In urma cu trei ani, matusa mea, a fost diagnosticata cu cancer la san, gradul II. Operatia si sedintele cu cobalt (24 la numar) implicau riscuri enorme, din aceleasi motive enumerate mai sus. A venit de la Spitalul Fundeni, inaintea interventiei, cu ochii in lacrimi. Nu concepea ca, acolo, erau fete ce-i puteau fi stranepoate, cu aceeasi boala ca a ei, dar cu sanse de vindecare mai mici. ”Ce viata e asta, intreba, in care vad cum se sting copile, iar eu raman aici?”. Am inteles atunci ca, in pofida durerii, a spaimei, a revoltei, a pierderilor si singuratatii, ea era DEJA hotarata sa ramana aici!!! Admiratie? Putin spus! Aceasta femeie a fost deportata din Basarabia, de 2 ori, cu hainele de pe ea; si-a pierdut singurul copil, un tanar de 31 de ani; si-a ingropat sotul, de curand, pentru ca, la scurt timp, sa fie atinsa de cancer!

HotNews.roFoto: Hotnews