Fanfara Ciocarlia da lovitura la Reutlingen, incepand un mega-turneu european
De Zece Prajini n-a auzit chiar nimeni dintre nemtii aprinsi de tot ieri, la spectacol. Satul de unde provin instrumentistii Fanfarei Ciocarlia nu apare nicaieri pe harta. Insa prin ei, locul a dobandit renume mondial. De cand cu succesul, in sat au aparut case noi si luxoase, a fost ridicata si o biserica, „la care am contribuit si noi”, zice Ivancea. Periplul prin lume al Fanfarei a inceput in 1997: azi la nunti in Moldova, maine pe avion spre Japonia, Australia, Spania, Portugalia, Franta, Austria, Elvetia sau Scandinavia.
In Germania, turneele lor au deja traditie. Ei au cantat la festivaluri, in cluburi, discoteci, dar si pe scena Filarmonicii din Köln. Festivalul Culturilor de la Stuttgart a fost pentru artisti un punct culminant, de succes la public. In Piata Centrala, mii de oameni de toate natiile au dansat, i-au aplaudat indelung, iar la bisurile off-stage, le-au aruncat un banut zornaitor in palarie. Traditia tiganeasca a banului lipit pe frunte si palariei intinse n-a deranjat nici ieri pe nimeni. „Asa-i la Zigeuner” zicea zambind un domn intre doua varste.
Doua sute de batai pe minut fac renumele Fanfarei Ciocarlia, de cea mai rapida fanfara din lume. Doisprezece muzicanti care sufla din toata puterea plamanilor muzica invatata acasa, in comuna „Zece Prajini”, ridica de 14 ani in picioare publicul international, incitat de ritmul si naturaletea muzicii lor. „E un public atras de genul asta de muzica, ii spun muzica din Balcani” explica ieri Ivancea.
Si firmelor de impresariat le e clar conceptul, ca si publicul-tinta. In noiembrie 2006 a avut loc la Dortmund a doua editie a Worldwide Music Festival MI PLESEMO, organizat de Funkhaus Europa, care se adresa fan-ilor muzicii din fostele tari iugoslave, sau cu iz de Balcani. „Cu festivalul MI PLESEMO, vrem sa inauguram un forum al muzicii din spatiul cultural, fara granite politice, al Europei de sud-est“ anuntau organizatorii.
Referitor la specificul acestei muzici, Francis Gay, redactor la Funkhaus Europa, spunea: „Balcanii nu sunt doar o notiune geografica, ci desemneaza un peisaj sufletesc aparte”. Cat de apreciat e acest peisaj sufletesc in Germania, cel putin la nivelul exprimarii sale muzicale, o dovedeste afluenta de public la spectacole ca acela de ieri, 22 ianuarie, de la vechiul cinema frantuzesc Franz.K, din Reutlingen.
Cateva sute de oameni au rezervat bilete sau au scos din buzunar cei 21 de euro pe un bilet vandut in seara spectacolului. Publicul neplatitor dadea din picioare pe ritmul indracit, in hol sau pe treptele de la intrare. De la Reutlingen, trupa a plecat la Regensburg (23.01). Luni, marti si miercuri ei concerteaza la Jena, respectiv Hamburg si Köln. Intregul turneu al Fanfarei Ciocarlia din acest an poate fi acccesat aici.
De contracte au grija doi nemti, care se ocupa ca fanfara sa nu duca lipsa de angajamente, iar instrumentistii nu le ies din cuvant. Cand au poposit, cu ani in urma, la Clejani, Henry Ernst si Helmut Neumann voiau de fapt sa invete sa cante la tambal. Dupa ce i-au descoperit pe muzicantii de la Zece Prajini, ei s-au ales cu neveste si cu o afacere -o firma de impresariat artistic. De atunci, treaba merge ca pe roate, „baietii au mare succes” mi-a spus Henry Ernst, de la Asphalt Tango Records.
O data cu succesul, a venit si respectul fata de artisti, peste hotare. „In Romania nu cantam mai deloc, ca acolo vor mai mult show pe scena. Dar am fost peste tot: in Australia, Japonia, America. De Europa, nu mai vorbesc... Da` sa stiti ca nicaieri nu-i mai frumos ca la noi”, spunea clarinetistul Fanfarei Ciocarlia, Oprica Ivancea. Inca un lucru l-a impresionat peste hotare, in mod deosebit: „Oamenii. Au alta mentalitate, alt mod de viata. Te priveste altfel lumea pe strada“.

Ce fac cetățenii din Sectorul 2 cu gunoiul menajer de la 1 martie, cu cine încheie contracte, cât plătesc / Primarul Radu Mihaiu: Licență teritorială la nivelul Sectorului 2 nu are niciun operator
1.205 de doze de vaccin antiCOVID-19 pierdute, cele mai multe în Cluj / Între motive: spargerea flacoanelor sau temperatura inadecvată
K2 - Povestea ”muntelui sălbatic” - Tragedii și victorii pe un monument fantastic din piatră, zăpadă și gheață
Adele, The Cure, Drake și alții. Ce albume așteptăm odată cu revenirea industriei muzicale în 2021
INTERVIU Cum ne ferim de conspirațiile pe seama vaccinului anti-COVID: Fiecare reacție adversă cunoscută până acum e exagerată de conspiraționiști. Ți se dă de înțeles că vei păți cu certitudine acel lucru
VIDEO Vlog-ul lui Cristian Presură: Cum combat experții în Sănătate principalele temeri legate de vaccinul anti-Covid
Vaccinarea profesorilor rămâne prioritate doar în vorbe / Sindicate: Nu pot să se programeze, unora le este teamă să meargă la școală nevaccinați / Cazul concret a două învățătoare
Afacere păguboasă pentru stat: Peste 90 de milioane de măști din Vietnam zac într-un antrepozit vamal, fără prea mari șanse de a mai fi folosite
Talentul muzical şi instrumental este transmis din generaţie în generaţie: de la copiii de 4 ani până la bătrânii de 74, fiecare poate interpreta o sârbă sau o geampara, chiar dacă nu cunoaşte notele muzicale sau “boabele” în limbajul lor.
În sat există nu mai puţin de cinci orchestre, dintre care cele mai cunoscute sunt "Fanfara Ciocârlia", "Fanfara Shavale" (ceea care a reprezentat România la World Expo Shanghai, la Carnavalul de la Veneţia, la festivalurile din Capitalele Culturale Europene - Linz şi Pecs...) şi "Fanfara Zece Prăjini" (cea care colaborează frecvent cu Ţăndărică, prezentă şi ea la Shanghai).
Lipsa studiilor în domeniu asigură autenticitatea muzicii interpretate de fanfarele din Zece Prăjini, satul fiind subiect de cercetare pentru muzicologi, muzicieni si etnologi. Mai importantă decât tonalitatea unei melodii este ca acea melodie trăieşte odata cu interpretul care-şi pune amprenta muzicală asupra ei. Când au loc petreceri, lumea recunoaşte imediat interpretul după cum sună cântecul, chiar dacă melodia este comună în sat şi o cântă toate fanfarele.
Zece prajini se numeste satul.
Pardon
S-ar putea sa ai dreptate,
In 20 de ani vor deveni majoritari.