Alimentatia este si ea victima a modei, a acelui “asa mananca si colega mea, a slabit de nu se vede”. Capitalismul a adus cu sine si o aglomeratie din ce in ce mai mare a dietelor in mediul online. Toata lumea da sfaturi, toti cunoastem pe cate cineva care a urmat o dieta miracol, in urma careia a slabit considerabil. Totusi, materialele stufoase ale specialistilor in nutritie nu fac fata nevoilor de informare rapida si aplicabilitate in viata de zi cu zi.

Suntem cu totii de acord, sunt sfaturi extrem de utile, necesare si pertinente in contextul stilului modern de viata, dar nu iti pot capta suficient de mult atentia. Nu putem sa retinem mereu toata aglomerarea de termeni de specialitate, in timp ce majoritatea dietelor nu sunt mereu tocmai motivante. Am nevoie de dieta? Sunt obez? Ma imbolnavesc daca mananc produsul x? Ce pot manca si ce nu?

Suntem ceea ce mancam

Astazi, in contextul in care aproximativ 90% din totalul bolilor depind direct sau indirect de alimentatie, tot mai multi consumatori ar trebui sa realizeze ca direct responsabili de starea lor de sanatate. Alimentatia trebuie sa fie echilibrata si, impreuna cu activitatea fizica, are o contributie majora la mentinerea sanatatii.

Consumatorii ar trebui sa acorde o atentie din ce in ce mai mare aportului nutritiv, sa-si diversifice meniul, sa consume o gama larga de produse si, foarte important, sa se informeze in prealabil despre continutul acestora, citind eticheta.

Atitudinea consumatorilor in ceea ce priveste alimentatia optima se stabileste in functie de continutul nutritiv mentionat pe eticheta produsului. De asemenea, nu trebuie sa uitam ca pe etichete se afla sisteme de informatii unde este precizat necesarul caloric in functie de varsta, sex, activitate fizica etc. Aici intervine beneficiul unei largi varietati de produse existente pe piata.

Cauzele obezitatii

Cea mai frecventa cauza a obezitatii este aportul caloric crescut. El se face sub forma abuzurilor alimentare, a consumului fara discernamant de alimente cu densitate calorica mare, care produc satietate numai dupa ce au fost consumate intr-o cantitate exagerata.

De asemenea, greutatea nu este numai rezultatul aportului caloric. Ea depinde de numarul de calorii care se consuma zilnic, minus numarul de calorii care se pierd prin activitate fizica. Sedentarismul si excesul de calorii duc sigur la obezitate.

Consumul de dulciuri concentrate constituie, alaturi de alimentele grase (mezeluri, branzeturi, produse de patiserie), o importanta sursa de calorii. Mesele rare (o data sau de doua ori pe zi), bogate in calorii, sunt un real factor de risc. Se recomanda ca alimentatia sa contina cat mai multe legume si fructe, consumate crude, proaspete pentru a avea suficiente vitamine, minerale si fibre. Cum nu toate alimentele fi consumate imediat, este important ca modul de pastrare al acestora sa le mentina proprietatile nutritive ale acestora. Nu uitati fructele pe bufet pana se vestejesc.

Stilul de viata este sedentar pentru majoritatea populatiei europene. Asa ca mai bine de o treime din populatia Uniunii Europene este supraponderala. Mai grav este ca epidemia de obezitate se extinde cel mai repede in cazul copiilor. 8% din costurile ingrijirilor de sanatate sunt strict legate de obezitate, se arata intr-un studiu recent, realizat de Comisia Europeana.

Astazi, oferta larga existenta pe piata ofera posibilitatea alegerii produselor alimentare si dezvoltarea unui comportament echilibrat din punct de vedere nutritional. In acelasi timp, ofera tot atatea capcane.

Un numar de trei mese pe zi, la care sa consumam alimente variate cu un raport caloric adecvat greutatii noastre si un minim de activitate fizica sunt tot ce avem nevoie pentru a arata bine si a ne simti la fel.

* Dr. Gabriela Radulian este Medic primar Diabet, Boli de Nutritie si Metabolism si conferentiar universitar al catedrei de nutritie din cadrul UMF «Carol Davila». Domeniile sale de activitate sunt: diabet zaharat, obezitate, dislipidemii si sindrom metabolic.