ai si cunostinte si despre spatiul moldovenesc, ce se intampla dincolo, peste deal (cum zicem noi, vrancenii) (in Transilvania) si dincolo, peste plaiurile Milcovului, ce se intampla in Tara Munteneasca.

Am fost cucerit de frumusetea textelor. Apropo de angoasele omului modern, intrebat un taran ce crede el despre pamant, daca o sa se termine vreodata, omul spune foarte clar si foarte senin: "Sigur ca da, ca orice lucru pe care ochii nostri pot sa-l vada, si pamantul se va sfarsit intr-o zi". Foarte simplu, fara sa-si faca nici un fel de probleme.

Nu mai spun cat de interesante sunt observatiile legate de cer si constelatii. Capitole intregi, cum sunt cele despre comori, despre credintele in apa vie, apa moarta, cele referitoare la Satana, care apare sub difere forme, fie in probleme legate de comori, fie atunci cand e vorba de Sfantul Ilie, care urmareste Satana sa o loveasca cu trasnetul... Sunt bucati care, atunci cand vor fi citite, trebuie neaparat sa intre in orice antologie reprezentativa de proza literara, de proza folclorica romaneasca". (Ion Cherciu, autorul volumului Spiritualitate traditionala romaneasca in epoca interbelica)​


Citeste mai multe despre   







  


4169 vizualizari
  • +5 (13 voturi)    
    taranul român (Vineri, 21 ianuarie 2011, 21:30)

    Odyo [anonim]

    Imagine idilica despre un taran ideal. A existat el vreodata? sau e doar visul celor care au scris imaginandu-si calitatile pe care nu le-au intâlnit.
    • -4 (8 voturi)    
      deloc (Vineri, 21 ianuarie 2011, 23:02)

      cezar [anonim] i-a raspuns lui Odyo

      Imginea este reala (pentru acele vremuri), nefiind catusi de putin idilica.
      • +5 (5 voturi)    
        Partial vrajeala (Sâmbătă, 22 ianuarie 2011, 2:20)

        Vlad-I [utilizator] i-a raspuns lui cezar

        Si atunci oamenii in ro. erau normali cu apucaturile lor, am citit ca si acum 150 de ani se vindeau fete de 12 ani in targuri langa Bucuresti. Prin anul 1940, a cazut un bombardier langa Alexandria, care a fost folosit de catre oameni sa ia din el ce le placea, plus vandalizat in voie, dupa un an tatal meu cu varul lui mai mare erau copii au fost si ei sa vada avionul, la plecare niste ciobani din zona i-au vazut si i-au fugarit cu batele si cu cainii, noroc ca au intrat intr-un lan de porumb si li s-a pierdut urma. Ca si ciobanii de azi care cred ca locul de parcare din fata blocului este al lui, tot asa si ciobanii de atunci deja se credeau stapanii bombardierului american din zona, dispusi sa asmuta canii pe copii. Acum 100 de ani inca se mai purta pe la tara casatoria cu japca, bunicul meu a fost nascut dintr-o asfel de familie, tata lui a furat-o pe Stanca si a dus-o acasa cu forta si i-a devenit sotie , tatal ei (socru) nu a avut curaj sa vina s-o ia, pt. ca erau 4 frati foarte batausi in sat. Presupun ca ar trebui sa se scrie o carte de antropologie obiectiva si realista, nu carti utopice care ne creaza imagini false. Dupa parerea mea, taranul roman era o fiinta de tranzitie intre omul primitiv si omul modern.
        • 0 (0 voturi)    
          foarte corect si obiectiv (Sâmbătă, 22 ianuarie 2011, 5:50)

          gigel123 [utilizator] i-a raspuns lui Vlad-I

          Foarte corecta si obiectiva parerea ta. Imaginea taranului roman atat de laudat de intelectuali mediocrii si de duzina (in frunte chiar cu Tutea) e una utopica, pur emotionala si lipsita de orice obiectivitate. Majoritatea sunt doar niste brute fara minte, iar exceptiile o aberatie statistica
        • 0 (0 voturi)    
          Vandalizat...in razboi.... (Sâmbătă, 22 ianuarie 2011, 8:25)

          Gog [anonim] i-a raspuns lui Vlad-I

          Dupa parerea mea tie nu ti-a reusit tranzitia.
        • +1 (1 vot)    
          ori suntem antropologi ori nu mai suntem (Luni, 24 ianuarie 2011, 12:03)

          ion [anonim] i-a raspuns lui Vlad-I

          bravo! tocmai ai argumentat evolutionismul pe care s-au bazat imperiile colonialiste (dupa ce au tras din greu sa recunoasca ca salbaticul era om): adica taranul e salbaticul care a facut trecerea catre ceea ce suntem noi acum.

          nu sustin idealizarile pastorale si proslavirea a ceea ce nu a existat decat ca propaganda, dar (apropo de antrolopologia obiectiva despre care vorbesti) una din regulile de baza ale antropologiei moderne zice asa: cultura (cultura in sens antropologic, nu eminescian: de la tehnologie la relatii de rudenie) care defineste doua comunitati distincte nu poate fi ierarhizata (bine/rau, salbatic/modern) in baza unor criterii exterioare comunitatii despre care se vorbeste.

          taranul nu este un concept incremenit in povestile despre traditii mirobolante sau in lipsa "moralei" orasenesti!
      • +3 (3 voturi)    
        Inca ceva (Sâmbătă, 22 ianuarie 2011, 2:22)

        Vlad-I [utilizator] i-a raspuns lui cezar

        Cititi ciuma lui Caragea scrisa cu manuta domnitorului, care da o garantie ca era un om obiectiv si integru. O sa vedeti fata salbatica a acelor vremuri, oamenii de azi par sfintisori fata de brutele de atunci.
  • -1 (7 voturi)    
    Satul si spiritualitatea romaneasca (Vineri, 21 ianuarie 2011, 21:38)

    nicu mihali [anonim]

    Exista vreo asociatie, vreun club, un grup de pasionati , unde se discuta problemele astea ?
  • -7 (7 voturi)    
    Mare noroc (Vineri, 21 ianuarie 2011, 22:01)

    soric [anonim]

    ...ca nu a proiectat pe cer si galeata portocalie primita la alegeri ...ca umpleam de smack tot Universul
    • 0 (0 voturi)    
      emanatii astrale... (Sâmbătă, 22 ianuarie 2011, 15:12)

      danarad [anonim] i-a raspuns lui soric

      n-au avut loc din cauza trandafirilor si a sagetillor..
  •    
  • +2 (4 voturi)    
    felicitari (Vineri, 21 ianuarie 2011, 22:36)

    ovidiu [anonim]

    Ma bucur enorm ca exista astfel de materiale pe net.ma bucura atat de mult ca oamenii care cauta,care descopera sunt lasati sa vorbeasca.felcitari pentru rubrica asta.cred de asemenea ca e grozav ca rubrica e plasata printre stiri
  • 0 (2 voturi)    
    Nerej, un village d`une region archaique (Sâmbătă, 22 ianuarie 2011, 0:03)

    nemo [anonim]

    Atrag atentia asupra faptului ca monografia Nerejului, acest monument al sociologiei romanesti publicat acum mai bine de 70 ani, nu a fost inca tradusa in limba romana !
  • -1 (1 vot)    
    Nedumerire (Sâmbătă, 22 ianuarie 2011, 0:31)

    pprog [anonim]

    "Dincolo de acest sistem este un alt sistem si alta galaxie si alta galaxie." Nu am inteles daca Kant zicea aceste lucruri...
    Cum putea sa vorbeasca Kant de galaxii avand in vedere ca doar in secolul 20 sa demonstrat existenta mai multor galaxii in afara Caii Lactee.
    • 0 (0 voturi)    
      marea palavrageala (Sâmbătă, 22 ianuarie 2011, 3:37)

      alecu [anonim] i-a raspuns lui pprog

      Adevarul e ca intreg articolul si discursul domnului e o invalmaseala fara continut de citate dezlanate. Na, nu-i obligatoriu sa si vorbesti cu sens numai fiindca ai primit diploma de antropolog.
  •    
  • 0 (0 voturi)    
    Eh... (Sâmbătă, 22 ianuarie 2011, 8:28)

    Gog [anonim]

    Kant stia mai multe despre astronomie decat stii tu despre el.
  • +1 (1 vot)    
    Despre tarani (Sâmbătă, 22 ianuarie 2011, 14:06)

    Clujean [anonim]

    Cei care diabolizeaza taranul sunt la fel de penibili ca aia de-i idealizeaza. Sunt tarani si tarani, nu numai la nivel de tara, ci si in aceeasi zona si in acelasi sat. Totul depinde de ambianta culturala si de felul in care fiecare familie in parte se raporteaza la morala sateasca "oficiala", de la care practica cotidiana se abate intotdeauna. In proportii diferite, dar se abate.Pasunistii se prefac a crede ca morala "oficiala" si practica morala erau una si-si iau slobod la fantazari si dulcegarii. Inainte de colectivizare, polii omorurilor intracomunitare din Romania erau Vrancea ("l-am farsit") si Oasul ("l-am taiet"), concurati doar de zonele moldovene ale fostilor bordeieni sadovenieni.In nordul Transilvaniei parintii ii spun "dumneata" copilului care invata sa vorbeasca, pentru a-l deprinde de mic cu politetea, in timp ce printre morometieni formula "ma, tata" era generala, iar anumiti moldoveni spun si scroafei "dansa".
    H.H.Stahl a tinut insa corect cumpana si reusit sa surprinda adevarata maretie a acestei clase, fara a o flata. Iar L. Blaga s-a facut de ras glosand din birou pe marginea unui "spatiu mioritic" imaginar. Probabil ca adeptii sai contemporani, samanatoristo-pasunisti, se ghideaza in ditirambele lor "spiritualiste" dupa principiul "despre (taranii) morti, numai de bine".
  • 0 (0 voturi)    
    Stimati HotNews care este (Sâmbătă, 22 ianuarie 2011, 18:11)

    un cititor fidel [anonim]

    Daca tot prezentati carti si autori ar fi f. frumos din partea dumnevoastra daca ati oferi si oarecare indicatii despre modul in care noi, muritorii de rand, din tara si de peste hotare, am putea pune mana pe ele. Asta ca si regula generala pe viitor.

    Va rog sa lasati de'o parte scrupulele cum ca nu vreti sa faceti reclama unui magazin sau altul. Reclama ascunsa sau pe fata la un magazin de carti, intr'un articol care se pretinde impartial, este mult mai putin nociva decat lipsa de cultura cauzata de necumpararea cartii cu pricina.
    • 0 (0 voturi)    
      vai de mine (Luni, 24 ianuarie 2011, 13:55)

      ipse [anonim] i-a raspuns lui un cititor fidel

      "noi, muritorii de rind, din tara si de peste hotare..."
      superb
  •    


Abonare la comentarii cu RSS


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version