Intalnire HotLife

VIDEO AUDIO Damian Draghici: Pana mi-au spus altii ca sunt tigan, am fost roman. Apoi am devenit tigan, grec, evreu, american. Nici eu nu stiu ce mai sunt

de Cosmin Navadaru     HotNews.ro
Vineri, 13 noiembrie 2009, 18:21 Life | Showbiz

"Nu inteleg care este definitia succesului. Pentru mine, succesul in sine inseamna sa ma vad cu zece insi, sa cantam, succesul este ce a iesit din muzica aia. Daca stateam sa fac cifre, ma faceam contabil, lucram la banca, nu mai aveam treaba cu muzica", a spus Damian Draghici in cadrul unui interviu acordat in studioul HotNews.ro. "Majoritatea intrebarilor de saptamana asta au fost: "Cum de inchizi proiectul? Facea bani, mergea bine, de ce-l inchizi?" Pentru ca proiectul nu era facut sa faca bani! Era facut sa transmita ceva. Daca face bani sau nu, nu conteaza", a adaugat artistul, care va sustine pe 17 decembrie un ultim concert in formula Damian & Brothers.









Fragmente din ceea ce a spus Damian Draghici in discutia de la HotNews.ro

  • Pana la o varsta, pana mi-au spus altii ca sunt tigan (asta incluzand si familia mea), am fost roman. Dupa care am devenit tigan, dupa care am devenit grec, dupa care am fost insurat cu o evreica si am devenit evreu, dupa care am devenit american. Nici eu nu stiu ce mai sunt. Dar daca ar fi sa o luam sistematic, as putea sa spun ca sunt un roman-tigan sau un tigan din Romania, cu dubla nationalitate: si roman, si american.
  • N-am cum sa nu spun ca nu sunt roman. Dar cred ca face parte si din faptul ca am trait foarte multi ani cu teama asta de a spune ca sunt tigan. Si atunci, undeva in subconstientul meu, pana in varsta de 13 ani, cum se spune, mi-a ramas impregnat faptul ca sunt roman mai mult decat tigan. Nu cred ca ma simt mai mult tigan sau mai mult roman. Eu nu vorbesc tiganeste, nu ca n-as vrea. Cred ca ma simt jumatate roman, jumatate tigan.
  • In America nu m-am simtit deloc discriminat. In America, de fapt, e tocmai invers: e un beneficiu sa fii tigan. De fiecare data cand am spus ca sunt tigan, am avut de castigat. De asta am si scapat de complexul de inferioritate acolo.
  • Problema cu discriminarea celor din Europa de Est. Asta e mai mult si o problema a noastra, a romanilor si a celor din est. [...] Cand estul era la putere, nu era o rusine sa fii din est. Dar acum, cand el a devenit cum a devenit, cel mai multi oameni au un complex de inferioritate. Cred ca mai mult are de-a face cu ceea ce am simtit noi, decat cu felul in care se simt ceilalti. [...] As putea foarte simplu, datorita accentului meu si a cetateniei americane, sa spun ca sunt american. Dar nu ma simt bine sa spun asta. Da, sunt roman! Nu e nici un fel de problema. N-as putea fi mai mandru ca sunt american doar "by nationality", decat ca sunt nascut 100%, get-beget, roman.
  • Un artist nu se vede egoist pana cand cei din jurul lui ii spun ca este egoist. Avem acum un an o prietena care mi-a spus: "Tu pe cine iubesti?" Si m-a pus pe ganduri intrebarea. Da, imi iubesc si parintii, si familia, si pe cei din jurul meu, pe colaboratorii mei. Dar imi dau seama - si fostele mele sotii imi spun - ca sunt super egoist. Eu nu ma vad egoist. Pur si simplu nu am timp sa stau de vorba despre lucruri care te intereseaza pe tine. Nu am timp sa merg la film cu tine, sa mergem la masa, sa facem lucrurile pe care le fac alti oameni. Intr-un fel, da, asta e egoism. Daca vrei sa fii pe langa mine: bine, daca nu, nu. Daca asta inseamna egoism, da, s-ar putea sa fiu egoist. Dar a fi egoist nu stiu daca e ceva rau. [...] Mie nu mi se pare un sacrificiu. Altora da, li se pare: "Damiane, cum te simti? Ca n-ai un copil, ca n-ai familie?" Nici nu trec lucrurile astea prin cap. Pentru ca eu ma gandesc la urmatorul proiect, ce fac maine, cum intru acolo.
  • Cant la mai multe instrumente. Dar nu cred ca a canta la un instrument e ceea ce am avut prin cap la vreo 18 ani, cand am plecat din Romania. [...] Mi-am dat seama ca de fapt nu e nevoie sa fii un virtuoz al unui instrument. E nevoie sa exprimi ceea ce simti printr-o voce anume. Intr-un moment poate fi vorba de nai, de bas, de toba... Dar in momentul ala, aia exprim.
  • Cum s-a plictisit de nai. Ai observat cand citesti foarte mult, vorbesti, dar ajungi la un nivel, dar devii constient ca folosesti aceleasi fraze, ai aceleasi replici? Obosesti cu tine! Iti dai seama si la nivelul unde, chiar daca citesti mai mult, tot la acelasi nivel de vocabular ramai si nu progresezi, nu poti depasi limita asta, pentru ca nu ai timp sa te reeduci. Si atunci am zis: nu imi mai place de bine, m-am plictisit pur si simplu de mine. Am nevoie la un moment dat sa iau o pauza, sa ma reintorc cu diferite tehnici, sa reinvat nu numai a canta, sa reinvat un nou vocabular, o noua expresie. Si atunci o sa cant iarasi la nai.
  • Cum exerseaza. Programul va fi de la data de 5 ianuarie, pana la data de 5 iunie. Initial aveam ianuarie-aprilie si erau 1.200 de ore. Adica 12 ore pe zi de studiu la nai. Am adaugat si nai, si cred ca vor fi undeva la 1.600 de ore. Jumatate de zi, da, pentru ore de somn, patru ore pentru celelalte si 12 ore studiu. S-a dovedit intr-un studiu ca daca faci 10.000 de ore, ajungi la cel mai inalt nivel posibil in orice domeniu, adica sport si muzica.
  • Ma consider ambitios, dar la un moment dat as putea sa spun ca m-am gasit la locul potrivit, la momentul potrivit cu ceea ce am facut. Daca iti urmezi sufletul si nu urmezi o cale pe care ti-o impune altcineva, vei ajunge sa faci ceea ce vrei sa faci tu. Si atunci nu esti nici dezamagit. Pentru ca nu mi-am pus in cap: "Bai, stii ce? De maine am sa scriu un hit si am sa vand 100 de milioane de CD-uri!" Nu, n-a fost asta in creierul meu. Cum e si acuma cu proiectul. Oameni ma intreaba: "Damian, asta va fi un proiect de succes?" Nu inteleg care este definitia succesului. Pentru mine, succesul in sine inseamna sa ma vad cu 10 insi, sa cantam, iar succesul este ce a iesit din muzica aia. [...] Daca stateam sa fac cifre, ma faceam contabil, lucram la banca, nu mai aveam treaba cu muzica.   
  • Nu as putea sa imi asum o responsabilitate asa de mare sa spun ca e divin. Dar eu sunt spiritual, cred ca Dumnezeu e cu noi oriunde, nu trebuie neaparat sa merg la Biserica. Stii cum e vorba aia (americanii o spun): the longer the beard, the more the sins - cu cat e mai lunga barba, cu atat mai multe pacate. [...] Nu trebuie sa ma duc la Biserica si sa fiu doar in momentul ala bun. Si dup-aia ies in strada si ii dau unuia un branci...
  • Sunt oameni care mi-au spus ca au avut melodii de pe albumele mele - nu cu Damian Brothers, evident - pe care le-au folosit cand a nascut sotia, copilul. Sau la inmormantare, sau la nunta. Poate prin asta transmit ceva publicului. Dar n-as putea sa pun asta in spatele meu, ca "da, eu fac ceva divin".
  • Problema cu manelele. Daca este o problema, problema, de obicei, nu se rezolva la acelasi nivel care a fost produsa. Einstein spunea asta. Daca ti-ai creat o problema, nu o s-o rezolvi la acelasi nivel de gandire. Trebuie sa gandesti altfel ca sa rezolvi problema. Atat timp cat vor exista cumparatori ai acestei probleme, nu se va rezolva. Nu spun ca e o problema, dar oamenii care asculta manele, mai mult ca sigur impart aceleasi valori cu cei care produc manelele. Daca nu existau cumparatori ai produsului, acei oameni nu il produceau.
  • Exista un procentaj de oameni care sunt cumparatori ai acestui gen de muzica: manele. Cat timp vor exista oamenii astia, ei vor avea succes. [...] Ca sa schimbi asta ce sa faci acuma? Sa pui pe toate radiourile muzica clasica? Nu cred. Cu toate ca am participat la un studiu la Harvard University timp de sapte zile: 100 si ceva de insi au fost pusi sa asculte doar Stravinsky. In prima zi erau toti nedumeriti, nu intelegeau nimic, dupa sapte zile, mintea lor era spalata si ascultau Stravinsky mai bine decat Shakira. Deci e posibil si asta. Dar nu cred ca ar fi interesul tuturor celorlalti sa puna pe radiouri Stravinski. [...] Toti oamenii produc ce produc ca sa vanda. Daca s-ar lua dupa artisti ca mine, sau dupa oameni putin mai boemi, sau care sunt putin mai "in lumea lor", nu cred ca ar mai exista comert si interese comerciale.
  • Daca te uiti la perioada impresionismului si daca o iei de la Paris - 1870 pana la 1930, nu vezi vreunul, in afara de Picasso, care era un super marketing mind, nu vezi vreunul dintre ei, de la Modigliani, Gauguin, Monet, nu vezi vreunul dintre ei sa fi trait super bine. Toti erau niste sarantoci. Aveam un citat al lui Jules Massenet, care a scris Meditation. In 1888, a spus: "Prefer sa ma vad cu oamenii de afaceri, care vorbesc intotdeauna de muzica, decat cu colegii mei, care vorbesc intotdeauna despre bani". Din pacate, nu prea vezi artisti care au fost de succes cand au trait si sa se vorbeasca despre ei cand au murit. De obicei, despre cei care au avut super succes in viata, cand mor, nu prea se mai vorbeste. Pentru ca au avut doar succesul comercial. Istoric nu au lasat ceva culminant. Sunt artisti care se lupta sa castige urmatoarea cantare.
  • Majoritatea intrebarilor de saptamana asta au fost: "Cum de inchizi proiectul? Facea bani, mergea bine, de ce-l inchizi?" Pentru ca proiectul nu era facut sa faca bani. Era facut sa transmita ceva. Daca face bani sau nu, nu conteaza. Cu urmatorul proiect nu ma duc la ceva sigur. E o alta provocare, un alt challenge.
  • In Romania si un Europa, unde, istoric vorbind, avem substanta intelectualilor si al artei si al culturii, oamenii s-au lasat vanduti - sau generatia noua s-a lasat vanduta de trendul asta al copiatorilor. Doar sa ii copiem pe americani la hip hop, la orice. Nu ai cum sa copiezi ce nu ai tu in tine ca esenta. Nu incerca sa fii ceea ce nu esti.
  • Eu nu m-am facut artist ca sa fiu VIP, nu ma intereseaza lucrul asta. [...] Vrei sa fii in meseria asta doar ca sa apari pe la niste emisiuni, ca sa te lauzi? Care e esenta? Vorbim despre masina sau despre ceea ce faci tu ca artist? [...] Ce lasi aici? Ai facut un CD si te crezi artist? Nu cred ca e asa. Am 19 CD-uri si cred ca sunt la inceput.
  • Fac lucrurile cu sacrificiu urias. Nu dorm luni intregi, nu mananc, cand fumam, fumam 10 pachete de tigari pe zi. Le fac obsesiv, sa iasa exact cum vreau eu. Si fara sa ma gandesc la succesul financiar. Am imprimat RoManiac in Romania, l-am mixat si l-am masterizat in State si s-a facut 32.000 de euro. [...] Si l-am dat aici la distributie pe un pret de nimic, 5.000 de euro. Pentru ca nu l-am facut pentru asta. O sa spui: "Pai da ce, ai niste milioane in spate si il faci!" Nu! Banii aia ai mei tot munciti sunt, dar e mai important produsul ala in sine, ce imi place mie sa auda lumea, ce vreau sa transmit publicului.
  • Nu ma deranjeaza pirateria - pentru ca nu vand 100 de milioane de CD-uri. Adica nu e corect ce fac, moral, dar de ce sa ma intereseze din moment ce eu nu vand albume multe? Eu nu fac asta, nu e frumos sa faca lumea asta, dar nici nu ii judec, pentru ca nu ma deranjeaza. [...] Ii deranjeaza pe cei care fac muzica comerciala. Eu nu ma ocup cu muzica comerciala.
  • Sunt deschis la orice. S-ar putea sa nu mai fac muzica intr-o zi. Nu ma inspaimanta ideea. [...] "Pai si cum, nu te intereseaza ce casa ai, ce masina ai?" Nu, pentru ca eu am facut muzica si fac muzica de cand ma stiu, am 39 si fac muzica de 35 de ani. Profesional - de 10 ani. Faceam meserie din muzica, pana cand am zis ca fac numai arta. Daca acasa mananc numai fasole, am sa mananc fasole. Dar muzica pe care o fac eu sa fie calitativa. In momentul asta nu mai conteaza confortul de zi cu zi, la ce restaurant mananc si la astea. Sunt zile in care nu mananc nu pentru ca nu am ce sa mananc, sau nu imi permit, ci pentru ca uit sa mananc, sunt prins in ceea ce fac.
  • Dar si oamenii de afaceri care au succes, tot nu fac lucrul ala din cauza banilor, ei fac lucrul ala pentru ca ei cu asta se ocupa, stiu cum sa faca afaceri de succes si le ies bani. Oamenii nu inteleg: daca faci proiecte muzicale de succes, vor iesi si banii, dar nu din cauza banilor, din cauza proiectului in sine.


Citeste mai multe despre   






















3444 vizualizari

  • +2 (2 voturi)    
    superb (Luni, 16 noiembrie 2009, 9:57)

    alice [anonim]

    Foarte frumos interviul! Un inceput frumos de saptamana.
  • 0 (0 voturi)    
    damian e ok, dar omul vostru e subtire... (Luni, 16 noiembrie 2009, 21:54)

    kean [anonim]

    subtire de tot...
  • 0 (0 voturi)    
    Bravo, dl. Damian!! (Marţi, 29 decembrie 2009, 13:35)

    Anca [anonim]

    Foarte interesant. Ma bucur, dar in acelasi timp, ma intristez pt ca un artist ca Damian Draghici pleaca in SUA. Locul sau nu este aici. America este locul unde poate face adevarata performata si pate fi realmente respectat pt ce este el ca artist si nu judecat pt ca este "rrom".De aceea, in America s-au nascut si au cucerit intreaga lumea artisti ca James Brown, Michael Jackson, Aretha Franklin, Whitney Houston. Cat priveste raportul succes in timpul vietii si dupa moarte, l-as contrazice pe Damian: John Lennon, James Brown, Elvis, Curt Cobain, Freddie Mercury, Michael Jackson au aproape acelasi mare succes si dupa moarte ca si inainte.
  • 0 (0 voturi)    
    senzational (Miercuri, 13 ianuarie 2010, 20:09)

    john [anonim]

    asa da, la capitolul asa da.
  • 0 (0 voturi)    
    zic: (Luni, 3 ianuarie 2011, 10:49)

    dan [anonim]

    Femeia deservici dintr-o scoala aradeana vorbeste - curent - 4 limbi straine, cursiv, are o gandire pozitiva , insa... De unde cunoasterea unei limbi straine presupune si capacitatesuperioara de gandire? Majoritatea tiganilor plecati in strainatate deprind repede ''tainele'' limbii respective dar traiesc mai departe cum au apucat.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version