VIDEO Ce ii caracterizeaza pe romani: doina si maneaua

de Cosmin Navadaru     HotNews.ro
Marţi, 5 aprilie 2011, 17:00 Life | Prin oraş

Anton Pann la ICR
Foto: Captura video
In trecut, maneaua era destul de dificil de interpretat. Erau vremurile cand, "pentru a fi considerat un bun cantaret, trebuia sa ai o memorie extraordinara: sa poti sa asculti o piesa cantata o singura data si sa poti sa o redai fidel. Si cu o trupa sa o imbogatesti".

O melodie din secolul XIX despre "Moldavia iubita", dar si un cantec atribuit lui Dimitrie Cantemir, in varianta lui Anton Pann, pot fi ascultate aici.


De asemenea, vezi aici doua "peşrevuri" preluate din colectia printului Dimitrie Cantemir (secolul XVIII) si ce "cauta" Calusul Romanesc in piesa unui polonez.

"De-a lungul vremurilor, plaiurile noastre mioritice s-au caracterizat prin doua genuri muzicale: doina si maneaua", a explicat Constantin Raileanu, dirijorul trupei Anton Pann, in cadrul evenimentului "Bizantul eram noi - In cautarea sunetului pierdut, in cautarea radacinilor pierdute ale muzicii romanesti".

Maneaua era destul de dificil de interpretat. Trebuie sa stiti ca aceste piese erau cantate de catre muzicienii acelei perioade. Este dificil de acceptat ca si noi am avut muzicieni, pentru ca muzicienii nostri au fost cantaretii de strana. Sunt nume importante, oameni a caror calitate s-a cladit cu bani multi (pentru a beneficia de calitatile lor vocale).

La fel cum in Apus era un organist la catedrala, la fel si la noi, muzica culta (care in realitate se refera la muzica de cult, la muzica religioasa) a fost facuta de catre psalti si protopsalti. Ei dadeau tonul muzical. Aceste piese nu erau cantate de lautari, pentru ca necesitau o cunoastere temeinica a ceea ce inseamna lumea modurilor, maqamurilor, sa poti face diferentierea intre lumea maqamica otomana si lumea ehurilor bizantine, cerea anumite calitati vocale, cerea anumita rezistenta, cunoastere.

Ceea ce incercam noi sa facem este sa aducem o umbra, o palida relatare a ceea ce se petrecea atunci din punct de vedere muzical. Acei oameni aveau calitati extraordinare. Pentru a fi considerat un bun cantaret, trebuia sa ai o memorie extraordinara: sa poti sa asculti o piesa cantata o singura data si sa poti sa o redai fidel. Si cu o trupa sa o imbogatesti.

Povestea lui Petru Peloponesiu, zis si "Hotul"

Si este cazul lui Petru Peloponesiu, cel care a fost in secolul al XVIII-lea cantaret al patriarhiei ecumenice si, in acelasi timp, cantaret de serai. Ei isi mentineau aceasta functie pe langa sultan cu greu. Pentru ca in momentul in care aparea un nou cantaret, mai bun, era dat la o parte sau, din te miri ce, putea sa fie decapitat. Drept pentru care trebuiau sa isi apere aceasta pozitie prin orice mijloace. La fel face si Petru Polonesiu.

Sultanul a primit o delegatie din Armenia (Armenia a dat intotdeauna cantareti foarte buni). Aceasta delegatie a venit si a spus ca are o piesa extraordinara, care nu s-a mai auzit pana atunci, si vrea sa o dedice sultanului. Petru, auzind acest lucru, s-a temut si atunci a naimit, a mituit pe eunucul camerei in care se facea repetitia, s-a ascuns dupa perdea si a ascultat acea piesa. A invatat-o si in acea seara s-a dus la sultan si a spus: "vreau sa-ti cant o piesa in prima auditie!" I-a cantat-o si a doua zi, cand delegatia armeana a venit la sultan, cantand aceasta piesa, normal ca sultanul s-a suparat (pentru ca era o jignire): "pai aceasta piesa mi-a cantat-o Petrica al meu. Va pierdeti capul". Atunci, cei din delegatie au vrut sa-l omoare pe Petru si, neputand sa-si duca fapta pana la capat, l-au numit "Hotul".

Dincolo de gluma povestioarei, trebuie retinut ca a putut sa tina minte exact acea melodie. Acest lucru se intampla la nivel foarte inalt, elitist. Ganditi-va la boierii Vacaresti. Anton Pann era un casnic al lor. Au mai fost Unghiurliu, Petru Vizantie (in Moldova) - oameni de mare valoare, care erau invitati la curtile boieresti si curtea domneasca pentru a delecta onoratul auditoriu.

Dupa ce se simteau bine, chemau si lautarii, care se bucurau la randul lor de aceasta muzica. Dar, neputand sa o redea in totalitate, bineinteles ca o simplificau. Si avem ceea ce s-a numit mai tarziu "maneaua de mahalea".

Sarki, face parte din suita otomana, dar noi l-am gasit intr-un manuscris intr-un manuscris de la Manastirea Caldarusani, cu numele de Manea.




Ne caracterizeaza si doina

Dar in acelasi timp, cum spuneam, ne caracterizeaza si doina. Chiar daca ea se regaseste in mai multe culturi, totusi noi am simtit-o ca fiind aproape de sufletul nostru. Anton Pann are o asemenea piesa, Inima mi-e plina, pe care si maestrul Tudor Gheorghe a interpretat-o. Dansul a considerat-o manea, insa noi am considerat-o doina, pentru ca cercetatorii care s-au aplecat asupra ei au concluzionat ca, intr-adevar, ea corespunde romantei tarzii.

Acest gen muzical este predecesorul romantei, este o trecere de la doina la romanta - pentru lumea culta. Ceea ce ne caracterizeaza pe noi, doina si maneaua, se regaseste inca din secolul al XIX-lea, dar se pare ca, desi lautarii au schimbat genul si stilul de interpretare al acestor muzici, ideile au ramas. In continuare suntem caracterizati de doina si de manea.




Pentru a putea ilustra mai bine diferenta intre muzica de curte si muzica mahalalei, urmatorul calup de piese - Bordeias, bordei, bordei, Lelita Saftita, Si noi la Ilinca - va "grai" din mahala.

Bordeias, bordei, bordei este o piesa care a trecut prin muzica de curte in muzica mahalalei, prin simplificare. Si noi la Ilinca este o piesa din folclor, din zona rurala, prin care noi am incercat sa aducem la un loc si hora, si sarba).




Acest concept de orchestratie ne apartine. Liniile melodice din manuscrise au fost respectate cu exactitate, apeland la tratatele vremii pentru a incerca sa ne apropiem cat mai mult de ethosul acelor vremuri. Nu putem afirma ca se poate reda cu exactitate ceea ce s-a cantat atunci, pentru ca toate tratatele de teorie sunt doar pentru amintire, iar interpretarea se invata pe langa dascal.



Citeste mai multe despre   






















4699 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    frumos (Marţi, 5 aprilie 2011, 17:49)

    kayros [anonim]

    Cum pot achizitiona si eu inregistrarile ansamblului?
  • +2 (4 voturi)    
    Roman defect (Marţi, 5 aprilie 2011, 18:22)

    nomemory [utilizator]

    Eu nu ma simt caracterizat nici de doina, nici de manea . Muzica acestor artisti nu trezeste absolut nimic in mine . Probabil sunt un roman defect .
    • +2 (2 voturi)    
      Poate nu s-a inteles (Miercuri, 6 aprilie 2011, 12:31)

      Andrei [anonim] i-a raspuns lui nomemory

      Cand se spune ca romanii sunt caracterizati de doina si manea se face referire la spatiul spiritual al muzicii. Nu trebuia sa o luati atat de personal. Daca era o trimitere directa la comportament s-ar fi spus ca romanii sunt caracterizati prin lene. Dar nu s-a spus asta.
      Repet, aici se pune doar problema din punct de vedere muzical. In plus, nu trebuie sa sariti asa doar pentru ca cei doi termeni suna prost pentru dumneavoastra. Duceti-va la concertele lor
  • +2 (2 voturi)    
    din (Marţi, 5 aprilie 2011, 19:33)

    saabo [anonim]

    alta epoca doar!!
    Aici este multa istorie a muzicii
    locale!
  • +1 (1 vot)    
    E f. bine (Marţi, 5 aprilie 2011, 23:23)

    neimportantul [anonim]

    sa nu uitam ca suntem urmasii celor la care se face referire in articol. In niciun caz nu trebuie sa ne fie rusine cu asta! Facem parte din acest neam, cu bunele si cu relele sale!
  • +2 (2 voturi)    
    Pruteanu (Miercuri, 6 aprilie 2011, 11:01)

    Tzompi [anonim]

    Regretatul George Pruteanu (unicul intelectual care a ciufulit in direct manelisti numindu-le productiile "un jeg pe cultura Romaniei") despre manelele de azi:

    http://www.pruteanu.ro/9ultima/manele.htm
    • 0 (0 voturi)    
      Cu adevarat manea? (Miercuri, 6 aprilie 2011, 12:34)

      Andrei [anonim] i-a raspuns lui Tzompi

      Din pacate, George Pruteanu se refera la un alt stil muzical decat cel pe care il canta formatia Anton Pann. Se numeste la fel, dar nu are nici o legatura. Randurile din spatele linkului sunt foarte interesante, dar nu au legatura cu subiectul articolului!!!
      • +2 (2 voturi)    
        ??? (Miercuri, 6 aprilie 2011, 12:46)

        Tzompi [anonim] i-a raspuns lui Andrei

        Cum sa nu aiba legatura? Impostorii de azi se folosesc de numele unui stil vechi de muzica orientala ce se canta in Tarile Romanesti ("mane" in turceste) pt. a-si promova mizeriile.
        • +1 (1 vot)    
          Corect (Miercuri, 6 aprilie 2011, 15:59)

          Andrei [anonim] i-a raspuns lui Tzompi

          Da, aveti dreptate. Problema este ca termenul s-a inradacinat atat de puternic incat nu mai poate fi scos. Chiar George Pruteanu nu spune nicaieri ce inseamna totusi "manea", foloseste termenul eronat.
          Ce incercam eu sa spun este ca in ciuda folosirii aceluiasi termen, stilurile nu au nimic in comun.
          • +1 (1 vot)    
            ba nu (Joi, 7 aprilie 2011, 11:46)

            Tzompi [anonim] i-a raspuns lui Andrei

            Vai de mine! De multe ori GP a explicat ce era adevarata manea. (eu zece ani i-am urmarit discursul si saitul/forumul)
            • 0 (0 voturi)    
              cuvant (Joi, 7 aprilie 2011, 12:51)

              Tzompi [anonim] i-a raspuns lui Tzompi

              Pe de alta parte, pina in 2000, cand minoritarii de la ProTV au lansat cuvantul odata cu productiile alea muzicale de 2 bani, eu nu am auzit in viata mea cuvantul "manea".
              Si am 50 de ani. Asa ca intr-adevar era un arhaism.
              • +1 (1 vot)    
                mea culpa (Joi, 7 aprilie 2011, 13:57)

                Andrei [anonim] i-a raspuns lui Tzompi

                Daca George Pruteanu a precizat atunci, cu atat mai mult, palaria jos. Recunosc ca nu stiam, asa ca va cred pe cuvant.
                Marele pacat este ca la vremea respectiva nimeni nu a luat atitudine si uite unde s-a ajuns. Urmarind acelasi fir logic, ar fi ca in loc de "masa" sa spunem "cal".
                DIn pacate, la vremea aia, alaturi de dansul sau chiar in locul sau ar fi trebuit sa vina un muzician si sa preciseze ce si cum. Uite ca nu s-a intamplat asta.
                • 0 (0 voturi)    
                  corectura (Joi, 7 aprilie 2011, 15:25)

                  Andrei Zamfir [anonim] i-a raspuns lui Andrei

                  precizeze, cu z, nu cu s
  • +1 (1 vot)    
    doian? (Miercuri, 6 aprilie 2011, 11:07)

    Tzompi [anonim]

    "Ne caracterizeaza doina" este o exagerare amuzanta. Taranul roman din secolul XX era caracterizat de hora si sarba, as zice. La orase si in mahalale era o varianta de pahar a doinei, romanta.
  • 0 (0 voturi)    
    de fapt maneaua=ritm (Marţi, 12 aprilie 2011, 0:00)

    gore [anonim]

    maneaua este de fapt un ritm care a devent un stil de muzica,
    .ceea ce m-i se pare mai interesant si nimeni de fapt nu vrea sa spuna ca muzica folklorica romaneasca de astazi este in proportie de cel putin 95% datorata lautarilor !pana la marea dezrobire atziganilor ,muzica populara romaneasca era ceea ce auziti dv aici ,adica muzica bizantina importata de la otomani,dupa care muzica facuta de lautarii tigani s-a transformat pana la ce avem azi!!muzica frumoasa si melodioasa pentru care santem faimosi in lume!!cea mai cunoscuta piesaromaneasca si cantata de cei mai mari virtuosi ai lumii este hora stacaccato a lui grigoras dinicu care este culeasa din forklorul romanesc!(lautaresc=tiganesc)
    • 0 (0 voturi)    
      Gore: (Marţi, 12 aprilie 2011, 15:18)

      Tzompi [anonim] i-a raspuns lui gore

      Nu e adevarat. Majoritar e vorba de o muzica folclorica comuna Balcanilor, facuta de "albi", si nu de tigani, cu un balans tipic. Ma refer la jocuri precum hora, sarba si batuta, care apar la toate popoarele din Balcani.
    • 0 (0 voturi)    
      nope (Sâmbătă, 16 aprilie 2011, 0:04)

      muz [anonim] i-a raspuns lui gore

      cred ca ce era la origini muzica populara poate fi identificata cu cele cateva inregistrari de muzica de provenienta pastoreasca, cum gasim, de pilda, aici:

      http://www.youtube.com/watch?v=EpNRLoaEq2o
      aceasta are clar sonoritati din sudul tarii, dar poate fi identificat si un sunet comun si pieselor de acest gen din alte zone ale tarii. in nici un caz nu este vorba de sonoritati orientale.

      iata, de pilda, melodii din maramures, basarabia, moldova:
      http://www.youtube.com/watch?v=RrFeaoXMAm0
      http://www.youtube.com/watch?v=8ukkoOMtHjw&feature=related
      http://www.youtube.com/watch?v=8ukkoOMtHjw&feature=related

      nu mi se pare nici ca ar exista prea multe asemanari, cel putin la acest gen de piese, cu muzica din balcani - unde predomina mai mult cimpoiul (muzica aromanilor, de pilda).

      in sud, probabil influentele orientale au aparut pe filiera fanariota - si asta explica si de ce este vorba uneori si de "manes" - adica fix un gen de muzica a grecilor din imperiul otoman. in dobrogea influentele balcanice sunt mai usor de simtit.
    • 0 (0 voturi)    
      prin urmare (Sâmbătă, 16 aprilie 2011, 0:24)

      muz [anonim] i-a raspuns lui gore

      putem imparti muzica romaneasca in:
      - populara propriu-zisa - existenta, evident (desi astazi e cam imposibil de localizat intre fandoselile scarboase ale "vedetelor de muzica populara" sau intre sutele de melodioare identice si corcite din Ardeal)
      - lautareasca, ce a venit probabil in anii influentei otomane sub forma de importuri (cam cum s-au preluat romantele prin anii 1920) sau jazz-ul cu vreo decada mai tarziu - fiind, tocmai prin provenienta sa, perceputa ca muzica "de lume"
      - si hai sa punem la o parte acele "manes", a caror legatura cu muzica bizantina (adica NU turceasca) poate fi pe alocuri ghicita.

      nu ma pricep in domeniu, dar un lucru este clar: pana la comercializarea uniformizatoare din ultimele decenii sau pana la "comunizarea" muzicii ca instrument de propaganda in anii '50 - '60, nu prea aveai cum sa faci confuzia intre muzica lautareasca (ce a preluat influentele orientale) si cea populara romaneasca; cu alte cuvinte, nu prea aveai cum sa confunzi influentele orientale melodioase cu substratul romanesc.
  • 0 (0 voturi)    
    Excelent! (Miercuri, 13 aprilie 2011, 19:48)

    shuly [utilizator]

    Felicitari Hotnews!Asa ne vom recunoaste ca natie!
    Trebuie sa scoatem la iveala adevarurile istorice si culturale fie ca ne convin sau nu!
    Felicitari inca odata pentru articol si pentru faptul ca ii promovati pe cei de la Anton Pann!
  • +1 (1 vot)    
    "si noi la ilinca" (Vineri, 15 aprilie 2011, 23:51)

    muz [anonim]

    din pacate, melodia "si noi la ilinca" nu are aici cea mai buna interpretare, si nici in celelalte variante disponibile pe net. cea mai buna varianta o am de pe la un radio romania muzical, si presupun ca era interpretata de liviu vasilica, dar nu am gasit absolut nicaieri acea redare :(

    toate celelalte au fie ritmul aiurea, fie sunt prea galagioase, agresive, sufera de manierism sau sunt comercial-folclorice. interpretarea celor de la anton pann este corecta, dar complet lipsita de viata si, prin urmare, de semnificatie. am impresia ca de acelasi formalism sufera cam toate interpretarile lor.

    cred ca la capitolul asta Trei Parale se descurca ceva mai bine, desi sunt si ei suficient de departe de autenticitate.

    e drept ca noi, din pacate, nu mai avem modelele: inregistrarile noastre de prin anii 1900 erau destul de afectate de moda occidentala sau nationalista a timpului si nu mai prea gaseai melodii cu influente orientale ca cele adunate de Pann de pilda.

    cat despre discutatele manele - eu nu am gasit decat muzica greco-turceasca din Smyrna - iar piesele respective se numesc, in greceste numai, "manes" sau (de la) "amanes". pentru varianta turceasca nu am gasit decat "gazel". si una si alta au ca specific o melodie destul de "vaitata" :D, sau cel putin tanguitoare. daca cineva are mai multe cunostinte despre genurile acestea, mi-ar prinde bine niste explicatii :)

    pe-aici link-uri si muzici:
    http://greek-turkish-music.blogspot.com/2009/02/turkish-gazel-greek-amanes-78-rpm.html

    Rast manes - Kostas Roukounas
    http://www.youtube.com/watch?v=dcREobPWWug&feature=related

    un "gazel" turcesc:
    Aska Düstüm
    http://www.youtube.com/watch?v=cNT-TwHDbmo

    si-o "manea" un picut mai voioasa :)
    http://www.youtube.com/watch?v=pKatV-tEIRQ
    • 0 (0 voturi)    
      pt anonim (Marţi, 24 mai 2011, 13:09)

      longxa [anonim] i-a raspuns lui muz

      Nu mi se pare corect sa critici o interpretare sau alta pe criterii subiective. Ce inseamna pentru tine ca nu are viata? daca iti place Liviu Vasilica nu insemana ca el a interpreetat corect. El a fost produsul unui foclor de partid... deci pete gasesti peste tot. E adevarat ca nu exista inregistrari pentru care nici nu avem odele in directia asta...dar cei del a Anton Pann au spus exact acest lucru in concertele lor.. Se incearca o vitalizare a acestei muzici, o dezprafuire, o scoatere din muzeu nu o redare identica... Sa fim seriosi, daca ai asculta o intepretare din 1800 ai fi dezamagit cat de ingrozitor ar suna pt urechile actuale...erau alte gusturi si alte conceptii...Deci nu judeca superficial... toti suntem in ceturi...dar cel putin ne straduim sa iesim din ele...nu stam pe margine si ne dam cu parerea...asa fac cei multi


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă