nato // Interesant ,bine macar ca s-a facut ceva si in Moldova

Sondaj Gallup: 89% de moldo-romani in Basarabia // Se pare ca proportia etniei majoritare a crescut continuu in ultimii 20 de ani, pe fondul unei natalitati superioare a moldovenilor si a emigrarii minoritatilor spre Rusia, Ucraina, Israel, Bulgaria si chiar Turcia. De la circa 66% la sf. anilor '80, proportia celor care se autoindentifica drept etnici 'moldoveni' sau 'romani' a crescut la 78% apoi la 89% in acest an. Cei 11% minoritari sunt rusi 2%, ucrainieni 2%, gagauzi 4%, bulgari 2%, altii 1%. Nu au fost luati in calcul si locuitorii regiunii separatiste nistrene, circa 500.000, dintre care 350.000 sunt rusi si ucrainieni (pt comparatie, e echivalent cu numarul secuilor in Harghita si Covasna). Sondajul a fost facut pe un esantion reprezentativ intre 20 august si 2 septemebrie 2011 de Gallup International. Un fim despre zeci de mii de romani de dincolo de Nistru, in Ucraina. Institutul Fraţii Golescu din Bucureşti vă invită pe 1 noiembrie 2011 de la ora 18:00 la Clubul Țăranului din cadrul Muzeului Țăranului Român pentru a viziona filmul "MOLDOVENI DIN STÂNGA NISTRULUI" realizat de cunoscutul prezentator TV, Marian Voicu. Interesul mediatic pentru Transnistria (Tiraspol), o clonă contemporană a fostei R.A.S.S. Moldovenească, croită de Stalin după Unirea din 1918 a eclipsat "cealaltă" Transnistrie (Balta) aflată acum în componența Ucrainei. O populație compactă, vorbitoare de română, purtătoare a unei culturi populare și a tradițiilor românești, este uitată în răsăritul pravoslavnic, ignorată de presă și de conaționali. Aici a apărut în prima jumătate a secolului XX un curent religios, în esență o manifestare de emancipare națională, cunoscut ca "Mișcarea de la Balta" sau "inochentiștii", după numele călugărului basarabean Inochentie care i-a fost inițiator și păstor. Filmul realizat de Marian Voicu, de altfel singurul film dedicat românilor din stânga Nistrului aduce imaginea de azi a unor comunități românești, strivite între uitare și deznaționalizare, care se încăpățânează să supraviețuiască.

la ce folos daca voteaza tot cu comunistii? // si nici acu n-au un presedinte, anticipatele sunt mai mult ca sigure (din nou), iar la alegerile pe Chisinau d'abia o castigat Chirtoaca la mustata din turu 2.

„Precarea...” ?!?? // „Cam nimic de la precarea mea din '52...” Oare ce e precar aici: exprimarea sau corectura?

peste Nistru // Ca sa nu ne uitam peste Prut au construit totul peste Nistru la Tiraspol.

Schimbări profunde // Transnistria arata acum mai bine decât RSS Moldoveneasca atunci când ne-a vizitat Brejnev in 1974. In tot Chișinăul era o singura scoală pur-moldoveneasca - scoală medie moldoveneasca nr.1 si câteva școli mixte ruso-moldovenești, la care in cancelarie si pe coridoare se vorbea numai rusește. Aveam de realizat un reportaj televizat la o mare intreprindere din Chișinău si i-am solicitat secretarului de partid sa-mi recomande un moldovean care sa spună in fata camerelor de luat vederi o singura fraza, pe care deja i-o scrisesem citeț pe hârtie. Răspunsul a fost unul umilitor, cinic: "In colectivul nostru avem moldoveni, dar ei va pot vorbi doar rusește, nici ei nu-si cunosc materna. Daca doriți atât de mult adresați-va la institutul de limba a Academiei, acolo exista câteva persoane care mai cunosc aceasta limba." Fiind student daca auzeam in troleibuz vreun bătrânel care ca printr-o minune vorbea curat romanește (nu țărănește), apoi nu rezista si veneam in fata sa-l vad cum arata, atat de rar puteai întâlni ca cineva sa vorbească curat, literar. Pe strada daca vedeai un domn sau o doamna îmbrăcata ceva mai deosebit - la sigur ca nu erau moldoveni si trebuia sa te adresezi in rusește. Azi vezi in Chișinău domnișoare blonde îmbrăcate ca la o demonstrație de moda si încă nu ma pot deprinde sa le aud vorbind curat romanește, desi la sigur sunt din familii mixte. Numai cu 10-15 ani in urma fiind intr-o comisie pentru respectarea legislației lingvistice la primărie trebuia zilnic sa mai iau de piept cu taxatoarele din transportul public care refuzau cu îndărătnicie sa rostească normal o singura fraza in romana : "Achitați taxa!" ,spuneau ca mai usor le vine sa spună același lucru in rusește. De abia după 2001-2003 rezistenta rusofonilor in magazine, farmacii, in transportul public a fost sparta. Deci, nu natalitatea a schimbat mediul lingvistic in R.Moldova, dar întronarea limbii oficiale a statului in drepturile sale firești a făcut schimbarea.

* // Amin!