Cum se desfasura o zi obisnuita a unui om de secol XIX la Bucuresti

de Cosmin Navadaru     HotNews.ro
Luni, 23 mai 2011, 9:31 Life | Prin oraş

Titu Maiorescu, un om de secol XIX
Foto: gov.ro
Oamenii secolului XIX "aveau o viata extrem de energica si faceau foarte multe intr-o zi". Se calatorea enorm. Femeile erau foarte ocupate, avand grija nu doar de gospodarie si de copii, ci fiind implicate si in multe societati de binefacere. "Femeile din secolul XIX erau foarte pretuite ca mame. Fiii lor le ridicau in slavi. Barbatii nostri de secol XIX au fost crescuti mai mult de mame. Tatii erau plecati aproape tot timpul si atunci isi divinizau mamele. Marturiile din jurnalele secol XIX arata ca ele participau la tot ce se intampla si ii influentau foarte mult pe barbati, doar ca stateau in planul al doilea", a explicat scriitoarea Ioana Parvulescu zilele trecute, la Institutul Cultural Roman, in cadrul conferintei "Ce ne desparte pe noi, oamenii de astazi, de cei din secolul al XIX-lea?".

"In secolul XIX, femeile sunt extrem de pretuite. Fiind foarte mare pretuirea pe care le-o acordau barbatii, erau ocrotite si nu erau lasate sa intervina in locuri unde li s-ar fi putut intampla ceva neplacut. Ideea era sa fie ocrotite.

Femeile erau foarte inteligente, pentru ca citeau mai mult decat barbatii, aveau mai mult timp pentru asta (se stie, erau cititoarele cele mai asidue). Fiind inteligente, rezistente si rabdatoare, au inceput sa iasa tot mai mult in fata, mai ales spre sfarsitul secolului XIX, sa-si doreasca sa faca si ele meserii pe care le fac barbatii, incep sa se duca la facultate, sa se emancipeze.

Un lucru foarte nostim este cum, la initiativa doctorului Gerota, care a tinut o conferinta la Ateneu, femeile au renuntat la corset. Acest doctor le-a arata ca de fapt corsetul le distruge organele, ca le dauneaza la respiratie. Lucru nu tocmai diferit de ce se intampla azi, cand femeile poarte tocuri prea inalte, blugi prea stramti. Singura diferenta: atunci ele sufereau pentru a-si face un corp mai frumos.

Femeile nu aveau o libertate atat de mare ca astazi. S-au mai emancipat incetul cu incetul si si-au gasit independenta, ceea ce - cel putin in interbelic - nu le-a facut mai fericite decat pe predecesoarele lor. La noi, de-abia in 1946 au primit si femeile drept la vot.

Intre razboaie "se purta" nefericirea. Era foarte la moda sa fii nefericita, sa suferi din dragoste, ceea ce faceau toate cu mare voluptate. Aveau "bucuria" de a suferi crancen din dragoste, ceea ce nu se intamplase in secolul XIX.

Femeile din secolul XIX erau foarte pretuite ca mame. Fiii lor le ridicau in slavi. Barbatii nostri de secol XIX au fost crescuti mai mult de mame. Tatii erau plecati aproape tot timpul si atunci isi divinizau mamele. Marturiile din jurnalele secol XIX arata ca ele participau la tot ce se intampla si ii influentau foarte mult pe barbati, doar ca stateau in planul al doilea.

Mi se pare ca atunci a fost momentul cel mai bun pentru femei, pentru ca se eliberau de niste constrangeri (de pilde, nu aveau voie sa umble singure pe strada - trebuiau sa existe doua insotitoare sau un insotitor), dar pe de alta parte erau sufleteste mult mai linistite.

De altfel, ele erau foarte ocupate, se ocupau nu numai de casa, gospodarie, copii, ci erau implicate si in multe societati de binefacere si chiar se ocupau de orfelinate, case de batrani. Exista azilul Elena Doamna, la care cresteau copii fara resurse ori parinti. De multe ori, pe copiii astia ii luau acasa si ii cresteau ca pe propriii copii.

Anne de Noailles (Ana Brâncoveanu) si Elena Vacarescu sunt figurile care si astazi sunt discutate in toata Europa. Ele sunt mereu in prim-plan".

Cum se desfasura o zi obisnuita a unui om de secol XIX la Bucuresti

"Un barbat de tipul Titu Maiorescu sau CA Rosetti se scula pe la 7, isi bea cafeaua in liniste, eventual citea presa de ieri.

In ce il priveste pe Titu Maiorescu, orele lui de consultatii (era avocat si din asta traia) erau intre 8 si 11, destul de devreme pentru secolul XIX, in care lucrurile incepeau de obicei mai tarziu, mai in tihna.

Munca se facea intre 9 si 12, apoi era pauza de masa (cum azi mai e doar in Italia), se inchidea totul la pranz, se duceau oamenii sa manance, apoi mai aveau program dupa masa. Maiorescu isi facea consultatiile avocatesti, se intorcea, manca, apoi incepeau diverse alte treburi: isi pregatea conferinte, cursuri pentru universitate, facea nenumarate calatorii (calatoreau enorm oamenii pe vremea aceea si pentru mijloacele care erau - exista trenul, dar si trasura inca se folosea).

Se duceau la spectacole de teatru, care incepeau destul de tarziu (pe la 7 sau 8 seara), apoi aveau supeul, deci pe la 10 sau 11 seara. Si se culcau tarziu. Eminescu se ducea in vizita la 11 noaptea, de pilda. Erau destul de mondeni.

Aveau o viata extrem de energica si faceau foarte multe intr-o zi. Intr-adevar, timpul parca avea rabdare si era mai dilatat. Astazi a intrat la apa, nu mai avem timp de nimic. Dar atunci aveau timp de tot: discutii tihnite, scris scrisori de 10 pagini, plimbari. Mereu drepti, cu tinuta extrem de ingrijita, cu bastoane, cu palarii care te obliga sa stai drept. Aveau timp si de politica.

Femeile se sculau odata cu sotii lor, apoi se ocupau de treburile casnice (care erau nenumarate), se duceau la cumparaturi pentru ele insele sau pentru casa (nu carau ele lucruri, nu se oboseau, ci carau servitoarele sau curierii). Apoi se intalneau cu alte doamne, sa puna la cale lucrari de binefacere. Seara se duceau cu sotii lor la opera, la teatru, in vizite. Dura mai mult insa imbracatul, caci aveau haine mai complicate".


Citeste mai multe despre   























14649 vizualizari

  • +10 (10 voturi)    
    si restul? (Luni, 23 mai 2011, 9:19)

    joben [anonim]

    Va referiti doar la clasa superioara. Restul oamenilor, marea masa mai putin boema ce facea, cum traia?
    • +1 (5 voturi)    
      Buna intrebare! (Luni, 23 mai 2011, 11:19)

      LadyDi [anonim] i-a raspuns lui joben

      Prost, cum sa traiasca!
      Asa cum au trăit si in secolul XX !
      Chestia e ca nu-si dădeau seama de asta si traiau pur si simplu! Apoi au aparut hoarde de demagogi si de ipocriti care, de la inaltimea unor privilegii obtinute pe spatele lor i-au ametit cu povesti despre libertate, egalitate sociala, fraternitate,bl,bla,bla... si uite asa se faca ca a aparut comunismul, egalitarismul, socialismul si niste popoare de prosti pe care au fost facute experientele.....
      Cum vad, unii prosti tot au mai ramas sa se intrebe :-)))
    • -1 (1 vot)    
      De obicei restul se pastra... (Joi, 26 mai 2011, 17:37)

      traian [anonim] i-a raspuns lui joben

      Draga Joben,afla de la mine ca pe lumea asta exista oameni care traiesc si oameni care se uita la aia care traiesc.astia din urma se mira,isi dau coate,tin cu unul sau cu altul,sufera si se bucura pentru bucuriile alora care traiesc pe bune,se intreaba,intreaba si chiar mor de grija lor!
      Tu,draga Joben,te dovedesti a fi de partea celor care se uita de generatii pe fereastra,prin gaura cheii,pe dupa plopi sau la televizor cum traiesc ceilalti.Acum,Joben baiatule,ce pot sa iti spun eu tie?Asta este!Lasa ca va veni si timpul tau!dar ai grija sa nu afli de la televizor sau de la altii in general ca timpul tau a expirat!
  • +4 (8 voturi)    
    Secolul XIX (Luni, 23 mai 2011, 10:22)

    Gica [anonim]

    Articolul asta nu are nicio legatura cu realitatea, e pur SF
  • +5 (7 voturi)    
    Mai puneti mana pe carte! (Luni, 23 mai 2011, 10:46)

    Sorin [anonim]

    „La noi, de-abia in 1946 au primit si femeile drept la vot.”

    Legea administrativă din 1929, dădea deja drept de vot în administraţia locală şi eligibilitate unor categorii de femei (cele care aveau ciclul inferior secundar sau profesional, care erau funcţionare la stat, judeţ sau comună, erau decorate de război sau au făcut parte din conducerea unor societăţi sau asociaţii de femei).
    In RO dreptul de vot in alegerile parlamentare pentru femei este introdus in 1938 (Franta doar in 1944!) prin constitutia lui Carol al II-lea iar prima participare a femeilor la vot avea loc în iunie 1939.
  • +3 (3 voturi)    
    Stil de ciclu primar (Luni, 23 mai 2011, 10:48)

    Lucian [anonim]

    Stil gazetaresc de copil in clasa a 3-a , gen compunere fara pic de profunzime.
    Titlul nu are nici o legatura cu continutul.
  • +7 (7 voturi)    
    nea Nava, incerci sa speli imaginea lui maiorescu (Luni, 23 mai 2011, 11:09)

    marius [anonim]

    dupa macularea ei de catre dd ieri seara pe 0tv?

    zau, de la o vreme numai in trecut traiesti!
    "aveau o viata extrem de energica si faceau foarte multe intr-o zi" - mi se pare corect sa ii admiri in conditiile in care tu doar copiezi pe internet ceea ce au scris altii.
    si intr-adevar, daca aveau timp de discutii si de plimbari, intr-adevar timpul era mai dilatat. einstein ar muri de ciuda din cauza acestui rationament!

    si apropos: sa te referi la oamenii secolului XIX cu exemple despre maiorescu si eminescu inseamna sa nu stii ca un secol are 100 de ani.

    cum calatoreau oamenii cu trenul pe vremea lui vladimirescu (1821)? si poate imi zici si cati dintre pasoptiste (sic) se duceau la Ateneu in 1848.

    si poate explici cum este cu afirmatia gratuita: Aveau "bucuria" de a suferi crancen din dragoste, ceea ce nu se intamplase in secolul XIX.
    m-ai pierdut, habar nu mai am in ce secol ma aflu si in ce secol se petrece actiunea!
  • +2 (2 voturi)    
    pauza de masa ? (Luni, 23 mai 2011, 12:09)

    io [anonim]

    "apoi era pauza de masa (cum azi mai e doar in Italia), se inchidea totul la pranz, se duceau oamenii sa manance, apoi mai aveau program dupa masa"

    Daca te referi la siesta, nu stiu cum e in Italia, dar sigur este inca in Spania. Inseamna vreo 2 ore de pauza, in care ai timp sa te duci si acasa daca vrei.

    Dar pauza de masa de 30 min sau o ora este prin foarte multe locuri, inclusiv USA, Franta (cel putin 1 ora), Olanda etc.
  • +1 (1 vot)    
    Un articol prost (Marţi, 24 mai 2011, 23:47)

    Loredana [anonim]

    Cred ca acesta este cel mai prost articol pe care l-am citit vreodata pe un site care se doreste serios.

    Limbajul si constructia frazelor pare a unui copil de clasa a III-a. Dorind sa fie poetic, autorul esueaza dand nastere unor constructii extrem de amuzante: "Intr-adevar, timpul parca avea rabdare si era mai dilatat." si enunta concluzii total gresite: "Singura diferenta: atunci ele sufereau pentru a-si face un corp mai frumos. ". Si blugii stramti si tocurile sunt folosite astazi tot pentru a-si face un corp mai frumos. Care este deci diferenta?

    Sa nu mai vorbim de faptul ca articolul prezinta viata celor bogati: "se duceau la cumparaturi pentru ele insele sau pentru casa (nu carau ele lucruri, nu se oboseau, ci carau servitoarele sau curierii)". Cum ramane cu viata servitoarelor si a curierilor?

    Va doresc mai multa inspiratie!
    • 0 (0 voturi)    
      Subscriu (Sâmbătă, 28 mai 2011, 9:42)

      Zi-le Loredana ! [anonim] i-a raspuns lui Loredana

      Initial m-am frecat la ochi...

      Nu exista redactor ?
    • 0 (0 voturi)    
      la loc, 2! (Sâmbătă, 28 mai 2011, 11:06)

      g-yeah! [anonim] i-a raspuns lui Loredana

      :))))))))))))))))))) culmea ca is toate scrise de o scriitoare (Parvulescu), ca de-aia is ghilimelele :))))))))


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version