Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
"Tarile baltice traiau poate nu mai bine decat Moscova, dar mai bine decat Rusia per total", a povestit istoricul basarabean Igor Casu zilele acestea, in cadrul unei intalniri desfasurate la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc. "La un moment dat, chiar Republica Moldova a trait mai bine". Motivul: o vizita facuta de Brejnev, Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, la Bucuresti si la Chisinau in anii '70.
"In URSS a existat o politica coloniala in republicile unionale. Dar daca privim aspectul economic, au existat provincii sau teritorii din afara Rusiei, care traiau mai bine decat metropola. Tarile baltice traiau poate nu mai bine decat Moscova, dar mai bine decat Rusia per total.
La un moment dat, chiar Republica Moldova a trait mai bine. Aceasta disputa teritoriala sovieto-romana asupra Basarabiei ne-a avantajat la un moment dat, mai ales din anii '70, cand s-au inceput la Bucuresti si in alte orase constructiile megalomanice.
Brejnev a fost in Romania, apoi a venit in Chisinau si l-a dojenit pe primul secretar de atunci: "Dar voi de ce nu construiti? Cam nimic de la plecarea mea din '52, voi nu va prea miscati. Am fost la Bucuresti, acolo se construieste masiv, foarte serios. Moldovenii o sa inceapa sa se uite peste Prut. Incepeti sa construiti si voi".
In acest sens am beneficiat de un plan consistent din partea Moscovei, ca sa incerce sa diminueze aceasta dezvoltare a Romaniei."
Igor Casu, istoric moldovean: Disputa teritoriala sovieto-romana asupra Basarabiei ne-a avantajat in anii '70
de Cosmin Navadaru HotNews.ro
Joi, 27 octombrie 2011, 17:40 Life | Prin oraş
REFERINTE
Cum au fost create comisiile de analiza a trecutului comunist in Romania si Moldova
Piromanii arhivelor comuniste: "rusii cei rai", "moldovenii cei buni" / Cum se pedepseste "indrazneala" de a-i fi trimis o scrisoare lui Gorbaciov
Adrian Cioflanca (istoric) despre lupta pentru arhivele comuniste: Ne erau ascunse fonduri intregi, erau scoase file din dosar. Era o lupta ca in primul razboi mondial: metru cu metru
Piromanii arhivelor comuniste: "rusii cei rai", "moldovenii cei buni" / Cum se pedepseste "indrazneala" de a-i fi trimis o scrisoare lui Gorbaciov
Adrian Cioflanca (istoric) despre lupta pentru arhivele comuniste: Ne erau ascunse fonduri intregi, erau scoase file din dosar. Era o lupta ca in primul razboi mondial: metru cu metru
4558 vizualizari
Întâlniri on-line | #deladistanță
Ultimele articole din Life | Prin oraș
Duminică, 20 iunie 2021
Sâmbătă, 19 iunie 2021
Joi, 17 iunie 2021
Miercuri, 26 mai 2021
Duminică, 23 mai 2021
Studiu de caz: Comuna Slătioara și ghidul scris de niște orășeni despre cum să te muți la țară
În fiecare zi, speranța de viață din România crește cu peste 5 ore. Cum te-ar putea afecta asta la pensie. Vezi și câți ani trăiește un român pensionat la 60 de ani
Modificările primejdioase privind felul cum se evaluează, se stabilește și se dă decizia de plagiat
FOTO Cel mai puțin explorate locuri de pe Pământ (I)
Artistele autentice din străinătate și din România care fac muzică pentru Generația Z și schimbă definiția succesului
În fiecare zi, speranța de viață din România crește cu peste 5 ore. Cum te-ar putea afecta asta la pensie. Vezi și câți ani trăiește un român pensionat la 60 de ani
Modificările primejdioase privind felul cum se evaluează, se stabilește și se dă decizia de plagiat
FOTO Cel mai puțin explorate locuri de pe Pământ (I)
Artistele autentice din străinătate și din România care fac muzică pentru Generația Z și schimbă definiția succesului
Top 10 articole cele mai ...
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
Termeni si conditii de utilizare ©Copyright 2006 - 2021 Hotnews.ro. Toate drepturile rezervate HN26
Date personale colectate de Hotnews.ro
De la circa 66% la sf. anilor '80, proportia celor care se autoindentifica drept etnici 'moldoveni' sau 'romani' a crescut la 78% apoi la 89% in acest an.
Cei 11% minoritari sunt rusi 2%, ucrainieni 2%, gagauzi 4%, bulgari 2%, altii 1%.
Nu au fost luati in calcul si locuitorii regiunii separatiste nistrene, circa 500.000, dintre care 350.000 sunt rusi si ucrainieni (pt comparatie, e echivalent cu numarul secuilor in Harghita si Covasna).
Sondajul a fost facut pe un esantion reprezentativ intre 20 august si 2 septemebrie 2011 de Gallup International.
Un fim despre zeci de mii de romani de dincolo de Nistru, in Ucraina.
Institutul Fraţii Golescu din Bucureşti vă invită pe 1 noiembrie 2011 de la ora 18:00 la Clubul Țăranului din cadrul Muzeului Țăranului Român pentru a viziona filmul "MOLDOVENI DIN STÂNGA NISTRULUI" realizat de cunoscutul prezentator TV, Marian Voicu.
Interesul mediatic pentru Transnistria (Tiraspol), o clonă contemporană a fostei R.A.S.S. Moldovenească, croită de Stalin după Unirea din 1918 a eclipsat "cealaltă" Transnistrie (Balta) aflată acum în componența Ucrainei.
O populație compactă, vorbitoare de română, purtătoare a unei culturi populare și a tradițiilor românești, este uitată în răsăritul pravoslavnic, ignorată de presă și de conaționali. Aici a apărut în prima jumătate a secolului XX un curent religios, în esență o manifestare de emancipare națională, cunoscut ca "Mișcarea de la Balta" sau "inochentiștii", după numele călugărului basarabean Inochentie care i-a fost inițiator și păstor.
Filmul realizat de Marian Voicu, de altfel singurul film dedicat românilor din stânga Nistrului aduce imaginea de azi a unor comunități românești, strivite între uitare și deznaționalizare, care se încăpățânează să supraviețuiască.
Oare ce e precar aici: exprimarea sau corectura?