Un urs din Harghita, lovit grav de o mașină, a agonizat pe marginea drumului 18 oreînainte ca autoritățile să ia o decizie în ceea ce-l privește. Nu este prima întâmplare de acest gen care are loc în România: animale sălbatice ajung cumva în calea mașinilor, sunt lovite și de multe ori sfârșesc în chinuri. De ce se întâmplă acest lucru?
Sunt numeroase cazurile în care animalele sălbatice ajung să fie lovite de mașini și-mi aduc aminte aici de o poveste citită recent pe Facebook despre un căprior accidentat tot pe un drum național. Șoferul a părăsit locul accidentului, iar ceilalți participanți la trafic și-au continuat traseul fără a oferi vreo mână de ajutor.
În urmă cu vreo doi ani, o altă imagine a devenit virală pe internet: un urs a fost lovit mortal în dreptul localității Mihai Viteazu și a rămas ore bune pe carosabil până când autoritățile au reușit să-l ridice de acolo.
Urs lovit de mașină pe un drum național extrem de circulat în județul Mureș. FOTO via contul de Facebook Andrei Bejan
Dincolo de bâlbăielile absolut ridicole ale autorităților care nu se știe din ce motive nu reușesc să ajute un animal implicat într-un accident de mașină se ridică o altă întrebare în astfel de cazuri: de ce ajung animalele sălbatice în calea mașinilor?
Am vorbit despre acest lucru cu domnul Cosmin Stinga, președinte al Asociației pentru Conservarea Diversității Biologice (ACDB).
Care considerați dvs. că sunt autoritățile responsabile de accidentele rutiere în care sunt implicate animale sălbatice pe carosabil?
Este foarte clar că reducerea numărului de coliziuni cu animalele sălbatice trebuie să aibă la bază realizarea unor zone de sub sau supra traversare adecvată a drumurilor/căilor ferate, dublate toate de realizarea unor îngrădiri eficiente în zonele cu vizibilitate redusă.
Cine poate face acest lucru? Autoritățile responsabile cu proiectarea/realizarea/întreținerea infrastructurii rutiere și feroviare din România.
Cât de eficiente sunt autoritățile în soluționarea unor astfel de cazuri?
Aproape ineficiente! Gardurile realizate în lungul autostrăzilor sunt prea scunde și prost realizate facilitând frecvent accesul animalelor sălbatice pe carosabil. În cea mai mare parte a țării există doar câteva semne de atenționare, de tip "atenție, animale sălbatice", care impun o conduită preventivă! Nu reușim asta cu radare și amenzi, dar cum să reușim o conduită de limitare a vitezei doar apelând la umanitatea șoferilor!?
Există o soluție reală, prin care să nu ne mai confruntăm cu un număr atât de mare de cazuri de accidente similare?
Da, există în toate țările europene numeroase bioducte/ecoducte proiectate să asigure accesul faunei sălbatice în zone monitorizate și dovedite că sunt esențiale pentru animalele sălbatice. De asemenea, avertizoarele luminoase și acustice tind să fie cât mai frecvent montate pe marginea drumurilor, semnalizând prezența unor animale pe carosabil.
Aveți statistici, care să ne arate care este numărul real al accidentelor și victimelor, atât oameni, cât și animale?
Din păcate nu avem date statistice, dar știm că preluăm la Centrul pentru Reabilitarea Faunei Sălbatice multe animale lovite pe carosabil.
O experiență personală de acest gen?
În 2015, un pui de urs de numai cateva luni își urmează mama, undeva în zona Malnas din Covasna, traversând calea ferată. Viteza trenului a fost prea mare pentru a se evita accidentul. Puiul este prins sub tren, pierde o labă din față și aproape un sfert din membru. Ajunge în coma la Centrul pentru Reabilitarea Faunei Sălbatice de la Focșani, medicul nostru îi amputează restul de labă, operația a fost grea și lungă.
Ursul este apoi ferit de boli și de contacte cu oamenii, primeste numele de "Cinci picioare", tocmai pentru abilitatea acestuia de a alerga și de face tot ceea ce face un urs normal. După doi ani este fericitul posesor al unui colar cu GPS și apoi merge în pădurile în care s-a nascut. E monitorizat, timp de 12 luni, pâna când colarul s-a desprins. Asta ne-a arătat ca integrarea lui în natură a fost un succes și că un astfel de urs s-a adaptat noilor condiții. Dar cu ce efort? Cu ce costuri? Câtă suferință?
În concluzie trebuie să mai amintim și situația specială în care se află România în ceea ce privește numărul de urși. România are cea mai numeroasă populație din toată Europa. Cifrele oficiale spun că în România sunt în jur de 6.300 de urși, potrivit ultimului recensământ. Nimeni nu crede însă aceste date.
ONG-urile specializate pe conservarea mediului suspectează că, în realitate, sunt mai puțini, iar cifrele au fost umflate pentru a motiva redeschiderea vânătorii (din 2016 ursul nu mai poate fi vânat în România decât în condiții speciale). De cealaltă parte, localnicii din zonele de munte sau vânătorii spun că numărul urșilor este cel puțin dublu.
Până se vor lămuri cele două părți, avem săptămânal știri în România în care oamenii sunt atacați de urși. Și, din ce în ce mai frecvent, știri că urșii sunt accidentați de mașini. Acestea sunt niște fapte care nu pot fi contestate de nimeni.
19
8
