Luni se împlinesc 135 de ani de la nașterea lui Henri Coandă, celebru inginer aeronautic român care s-a născut în 1886 și a rămas celebru mai ales pentru descoperirea efectului care îi poartă numele. Henri Coandă este considerat unul dintre cei mai respectați aviatori, dar și un om care a inovat acest domeniu. Coandă este unul dintre oamenii care au ”semnat actul de naştere” al avionului modern.
Henri Coandă s-a născut în București, la 7 iunie 1886, fiind al doilea copil al unei familii numeroase. A murit la București, în 1972, la vârsta de 86 de ani.
Potrivit afirmațiilor sale și ale celor care au scris despre el în lucrările lor științifice, Henri Coandă a făcut primul său zbor într-un avion cu reacție foarte original, cu aspect ciudat, la 10 decembrie 1910.
Henri Coandă s-a născut la București la 7 iunie 1886 și era al doilea fiu al unei familii numeroase de cinci frați și două surori. Tatăl lui, Constantin M. Coandă, a fost un distins soldat român care a început ulterior să predea matematică la București, la Școala Națională de Drumuri și Poduri.
Mama sa, Aida Danet, a fost fiica medicului francez Gustave Danet, originar din Bretania (Morlaix, Finistère).
La dorința tatălui său, Henri și-a terminat educația militară cu merite deosebite, obținând gradul de ofițer de artilerie. Cu toate acestea, dorința sa puternică de a zbura și fascinația profundă pentru avioane care au apărut în zorii secolului al XIX-lea, l-au trimis departe de cariera militară.
Până în 1909, Henri Coandă își terminase studiile. A urmat universitatea tehnică din Berlin, Technische Hochschule din Charlottenburg, precum și un program de studii de doi ani la Universitatea Științifică din Liege, care face parte din Institutul electric din Montefiore.
A absolvit cu cea mai înaltă distincție și a fost șef de promoție la Școala de Aeronautică Superioară din Paris. Având la dispoziție atelierul lui Gianni Caproni, un alt aviator pe care l-a întâlnit la Paris, Henri Coandă a construit Coandă-1910, avionul care l-a făcut celebru.
Avionul a fost terminat la timp pentru a fi prezentat la a doua expoziție internațională de aeronautică care a avut loc în perioada 5 octombrie - 2 noiembrie 1910, la Paris.
Aeronava lui Coandă era o inovație în multe privințe. În primul rând, nu avea o elice, lucru care a atras atenția tuturor. Partea din față avea formă de ghiveci întors și era umplută cu lame rotative dispuse într-un model de vârtej în interior. În al doilea rând, designul său avea atât de multe lucruri noi, încât avionul a fost expus într-o galerie separată.
Una dintre noutăți ținea de designul aripilor. Acestea aveau margini de oțel și nu din lemn, aveau lame reglabile pe marginea din față pentru a amplifica ridicarea, iar profilul aripii era puternic și solid.
În plus, cele două aripi de pe fiecare parte aveau lungimi și dimensiuni diferite, cea superioară depășind puțin aripa inferioară, care era mai mică. Acest lucru reduce interferența aerodinamică dintre cele două suprafețe. Un deceniu mai târziu, acest principiu a fost reinventat și aplicat la avioanele Fokker, Breguet și Poetz. În prezent, acest design se numește Sesquiplan.
Cu toate acestea, cea mai importantă inovație dintre toate și o adevărată revelație pentru acea vreme a fost motorul, numit turbo-propulsor.
Potrivit unui articol publicat în revista La Technique Aeronautique la 1 decembrie 1910, inima avionului era șurubul intern al turbinei, alimentat de un motor Clerget obișnuit, cu patru cilindri și 50 de cai putere, construit de Pierre Clerget.
Acest motor a fost utilizat pentru a roti lamele rotative. Acestea aspirau aerul prin turbină în timp ce „căldura gazelor ieșea prin spate, împingând avionul înainte prin propulsia cu reacție”, așa cum se explică în publicație.
Oamenii au fost impresionați de aspectul avionului, dar nu credeau că poate zbura. Jurnalul La Technique Aeronautique nu credea că motorul va putea oferi suficientă tracțiune pentru a face avionul să se înalțe de la sol. Un reporter al jurnalului a scris: „În absența unor teste, este prematur să spunem că va înlocui elicea. Modelul este interesant și îl urmărim cu atenție”.
L’Aérophile a observat: „Dacă mașina s-ar materializa vreodată așa cum speră inventatorul, ar fi un vis frumos”.
Visul său a devenit realitatea noastră. Deocamdată, avem doar cuvintele lui Henri Coandă și câteva articole apărute zeci de ani mai târziu, ca dovadă a presupusei sale fugi, pe 10 decembrie 1910, când „Coanda-1910” a fost dezvăluit publicului.
Potrivit lui Coandă și al unui număr de articole, în special cele găsite în revista Royal Air Force Flying Review din anii 1950 și 60, avionul a zburat, dar a fost afectat de o serie de evenimente nefericite. Avionul s-a prăbușit, iar Coandă abia a reușit să scape cu viață.
În ciuda tuturor controverselor privind drepturile de brevet, Coandă nu a fost pe deplin creditat ca inventatorul primului avion cu reacție. Cu toate acestea, tehnologia care a stat la baza avionului său a declanșat toate cercetările ulterioare din domeniu. Această tehnologie a adus o perspectivă nouă asupra modului în care ar trebui construite motoarele de avion.
Coadă a rămas în istoria aviației în special pentru ceea ce urma să fie denumit ”efectul Coandă” sau, folosind jargonul din aviație ”devierea jeturilor de fluid în apropierea suprafețelor curbe”.
Efectul care îi poartă numele a fost pentru prima dată observat de Coandă în 1910 în timpul zborului de testare al avionului Coandă-1910. În timpul scurtului zbor, Coandă a putut observa alinierea apropiată de alipire a jeturilor gazelor arse față de fuzelajul avionului.
Ulterior, atât Coandă cât și alți savanți au studiat pe larg acest efect care și-a găsit mai multe aplicații, nu doar în domeniul aparatelor de zbor, ci și în medicină.
Coandă credea că o invenție ulterioară ar putea fi cea mai importantă aplicație a descoperirii sale anterioare. La un simpozion organizat de Academia Română în 1967, s-a adresat publicului, spunând: „Avioanele pe care le avem astăzi nu sunt altceva decât o perfecționare a avioanelor din hârtie cu care se joacă copiii.
Părerea mea este că ar trebui să facem o mașină de zbor complet diferită, pe baza altor principii de zbor. Consider că avionul viitorului este cel care va decola vertical, va zbura ca de obicei și va ateriza vertical.
Acest aparat de zbor nu ar trebui să aibă părți în mișcare. Ideea a venit din puterea imensă a ciclonilor.” Henri Coandă a fost un adevărat vizionar. Astăzi avem Sea Harrier și multe alte avioane cu decolare verticală.
Citate celebre din Henri Coandă
- "Mulți indivizi din societatea modernă sunt ca barcagii: trag la vâsle, dar stau cu spatele la viitor".
- "Viitorul este suma pașilor pe care îi faci, inclusiv a celor mici, ignorați sau luați în râs".
- "Cunoașterea îți dă aripi, iar imaginația te înalță".
Henri Coandă (7 iunie 1886 - 25 noiembrie 1972). Cel mai mare aeroport al României îi poartă numele: "Aeroportul Internațional Henri Coandă București".
Sursa foto:
aviation-images.com / Mary Evan / Mary Evans Picture Librar / Profimedia
The Royal Aeronautical Society / Mary Evans Picture Librar / Profimedia.
1
3
