Dupa nenumarate turnee si concerte de ambele parti ale Atlanticului grupul New Yorkez Elevation condus de muzicianul de jazz Lucian Ban lanseaza intr-un turneu European albumul „Mystery” editat de prestigioasa casa de discuri americana Sunnyside Records.
Alaturi de pianistul Lucian Ban, trei dintre cele mai marcante personalități ale jazz-ului contemporan reunite în grupul Elevation - Abraham Burton, Brad Jones, Nasheet Waits - creează o muzică ce reinventează idiomul, un flux sonor ce coboară din marea tradiție a jazz-ului, dar se îndreaptă creativ spre viitor. Ei reprezintă ”noul jazz” în forma sa cea mai spectaculoasă.
Numit de Todd Barkan, curator Lincoln Center ”unul dintre cei mai mari saxofoniști tenori ai timpului nostru”, Abraham Burton spune despre colaborarea cu Lucian Ban: ”Muzica lui este printre cele mai creative pe care le-am cântat vreodată. Are multă emoție și trăire, are și un ritm propriu interior, curge foarte bine, este foarte lirică.”
Referindu-se la albumul Mystery al cvartetului Elevation, criticul de jazz Virgil Mihaiu apreciaza ca "densitatea și calitatea materialului muzical … justifică plasarea discului pe raftul dedicat mărturiilor reprezentative ale jazzului din primul deceniu al celui de-al doilea secol de existență a acestei muzici"
Turneul European include trei concerte in Romania: Vineri 26 Aprilie la Cluj - Teatrul Maghiar de Stat, Sambata 27 Aprilie la Bucuresti - Sala Arcub, Duminica 28 Aprilie la Brasov la Centrul Cultural Reduta.
Elevation/Mystery, Sunnyside SSC1345 - O cronica de Virgil Mihaiu, 2013
Pendulând între Statele Unite și pământul său natal - mirifica provincie română Transilvania - pianistul și compozitorul Lucian Ban este primul jazzman din țara noastră afirmat pe deplin în patria genului muzical-improvizatoric. Afirmația se susține pe o carieră de mare succes, edificată de Ban începând odată cu secolul XXI în însuși epicentrul cultural al Americii - megalopolisul New York. Ajuns acolo la o etate relativ fragedă, junele jazzman a știut să-și valideze talentul în anturaje elevate (în concordanță cu numele uneia dintre formațiile sale din USA, al cărei disc e prezentat ceva mai jos). Dintre străluciții muzicieni americani cu care a colaborat, îi menționez aici doar pe Bob Stewart/tuba, Alex Harding, Sam Newsome, Abraham Burton, Tony Malaby, Jorge Sylvester, Bruce Williams/saxofoane, Mat Maneri/violă, Ralph Alessi/trompetă, John Hébert, Chris Dahlgren, Brad Jones/contrabas, Barry Altschul, Nasheet Waits, Derrek Phillips, Gene Jackson, Eric McPherson/baterie, Mark Feldman/vioară ș.a.m.d.
Anul 2013 marchează încă două reușite discografice semnate de Lucian Ban. Albumul intitulat Mystery cuprinde înregistrarea concertului susținut de grupul pianistului, Elevation, la Cornelia Street Cafe din New York în 2010, fiind editat de prestigioasa casă transatlantică Sunnyside. Densitatea și calitatea materialului muzical cuprins aici justifică plasarea discului pe raftul dedicat mărturiilor reprezentative ale jazzului din primul deceniu al celui de-al doilea secol de existență a acestei muzici. Însă, nota bene, e vorba în cazul de față despre un anume tip de jazz, să-i zicem „cu denominație specială”, purtând amprenta definitorie a ambianței newyorkeze contemporane. Dacă ar fi să-mi definesc o anumită percepție stilistică, mai curând de ordin impresionist-subiectiv, aș zice că acest cvartet - de factură clasică, prin raportare la antologicul grup al lui Coltrane cu McCoy Tyner la pian - transcende postmodernismul, practicând un fel de jazz post-apocaliptic. Termenul necesită nuanțări: nu e vorba doar despre o modalitate de a aborda muzica de jazz după trauma de la 11 septembrie 2001, ci și despre felul cum (mai) poate fi instrumentalizată azi libertatea câștigată după quasi-apocalipsa estetică a free jazzului. Căci, nu-i așa, intuițiile artiștilor „revoluționari” din anii 1960-70 anticipau la modul acut cataclismele și destructurările ce aveau să se succeadă în viața unei umanități pe cale de autodistrugere. În asemenea condițiuni, piesele - schițate componistic de către Lucian Ban și configurate sonor prin interacțiunea sa cu saxofonistul Abraham Burton, contrabasistul John Hébert și bateristul Eric McPherson - constituie pretextul unor intense defulări sonore, atât în plan individual, cât și ca forță expresivă colectivă. Muzica aceasta are capacitatea de a reflecta, prin sublimare, contrarietatea lumii noastre actuale. În contorsiunile imprevizibile ale improvizațiilor celor patru muzicieni răzbat ecouri ale anxietăților, dar și ale reveriilor noastre, reflexe din incurabile angoase alternând cu pasaje înseninate - toate aflate sub semnul unei energii vitale perpetuu renuvelate.
Creația cvartetului Elevation stă sub semnul contrastelor, conciliind - în prim-plan - cerebralitatea lui Ban cu fervoarea lui Burton, iar în planul secund tensiunile ritmico-armonice generate de tandemul Hébert-McPherson. De fapt, așa cum justificat afirmau spectatori ce au avut șansa de asista la prestația live a cvartetului, acesta s'ar cuveni a fi ascultat și, în același timp, văzut. Ca atare, în cazul de față, mai edificator ar fi fost probabil un DVD decât un CD. Personal, îmi pare că „tactica terenului pârjolit”, specifică stilului interpretativ al lui Abraham Burton, îi contaminează integral pe partenerii săi abia în penultima piesă a albumului, Rank & File. Altiminteri, avem de-a face cu un solid exemplu pentru ceea ce establishment-ul jazzistic apreciază a fi actualmente jazzul prin excelență: o îmbinare de intelectualitate și spontaneitate, sedimentată în siajul insurecției bop și a avatarurilor sale succesive (hard-bop, neo-bop...)
Virgil Mihaiu 2013
