Santorini este, de departe, cea mai spectaculoasa si mai romantica insula a grupului Cicladelor din Grecia. Peisajul divers al insulei s-a format prin eruptia unui vulcan in urma cu 3.500 de ani. Santorini este imaginea perfecta a unei insule din Grecia, promovata in toata lumea cu fotografii care ni s-au intiparit pe retina.
Am ajuns in Santorini undeva spre dupa-amiaza. Am asteptat cuminti pe una dintre puntile exterioare ale vasului apropierea de vulcan si de insula Santorini. Privelistea este superba si parca o usoara tensiune te incearca in timp ce te apropii de tarm.
Ca in nicio alta vacanta, in Santorini am ajuns fara ghid, fara informatii, doar cu cateva imagini in minte pe care nu voiam sa le ratez. Ne-au fost de folos sfaturile unui membru al echipajului de pe vasul de croaziera Louis Olympia, un roman care ne-a spus ca nu trebuie sa ratam doua lucruri:
- Privelistea de pe Oia;
- Apusul soarelui la un restaurant de pe Fira;
Am mai adaugat pe lista de “to do” si o plimbare cu magarusul.
Pe o insula ca Santorini nu trebuie decat sa te bucuri de ceea ce iti ofera locul, de la alunele si fisticul in caramel, la privelistea asupra craterului vulcanului Fira si stradutele incalcite din Oia.
Astfel, odata ajunsi pe pamant de Santorini, am mers direct la conducatorii de magarusi, care umbla vorba ca ar fi printre cei mai bogati oameni de pe insula. Nu neaparat pentru ca 5 euro pe un drum de 15 minute cu magarusul i-ar imbogati, ci se pare ca au proprietati si magazine in orase (plus cateva procente din toate incasarile telecabinei).
Cealalta optiune pentru a ajunge sus in Fira, din port, este un funicular, unde un bilet costa 4 euro. Bineinteles ca drumul facut de magarusi se poate face si pe jos, in vreo 40 de minute, insa noi ne-am propus sa coboram pe jos la intoarcere. Oricum, drumul este pietruit SI usor de parcurs, daca lasi la o parte mirosul magarusilor.
Odata ajunsi in Fira, am mers intr-un punct de panorama, pentru a admira craterul vulcanului, acum in apa, si micile ridicaturi de lava din zare, care creeaza un aspect aproape selenar.
Cum soarele era puternic, cea de-a doua oprire a fost la o terasa, unde la un suc, am gasit o agentie de turism locala care ne-a aranjat un transport spre Oia, cu oprire la punctele panoramice de pe drum. Doua ore avea sa dureze acest traseu si ne-a costat 10 euro de persoana (am strans 10 persoane).
Un tur asemanator, dar cu ghid, luat de pe vas costa 55 de euro, deci, am facut o economie considerabila. Soferul autocarului, in liniste si fara nicio explicatie (nu cred ca stia engleza), ne-a dus pe o mica zona de panorama, de unde am admirat o priveliste incredibila. De aici ne-am indreptat spre Oia sau paradisul de pe Santorini.
Stiti fotografiile acelea cu case albe, acoperisuri albastre, biserici micute si cochete? Cam asta veti gasi in Oia. Timp de o ora am hoinarit pe strazi si am facut sute de fotografii.
Din pacate nu am avut foarte mult timp la dispozitie pentru a explora Oia. Partea cu bucuratul a venit mai tarziu cand ne-am asezat la un restaurant in Fira, am baut un pahar de vin si am mancat niste fructe de mare delicioase. Toate acestea in timp ce soarele se scurgea spre mare. Totalul: cam 25 de euro o masa buna pentru 2 persoane.
*Razvan Pascu este Consultant in Marketing Turistic la Travel Communication Romania si Asociatia Travel Focus. Are studii in Marketing, un MBA la WU Vienna University si a fost nominalizat de Forbes in generatia "30 sub 30". Scrie pe blogul sau si pe Facebook despre calatorii si antreprenoriat.
