webPR: Senzaționalul toboșar Jojo Mayer concertează azi, 30 aprilie, la București și pe 1 mai în Cluj Napoca

de     webPR.ro
Luni, 30 aprilie 2018, 11:16 Life | Muzică


Jojo Mayer
Foto: Twin Arts
Considerat unul dintre cei mai inovatori bateriști din lume, Jojo Mayer, elvețianul mutat în New York este faimos pentru integrarea în jazz a influențelor drum and bass și jungle.  Inspirat de bateriști precum Jack De Johnette, Buddy Rich sau Tony Williams, Mayer a influențat la rândul său o generație întreagă de instrumentiști, prin tehnica sa. 

La vârsta de 18 ani, Mayer cânta deja cu greii jazz-ului Dizzy Gillespie și Nina Simone, mai târziu înregistrând cu Screaming Headless Torsos, Intergalactic Maiden Ballet, John Medeski sau Meshell Ndegeocello. 

Jojo Mayer a fost inclus de către Modern Drummer Magazines pe lista 50 Greatest Drummers of All Time în 2014.
Grupul Nerve, format de Mayer în 1997, reexaminează relația dintre creativitatea umană și tehnologia digitală, punând bazele unei noi forme de expresie muzicală, unică astăzi în lume.

Azi, 30 aprilie  Twin Arts prezintă Jojo Mayer’s Nerve la Jazz Nouveau în Control Club, iar mâine, pe 1 mai  grupul concertează în Clubul Form Space din Cluj-Napoca unde organizatori sunt Jazz în the Park. 

Citiți în continuare un interviu acordat în exclusivitate de Jojo Mayer pentru Hotnews.

Ai spus la un moment dat că mai e foarte puțină inovație în modul în care se bate la tobe, probabil blast beat-ul fiind una dintre ele, în ultimele decade. Vezi vreo schimbare în ultima perioadă?

Am spus asta în urmă cu zece ani, și cred că de atunci s-au mai schimbat unele lucruri. Văd o nouă generație de tobari, precum Mark Guiliana sau Luis Cole, preluând și dezvoltând concepte pe care le-am gândit în urmă cu douăzeci de ani. La fel, tobarii de gospel au îmbogățit vocabularul acestui instrument, și în general mi se pare că această nouă generație este mai deschisă și mai aventuroasă decât precedenta. Pentru mine, pasul către influențele muzicii electronice a fost unul radical, eram destul de izolat pe drumul pe care-l parcurgeam. Dar pentru tinerii instrumentiști este mult mai natural să experimenteze cu mai multe genuri muzicale. Cred că este o etapă pozitivă, și sper să dureze.

În ultimii ani vedem un eclectism pronunțat în creațiile unor artiști ca Robert Glasper, Thundercat, Anderson Paak, care se joacă cu influențe dintre cele mai diverse pe albumele lor. Este un motiv de speranță că jazz-ul este astfel revigorat?

Nu. Jazz-ul și-a trăit timpul său. Puținele excepții întăresc această regulă, iar la artiștii pe care i-ai menționat cred că elementele de jazz sunt de fapt cele mai plictisitoare și mai puțin inovatoare. Pare o modalitate de poziționare mai rapidă printre vestigiile structurilor industriei muzicale din secolul XX.

Mulți oameni fac greșeala de a vedea muzica ta ca pe un efort de a reproduce sunetele elctronice, când în fapt, improvizația ta pe scenă este o deconstrucție a structurilor muzicale, un fir pe care ascultătorul poate merge pentru a fi martor la actul de creație. Cum vezi tu acest lucru?

Motivația mea este gustul și apetitul  pentru noutate, libertate, aventură, și în cele din urmă dorința de a crea o nouă sintaxă. Brian Eno mi-a spus odată că umanitatea a folosit întotdeauna arta pentru a se mișca către viitor și cred că crearea unui nou limbaj este esential ăn acest process. Dar tot în natura umană este și paradoxul că, după o perioadă de timp, unele dintre cele mai mari idei și ideologii decad, pentru că odată cu creșterea popularității lor sunt atrase în vârtejul intereselor politice sau financiare. Devin astfel corupte în atat de mare măsură, încât se transformă în opusul a ceea ce au insemnat la început. Observăm asta în politică, religie, dar și în artă. De aceea avem mereu nevoie să găsim noi formule, astfel încât valorile care au dus la nașterea unei anume idei să renască. Gustav Mahler a spus foarte bine ‘’Tradiția nu înseamnă adorarea cenușii, ci transmiterea focului.’’

Sabian și Sonor sunt două branduri de tobe care îți sunt aproape de câteva decenii, reușind să aducă la viață sunetele pe care tu le dorești. Cum te simți atunci când descoperi noi lucruri, experimentând?

Crearea unui  sunet e ca deschiderea unei noi porți. Uneori se datorează unei întâmplări fericite, dar cel mai adesea este rezultatul unui laborios proces de cercetare și dezvoltare, în încercarea de a atinge o anume viziune sonică. De multe ori trebuie creată o tehnologie nouă, sau, de ce nu, transformată una veche și uitată. Muzica e sunet, pentru o muzică nouă e nevoie de sunete noi.

Spuneai într-un interviu că locuind în New York ai înțeles de ce jazz-ul a fost atât de prolific acolo, și de ce avea acea distinctă amprentă sonoră. Ritmul orașului, designul străzilor, graba oamenilor, toate acestea au imprimat o anume direcție și muzicii. Viața urbană a influențat multe genuri muzicale, de la jazz la hip-hop sau industrial. Cum percepi prezentul? Ce noi sunete pot fi absorbite în muzică din New York-ul zilelor noastre?

New York a fost o experiență importantă pentru mine, locuiesc acolo de 30 de ani și am învățat foarte mult despre muzică și industria muzicală în sine. Din păcate însă, New York a cunoscut un constant declin cultural în ultimii 20 de ani și cred că și-a pierdut poziția unui oraș relevant din acest punct de vedere. Mitologia New York-ului a canibalizat orașul în întregime, New York devenind un mall pentru turiști bogați, la fel ca Veneția sau Monte Carlo. De fapt și de drept, unii oameni s-au mutat acolo ca să consume această mitologică atmosferă creată inițial de vizionari, radicali și rebeli care astăzi nu-și mai permit să locuiască acolo. Aportul cultural al orașului este astăzi același cu ce înseamnă filmul Jaws 4 comparat cu originalul. Cred că arta și muzica secolului XXI nu vor mai veni din marile zone metropolitane, ci din celule microscopice răspândite în toată lumea.

Mai găsești rock n roll-ul în muzica de astăzi?

Da, dar nu-l mai găsesc în muzica care se definește ca rock ‘n’ roll, îl găsesc la artiștii care gândesc pentru ei înșiși și au curajul să chestioneze cutumele societății.

Cu ce gânduri te reîntorci în România? București și Cluj îți așteaptă cu nerăbdare show-urile.

Ne-am simțit grozav data trecută și abia așteptăm să revenim, oamenii din România ne simt muzica și este un privilegiu să cântăm din nou pentru ei.

Mai multe informații se găsesc pe : www.twinarts.ro. Bilete pe :www.eventbook.ro




Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


















330 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by