"Carol al II-lea avea un fond de cultura si se misca fara dificultate pe teren intelectual. Isi pusese in minte ca domnia lui trebuie sa fie si o mare epoca culturala", scrie istoricul Lucian Boia in noul sau volum, "Capcanele istoriei. Elita intelectuala romaneasca intre 1930-1950". "Regele citea? Poate, dupa unele marturii. Oricum, daca citea, isi ascundea bine aceasta indeletnicire".
- Vezi mai jos cateva fragmente despre Carol al II-lea, citite de actorul Victor Rebengiuc cu ocazia lansarii noului volum al lui Lucian Boia.
- Cateva aspecte mai putin cunoscute de romani in privinta lui Carol al II-lea: a incurajat cultura (inclusiv financiar), a dorit ridicarea satelor (in plan intelectual, economic, sanitar, religios si moral) si s-a declarat de partea literaturii noi.
Carol al II-lea, "rege al culturii"
Regele Carol al II-lea a avut, aproape in egala masura, mari calitati si mari defecte. A vrut sa fie un rege al culturii. Se poate spune ca a reusit.
Lucian Boia, istoric
"Regele Carol al II-lea a avut, aproape in egala masura, mari calitati si mari defecte. I-a semanat foarte bine mamei sale, regina Maria, cu care de altfel nu s-a inteles deloc. Ca si ea, era inteligent si avea darul unor raporturi firesti cu oamenii.
Incurajarea culturii ramane probabil singurul capitol fara umbre in cariera lui regala. A vrut sa fie un rege al culturii. Se poate spune ca a reusit. I-a ajutat ajutat pe "creatori" si material, intr-o anumita masura, dar mai ales dandu-le sentimentul ca reprezinta ceva in societatea romaneasca. Toate aceastea, fara a le cere alinierea la vreo formula ideologica sau literara.
Regele citea? Poate, dupa unele marturii. Mircea Eliade consemneaza in Memorii ca regele "citise, pare-se, entuziasmant, Maitreyi". Potrivit lui Alexandru Rosetti, suveranul ar fi facut "aprecieri elogioase" pentru "cartea distractiva" a lui G. Calinescu; daca e vorba, cum se pare, de Viata lui Mihai Eminescu, am prefera ca regele sa n-o fi citit decat sa se amuze copios, citind-o.
Oricum, daca citea, isi ascundea bine aceasta indeletnicire. In Jurnalul lui, destul de detaliat, nu apare nici un titlu de carte. Apar insa filme, nenumarate filme. Se mai relaxeaza cu colectia lui de timbre si, destul de des, jucand poker.
Blaga avea in ochii Regelui doua mari calitati: isi extragea seva din lumea rurala, dar o turna intr-o poezie de factura moderna
Lucian Boia, istoric
Regele nu era totusi un ignorant. Avea un fond de cultura si se misca fara dificultate pe teren intelectual. Avea si intuitia valorilor si a tendintelor.
Mai presus insa de orice, isi pusese in minte ca domnia lui trebuie sa fie si o mare epoca culturala.
Era bine sfatuit in domeniul culturii. Cel mai aproape il avea pe generalul Nicolae Condiescu, de care il lega o puternica afectiune."
Carol al II-lea, "rege al taranilor"
"Rege al culturii, Carol si-a dorit sa fie si un "rege al taranilor" si si-a gasit colaboratorul ideal in persoana lui Dimitrie Gusti.
Gusti infiintase Institutul Social Roman, orientat spre sociologica rurala. Carol, la randu-i, pe cand era principe mostenitor, a pus bazele Fundatiei culturale "Principele Carol", in scopul ridicarii satelor in plan intelectual, economic, sanitar, religios si moral.
In 1938 se adopta legea "serviciului social", potrivit careia toti tinerii, de ambele sexe, care isi incheiau studiile universitare, erau obligati ca timp de un an de zile sa mearga la sate pentru a-si pune competentele in aplicare. Institutia centrala a fiecarui sat urma sa fie "caminul cultural", cu sectiuni distincte: sanitara, economica si educationala. Legea n-a functionat insa decat un an".
Carol al II-lea, promotor al literaturii noi
"In disputa anilor 1936-1937 privitoare la actul de creatie literara, Regele s-a plasat fara echivoc de partea literaturii noi.
Momentul culminant l-a reprezentat cuvantarea pe care a tinut-o la Academie: Regele il elogiaza pe Blaga, insa tinteste mai departe, prin el sustinand raspicat tendintele moderne in literatura.
Blaga avea in ochii Regelui doua mari calitati: isi extragea seva din lumea rurala, dar o turna intr-o poezie de factura moderna."
3
6
