Am fost într-un observator de animale sălbatice din România, ca să văd dacă mai e cale de împăcare între om și urs

de Gabriel Bejan     HotNews.ro
Vineri, 20 septembrie 2019, 8:36 Life | Calatorii


urs Covasna
Foto: Gabriel Bejan
​Observatoarele de urși, adică acele locuri amenajate în pădure unde poți să stai ascuns și să privești animalele sălbatice fără să intri în contact cu acestea, s-au înmulțit în România în ultimii ani. Am fost într-un astfel de observator la Balvanyos, în județul Covasna, pentru a experimenta altfel de interacțiune cu urșii decât cel pe care-l vezi la televizor.

Știrile despre urși, mai ales cele din perioada vacanțelor de vară, arată că, în general, românii nu știu cum să se comporte cu aceste animale. Poate părea paradoxal în condițiile în care urșii au trăit tot timpul prin părțile astea, iar România are cea mai numeroasă populație din toată Europa.

Te-ai putea întreba atunci de ce atât de mulți turiști se apropie imprudent de urși, până acolo încât ajung chiar să-și riște viața încercând să facă un selfie cu carnivorul? Și nu doar turiștii fac lucruri aberante, ci și unii proprietari de pensiuni care au ajuns la nebunia în care pun mâncare în curțile caselor pentru a atrage animalele, astfel încât să fie văzute de turiști.

Cifrele oficiale spun că în România sunt în jur de 6300 de urși, potrivit ultimului recensământ. Nimeni nu crede însă aceste date. ONG-urile specializate pe conservarea mediului suspectează că, în realitate, sunt mai puțini, iar cifrele au fost umflate pentru a motiva redeschiderea vânătorii (din 2016 ursul nu mai poate fi vânat în România decât în condiții speciale).

De cealaltă parte, localnicii din zonele de munte sau vânătorii spun că numărul urșilor este cel puțin dublu. În mod normal, le-aș da dreptate și unora și altora. Serios acum, cine ar putea avea încredere într-un recensământ făcut de un minister din România (Ministerul Mediului în cazul de față)? E de ajuns să iei ca exemplu cifrele oficiale referitoare la populația României. Dacă autoritățile nu au fost în stare să numere oamenii, ce să mai spunem de urși?

"Un urs are nevoie de o mie de hectare cu vegetație forestieră ca să se comporte natural, ca să aibă ce mânca. Eu aici, în zonă, am numărat o dată 12 urși, de aici de la observator până la Bixad, unde stau eu. Doar cei pe care i-am putut vedea. Când am măsurat cu Google Maps mi-a ieșit o suprafață de 500 de hectare. 12 urși pe 500 de hectare. E clar că sunt mai mulți la noi, aici, decât cred autoritățile", mi-a spus zilele trecute Jani Balazs, inginerul silvic, specializat în fond cinegetic, care mi-a fost ghid la observatorul de urși din Balvanyos (aproape de Lacul Sfânta Ana, Covasna).

De altfel, într-o noapte, în timp ce stăteam pe terasa din fața hotelului din Balvanyos am putut să văd o ursoaică cu trei pui, care se jucau în niște grămezi de nisip. "E un lucru obișnuit ca ursul să vină atât de aproape", mi-au zis și oamenii de la hotel.

Organizațiile de mediu nu contestă atât cifrele ministerului, cât mai ales metoda de numărare.

"În România, metodologia de recensământ a urșilor se bazează în principal pe contorizarea urmelor animalelor de pe raza unui fond cinegetic într-un anumit interval de timp primavară, și nu la nivel regional, în mod sincronizat și armonizat. Procesul pare a fi în multe cazuri o simplă procedură administrativă de a completa hârtii, fără a elimina multiplele numărări ale aceluiași urs în mai multe fonduri de vânătoare.

Cel mai important este să se treacă de la o metodologie aplicată la nivel de fond cinegetic la una care să permită numărarea la nivel regional și pe o perioadă îndelungată, utilizând metode credibile și transparente, inclusiv analize ADN", mi-a explicat Cristian Remus Papp, manager Biodiversitate și Arii Protejate la WWF România.

Dar mai aduc totuși urșii din România și altceva decât necazuri?





Urs fotografiat în observatorul din Balvanyos. Fotografii de Gabriel Bejan

Dacă dai căutare pe Google după cuvintele-cheie "observator de urși" o să obții o grămadă de rezultate, semn că afacerea asta s-a dezvoltat în ultimii ani. Cele mai multe rezultate sunt din Harghita și Covasna.

Dar ce este un observator de urși?

Este un adăpost ascuns printre copaci, în pădure, de unde animalele pot fi observate, fotografiate sau filmate printr-un geam unidirecțional. Cu alte cuvinte, tu poți să vezi ursul, dar el nu te vede pe tine. Iar pentru o experiență de genul acesta, ca turist, plătești cam 25-35 de euro.

Eu am fost într-un observator aflat la vreo patru kilometri de Balvanyos Resort, pe drumul spre Lacul Sf. Ana. După ce am ajuns într-o parcare, unde am lăsat mașina, am mai mers vreo jumătate de kilometru prin pădure. Am fost însoțiți de un ghid din Bixad, înarmat cu o pușcă de vânătoare.

Ghidul era de profesie inginer silvic, specializat în fond cinegetic, deci o persoană cât se poate de legitimă să vorbească despre comportamentul animalelor.

Am urcat în liniște, pe un drum forestier, până la căsuța din lemn ascunsă printre copaci. Înăuntru erau și alți turiști care priveau deja prin geam un mascul uriaș ce-și lua masa la 20 de metri de adăpost. Ghidul ne-a pus în vedere să nu vorbim decât în șoaptă și să nu folosim blițurile de la camerele foto, iar telefoanele să fie pe modul avion. Peste becul de la autofocusul camerei foto mi-am lipit, de asemenea, un leucoplast. Orice lumină ar fi putut speria animalele.

De asemenea, turiștii nu au voie să aducă mâncare cu ei în observator, tot pentru a proteja simțurile olfactive ale urșilor. Ursul nu părea că este conștient că vreo 20 de oameni se uitau la el din spatele copacilor. A tresărit doar când am atins, din greșeală, geamul observatorului. A adulmecat puțin aerul, apoi și-a continuat masa. Porumbul adus de oameni acolo, reprezintă un aport energetic pe care animalul îl primește cu plăcere. Mai ales că e gratis.

La un moment dat, masculul s-a ridicat de la masă, s-a apropiat de un copac și a început să se scarpine ca Baloo din Cărțile Junglei. Apoi în câmpul vizual a intrat și femela. După ce s-au săturat, cele două animale au plecat în aceeași direcție. Afară, aproape se întunecase.

L-am întrebat pe ghidul Jani Balazs câteva lucruri despre funcționarea observatorului:

Câți vizitatori aveți în medie?

Jani Balazs: În perioada din iunie până în august vin cam 15-20 de oameni pe zi. Uneori sunt și 40 de persoane.

Care e principiul după care funcționează observatorul? De ce aici și nu în altă parte?

Aici a fost hrănit ursul și acum 50 de ani. Acolo unde e mesteacănul acela aplecat era observatorul de vânătoare a lui Ceaușescu. Pe vremea aia hrănirea se făcea în interiorul pădurii, dar pentru un observator de urși locul nu e foarte bun, pentru că se întunecă repede și nu mai vezi așa cum vezi aici.

Ce fel de mâncare puneți aici?

În prima fază am vrut ca să ținem departe de localitate animalele sălbatice. Cu scopul ăsta s-a început hrănirea. Adică ce lipsește animalului din pădure să găsească aici, energie, calorii. Să nu mai vină să caute în gospodăriile oamenilor.

Ați omorât vreodată vreun urs?

Niciodată, și nici nu aș vrea să omor vreun urs.

Dar ați fost într-o situație de pericol?

Da, am fost în faze delicate, dar niciodată nu am tras în el. A fost și la doi metri de mine. M-a atacat, erau puii acolo, a fugit spre mine, dar asta a fost tot. Dar nu aș omorî un urs niciodată.


Inginerul silvic Jani Balazs

Observatoarele de urși și ce reprezintă wildlife watching-ul



Observarea animalelor în sălbăticie se întâmplă de mulți ani peste tot în lume. În urmă cu vreo cinci ani am dormit într-un cort în mijlocul rezervației naturale Tsavo East din Kenya, într-un campus aflat la câțiva metri de un puț făcut de mâna omului unde se adapă elefanții, leii, bivoli și alte animale sălbatice.

Campusul era însă înconjurat cu sârmă electrificată. Și acolo, oamenii încercau să negocieze într-un fel cu animalele (de pildă, le dădeau mâncare), astfel încât toată lumea să fie fericită: turiștii, pentru că au văzut lei și elefanți în libertate, animalele pentru că primesc un supliment nemuncit de hrană și apă.

În Statele Unite, wildlife watching-ul în parcurile naționale aduce 300 de milioane de vizitatori din toată lumea. Este o afacere colosală.

În România, observarea animalelor sălbatice este o activitate în plină dezvoltare. În special în Covasna și Harghita, județe cu foarte mulți urși. Atât de mulți încât localnicii spun că a devenit un pericol să mai iasă seara din curtea casei.

"Eu stau în Bixad de când m-am născut. Și eu de mic am umblat prin pădure cu taică-meu și la vânătoare și la plimbat. Și poate treceau săptămâni până să mă întâlnesc cu un urs. Acum dacă ies afară imediat dau de un urs, doi. Și abia dacă mai văd o căprioară sau un cerb. În strada mea, în centrul comunei, pe o străduță stau șase familii. În fiecare noapte vine ursul în stradă. Alaltăieri am găsit balega în fața casei mele", mi-a mai spus Jani.



Vedere din Balvanyos

I-am întrebat pe cei de la WWF, una dintre cele mai active organizații la nivel mondial în ceea ce privește conservarea naturii, ce părere au despre observatoarele de urși care au apărut în România în ultimii ani:

"Activitățile de observare și studiere a comportamentului animalelor sălbatice în mediul lor natural sunt absolut necesare în activitatea de conservare, inclusiv cele care implică prezența într-un număr redus și într-un mod organizat al non-specialiștilor (turiști, fotografi de viață sălbatică, etc.), însă doar cu condiția ca acestea să nu afecteze comportamentul natural al speciilor din zonă (nu doar a urșilor). Din nefericire, practicile nesustenabile de la unele observatoare, cum ar fi hrănirea masivă și pe întreaga perioadă a anului, induc modificări comportamentale (apropierea față de om și localități) și fiziologice (urșii nu mai intră în somnul de iarnă), ajungându-se să favorizeze interacțiunile negative dintre urși și oameni", mi-a spus Livia Cimpoeru, specialist comunicare, WWF România.

WWF recomandă, de pildă, ca observarea animalelor să se bazeze pe "întâlnirea accidentală între om și animal", nu pe hrănirea animalelor.

"În alte țări, cum sunt Slovenia și Croația, țări cu o populație importantă de urși, se derulează activități de ecoturism pe specia urs care exclud hrănirea. Variantele de turism implementate cu succes, sunt:

Observare de urși/fotografie - bear watching: concentrat pe activitatea de observare/fotografiere a urșilor dintr-o ascunzătoare special construită în acest scop.

Trasee de urși - bear trails: se concentrează pe interpretarea tematică și experimentarea habitatului urșilor și prezența lor în mediul natural (urmarea de trasee de interpretare a urșilor, căutare de semne lăsate de urs, urme, excremente, bârloage), martori ai comportamentului ursului (urme de gheare pe arbori) și înțelegerea impactului speciei urs asupra mediului (asupra altor animale, asupra habitatelor forestiere, omului), etc.

Promovarea coexistenței om - carnivore mari, coexistența om-natura, experiența vieții la stână - coexistence product, Dezvoltarea și comercializarea unor produse sub marca produse prietenoase cu ursul- marcă acordată celor care respectă și aplică măsuri de protecție (garduri electrice, câini specializați în paza șeptelului, containere de gunoi anti-urs, etc.) pentru preîntâmpinarea pagubelor produse de urs", mi-a mai explicat Livia Cimpoeru de la WWF România.

Dacă pe unele teme legate de relația urs-om, localnicii și organizațiile de conservare a mediului au păreri divergente, există totuși câteva lucruri unde avem consens: urșii nu trebuie obișnuiți cu resturile alimentare.

"Ursul fiind un animal oportunist, se obișnuiește cu orice. El dacă găsește de mâncare în tomberon și a găsit o dată, nu se mai gândește să mănânce altceva. El vine cu siguranță la tomberon, cu puțină energie câștigă foarte multe calorii. Dintr-o dată. Și asta contează. Să aibă de mâncare și să se împerecheze", spune Jani Balzs.

Iar WWF România spune că una dintre cele mai nocive practici o reprezintă "abandonarea de resturi alimentare în zonele de sălbăticie".




Până când vom afla cu adevărat câți urși sunt în România, eu cred că ar trebui să ne bucurăm la modul responsabil de ei. Iar wildlife watching-ul este una dintre metodele cele mai sigure. Dacă se face cu respectarea regulilor, desigur.

Intră aici ca să vezi și clipul video de la observatorul de urși din Balvanyos.


Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.
















11468 vizualizari

  • +13 (15 voturi)    
    excelent articol ! (Vineri, 20 septembrie 2019, 11:09)

    Itsoc [utilizator]

    Mi-as dori sa vad mai multe articole de genul asta din Romania. Oamenii care chiar fac ceva ar trebui sa fie mai vizibili, mai promovati.
  • +14 (14 voturi)    
    urs (Vineri, 20 septembrie 2019, 11:53)

    faneT [utilizator]

    "ajung chiar să-și riște viața încercând să facă un selfie cu carnivorul"
    Pe vremuri urșii erau omnivori.
    • +3 (3 voturi)    
      s-au adaptat si ei (Vineri, 20 septembrie 2019, 14:38)

      natbl73 [utilizator] i-a raspuns lui faneT

      painea se castiga greu in ziua de azi
  • -3 (23 voturi)    
    Articolul promoveaza o idee NEGHIOABA (Vineri, 20 septembrie 2019, 13:13)

    Intermezzo [utilizator]

    Care? Ca putem cistiga bani frumosi din observarea ursilor daca facem unele amenajari. Dar cite cheltuieli trebuie sa facem pentru a ne apara de ursi nu ne mai spune. Garduri electrice la toate stinele din munti, la gospodariile din apropierea muntilor, pubele si tomberoane speciale anti-urs, descurajarea turismului montan, ingrijirea in spitale a celor atacati si raniti de ursi, acceptarea cu resemnare a unui climat generalizat de nesiguranta in regiunile impadurite sau muntoase - toate astea sunt consecinte ale inmultirii ursilor si scaparii lor de sub control. Ce am lua pe mere am da pe pere. Romania avea 850 de ursi in 1950 iar acum are - oficial, 6300 iar neoficial, dublu. Trasarea unei politici coerente fata de problema ursilor trebuie sa inceapa prin a da raspuns la trei intrebari fundamentale:
    1. Cu 6300 de ursi, este sau nu este Romania suprapopulata cu ursi? Remarcati ca folosim cifra oficiala nu cea dubla.
    2. Daca Romania este suprapopulata cu ursi, s-ar justifica o politica de IMPUTINARE a lor?
    3. Daca Romania nu este suprapopulata cu ursi, de la ce cifra in sus s-ar aprecia ca este suprapopulata? 10.000 de ursi? 20.000 de ursi? 50.000 de ursi? Cit?
    Am mai putea adauga una: daca in 1950 Romaniei ii ajungeau 850 de ursi, ce motive ar avea acum sa permita 6300 de ursi, ce asa mari avantaje i-ar aduce atit de multi ursi in conditiile in care administrarea lor i-ar pricinui cheltuieli cu recuperare absolut incerta?
    • 0 (12 voturi)    
      corect (Vineri, 20 septembrie 2019, 16:25)

      Dragos5 [utilizator] i-a raspuns lui Intermezzo

      din pacate oamenii rationali isi spun prea rar parerea pe acest subiect si chiar si dintre cei rationali cu putere de decizie in acest domeniu nimeni nu are curaj sa actioneze. pt ca in final se vor pierde (probabil) voturi.

      este exact ce se intampla cu cainii vagabonzi in Bucuresti. haite de dulai peste tot . pana cand nu a murit un copil nu s-a facut NIMIC . japonezul omorat inaintea lui nu a contat prea mult .

      e , la ursi e si mai complicat.
      • +3 (11 voturi)    
        da, cu singura diferenta (Vineri, 20 septembrie 2019, 16:56)

        clam [utilizator] i-a raspuns lui Dragos5

        ca animalele nu au de ce sa fie pe strazi, in schimb au de ce sa fie in padure - pentru ca aceea e casa lor.
        • +1 (5 voturi)    
          de secole (Vineri, 20 septembrie 2019, 21:16)

          Dragos5 [utilizator] i-a raspuns lui clam

          de secole/milenii ursii au fost vanati de om . si ca omul e , practic, cam singurul care le poate tine numarul sub control.
          chestie care de zeci de ani nu se mai face.
          iar ursii s-au inmultit mai ales din cauza gunoaielor aflate la indemana lor, dar si pentru ca ursii "gunoieri" sau cei care intra prin gospodarii sunt tolerati (chestie care nu se intampla in nicio tara din lume care are ursi : USA, CANADA, Rusia , etc)
          ursii sunt mult prea multi, e o realitate pe care nu prea o inteleg cei care NU locuiesc in localitati expuse si cei pt care muntele inseamna poze facute prin geamul masinii
          • +2 (4 voturi)    
            Le cam amestecati... (Vineri, 20 septembrie 2019, 23:59)

            Prostu' satului [utilizator] i-a raspuns lui Dragos5

            Se intelege ca, inainte de alea cateva secole/milenii de cand omul ii tine sub control (?), ursii erau cata frunza, cata iarba, mai desi decat furnicile.
            Pe de alta parte, ursii s-au inmultit din cauza gunoaielor - drept pentru care, sugerati tot dvs., solutia e sa impuscam ursii. In niciun caz nu putem sanctiona dreptul sacrosanct al omului sa arunce cate gunoaie vrea el, oriunde vrea el.
    • +4 (6 voturi)    
      Una n-o exclude pe cealaltă (Vineri, 20 septembrie 2019, 16:36)

      Tescovin [utilizator] i-a raspuns lui Intermezzo

      Măsurile de protecție a bunurilor și vieților omenești trebuie luate oricum, deci cheltuiala e inevitabilă, dacă ne pasă și de oameni, nu numai de natură.
      Dacă, separat de asta, putem face bani din observarea urșilor, foarte bine.
      • +1 (7 voturi)    
        Aici esti intr-o greseala fundamentala (Vineri, 20 septembrie 2019, 22:07)

        Intermezzo [utilizator] i-a raspuns lui Tescovin

        Fiindca fara ursi unele masuri de protectie ar putea fi complet abandonate, ceea ce ar conduce la economii substantiale. S-ar putea renunta la gardurile electrificate in localitati. De stine nu vorbesc fiindca nici macar nu s-au instalat vreodata garduri electrificate acolo, dar n-ar fi nevoie sa se mai instaleze. Situatia ar deveni ca in Elvetia, unde ursii au fost stirpiti total si de aceea vacile elvetiene pasc pina-n Pasul Furka, la 2500 de metri altitudine, fara a fi pazite nici de ciobani, nici de caini. Ramin acolo peste noapte si nu le ameninta niciun pericol. Asta fiindca elvetienii au stirpit toti pradatorii : ursi, lupi, vulpi. Ceea ce are de cistigat turismul de munte si zootehnia alpina de pe urma stirpirii ursilor intrece cu mult cistigul ridicol pe care l-ar aduce punctele de observatie cu taxa.
    • +2 (6 voturi)    
      "El daca (Vineri, 20 septembrie 2019, 17:29)

      Jar [utilizator] i-a raspuns lui Intermezzo

      gaseste de mancare in tomberon si gaseste odata,nu se mai gandeste sa manance altceva."
      El daca iti intra odata in stana spargand bariera de caini,nu se mai gandeste sa manance altceva.Si-atunci, ciobanii nostri urla toata noaptea la fiecare latrat de caine pentru incurajare.
      In tara asta numai crescator de animale in munte sa nu fi.De fapt,de-aia nici nu mai avem...
  • +2 (2 voturi)    
    Fructele de padure, calitatea padurii! (Sâmbătă, 21 septembrie 2019, 15:52)

    Namaste [utilizator]

    Hrana ursilor, animale omnivore!, nu exclusiv carnivore, au nevoie de vegetalele cu vitamine etc., este "atacata" de zelosii culegatori de fructe de padure si ursilor nu le ramane nimic, asa incat vor fi mereu flamanzi si agresivi...
    • -2 (2 voturi)    
      Gasim (Sâmbătă, 21 septembrie 2019, 17:35)

      Jar [utilizator] i-a raspuns lui Namaste

      fructe de padure doua luni /an.Asa ca ursii vor fi mereu flamanzi si agresivi.
      Logica romaneasca.
      • 0 (0 voturi)    
        acel mic rastimp pretios (Sâmbătă, 21 septembrie 2019, 21:45)

        Namaste [utilizator] i-a raspuns lui Jar

        ii este necesar si indeajuns ursului din Padure, nu si oamenilor, care au o aprovizionare continua 365 de zile, din sera, la Supermarket, astfel incat e indreptatita o protectie a habitatului forestier pentru a lasa "fructele de padure", fructe salbatice, total neatinse/neculese de om!
        Nu este o pacatoasa de logica etno-folklorica, dimpotriva, este o adecvata logica veganist-environmentalista, consider!


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version