"Va spuneam data trecuta despre acea forma muzicala numita "longa", care astazi este foarte cantata in cultura muzicala turca si araba. "Longa" este de fapt sarba noastra romaneasca, iar in istoria muzicii turce se spune chiar ca longa este de influenta valaha. Iata ca si noi am participat, cu putin, la o cultura. Deci trebuie sa fim constienti ca avem o muzica eleganta, nu doar muzica satelor, ci si muzica oraselor. Si nu doar a mahalalei, ci si a muzicii de curte", a explicat Constantin Raileanu, gazda celei de-a sasea intalniri din cadrul proiectului Cand Bizantul eram noi, de la ICR.
In cadrul evenimentului Alla Turca, ansamblul Anatolia a prezentat o alta fateta a muzicii de la raspantie de mileniu (muzica de sfarsit de secol XIX si de inceput de secol XX), prin autori ca Bela Bartok, Grigoras Dinicu, dar si compozitori ce au marcat trecerea de la muzica otomana la muzica moderna turca (Tanburi Cemil Bey, Cevdet Cagla, Refik Fersan, Nuri Halil Poyraz).
Muzica veche din spatiile balcanic si egeean
Incercam sa cream o punte intre noi si trecutul muzical romanesc, care nu se rezuma doar la muzica satelor. Trebuie sa fim constienti ca avem si noi o muzica de curte. Chiar daca nu este ideea noastra, totusi am ajutat la dezvoltarea ei.
Iata ca si noi am participat, cu putin, la o cultura. Deci trebuie sa fim constienti ca avem o muzica eleganta, nu doar muzica satelor, ci si muzica oraselor. Si nu doar a mahalalei, ci si a muzicii de curte.
Trebuie sa fim constienti ca, desi nu suntem un popor numeros si o cultura mare, am reusit sa ne aducem aportul la ceva ce ne-am apropriat, cum ar fi cultura bizantina si cultura otomana.
Drd. Constantin Raileanu, compozitor si dirijor al formatiei Anton Pann
Sub influenta Revolutiei Franceze (1789), apare interesul pentru arta si cultura traditionala din mediul rural. Desi mai lent, acest interes se va manifesta si in Orient. Un exemplu il constituie reforma infaptuita de primul presedinte al Turciei moderne, Mustafa Kemal Ataturk (1881-1938), prin care se incurajeaza cunoasterea folclorului din spatiul anatolian, ca leagan al traditiei turcesti.
Muzica otomana a fost inlaturata sub pretextul elementelor straine majoritare care o alcatuiesc. Cu toate acestea, nu s-a putut omite rolul important pe care il avea in cunoasterea istoriei. Asemenea muzicii bizantine, si cea otomana a reprezentat un element de inspiratie pentru statele anexate Imperiului, servind ca izvor artistic si pentru compozitorii din Apus. Spatiul balcanic si cel egeean se dezvolta ca un repertoriu propriu bazat pe elemente bizantine si otomante combinate cu cele autohtone. Sunt aduse in lumina genuri si stiluri muzicale noi, ce pot fi regasite si in folclorul turcesc actual.
In functie de apartenenta culturala, muzica turca vizeaza doua directii:
- alla turca (desemneaza muzica de influenta sau in stil turcesc)
- alla franca (muzica de inspiratie vest-europeana)
Spatiul romanesc si muzica de pe strazile Constantinopolului
Formatia Anatolia a fost protagonista povestirii muzicale intitulate Alla Turca - Aegean and Balkan Dances, cea de-a sasea intalnire din cadrul proiectului Cand Bizantul eram noi, organizat de Institutul Cultural Roman in parteneriat cu Asociatia pentru Cultura si Traditie "Anton Pann".
Repertoriul ansamblului Anatolia este alcatuit din melodii provenite din spatiul balcanic si cel egeean, pastrand din parfumul muzicii cantate odinioara pe ulitele Constantinopolului, Orasul prin excelenta, capitala, in decursul istoriei, pentru doua imperii.
"Muzica prezentata in acest concert, desi dateaza de la inceputul secolului XX, reprezinta directii de evolutie a culturilor muzicale locale, intre care se regaseste si spatiul romanesc", a explicat Drd. Constantin Raileanu, compozitor si dirijor al formatiei vocal-instrumentale de muzica veche "Anton Pann".
Despre formatia Anatolia
Anatolia (Turcia) este un ansamblu fondat de muzicianul Ihsan Özgen (discipol al marelui Cemil Bey). Ansamblul este condus acum de fiica sa, Neva Özgen (kemençe), care ii are alaturi pe Hakan Sensoy (vioara), Mehmet Bitmez (lauta), Yelda Özgen Öztürk (violoncel), Tolgahan Çoğulu (chitara), Güray Cantürk (percutie). Numele ansamblului evoca mozaicul sonor care se regaseste in repertoriul sau. In regiunea Anatolia din Turcia influenta migratiilor din Asia Centrala, cu muzica pentatonica specifica, s-a impletit cu ecouri din Iran, tarile arabe si spatiile bizantin, balcanic, egean si mediteranean.
Dansurile si diferitele forme de muzica de dans detin un loc important in traditia populara turca. Bogatia ritmului regional si a melodiei sunt o sursa de inspiratie continua. Muzica si dansurile popoarelor din Balcani, printre care au trait membrii ansamblului, au format importante legaturi in marele lant folcloric ce se intinde de la nord la sud. In secolele XIX si XX, interpretii si compozitorii de muzica turca urbana au fost influentati de muzica rurala.
In momentul de fata, muzica de acest gen din spatiul tracic, egeean si balcanic este interpretata de catre muzicienii de oras ai Istanbulului. In spectacolele ansamblului se simt, in mod firesc, influentele stilurilor regionale - sirto, longa, hora, horon, kleftiko, kalamatiano, zeybek si karşilama.
Ihsan Özgen, directorul artistic al formatiei Anatolia, este muzician autodidact, compozitor si profesor de muzica clasica otomana in Turcia. Desi canta la numeroase instrumente, a devenit celebru mai ales pentru interpretarea la kemence si pentru taksim-uri.
Neva Özgen (n. 1977, Ankara) a crescut in Istanbul intr-un mediu impregnat de muzica turceasca clasica si de jazz. La inceputul studiilor muzicale a fost interesata, preponderent, de muzica clasica occidentala. De la flaut si clarinet a trecut, odata cu intensificarea preocuparii pentru muzica turca clasica, la kemençe, instrument traditional. A sustinut, impreuna cu tatal ei, Ihsan Özgen, concerte in Europa, Statele Unite ale Americii si Turcia. Dupa reorientarea lui Ihsan Özgen catre jazz, forme experimentale, alternative si improvizatie, Neva Özgen a preluat ansamblul Anatolia. Albumul de debut Legacy (2001, Golden Horn Records) a fost urmat de doua albume ale ansamblului pe care artista este prezenta: Aegean and Balkan Dances si Masterworks of Itri and Meragi, dar si de albumul Women Composers and Performers of Turkish Classical Music.
Mic dictionar de termeni muzicali
- Kemenche = (din limba persana, derivat din keman - arc, curba - cu sufixul diminutival -che) se traduce prin "mic instrument la care se canta cu arcusul". In Turcia exista mai multe instrumente numite astfel, diferentele fiind legate de regiune si de tipul de muzica. Kemence din muzica turceasca clasica, in forma de para, este mai mare si mai rotund decat cel din muzica populara, iar interpretul care il foloseste sta asezat. Relativ nou intrat in traditia culta a muzicii otomane, a fost introdus spre sfarsitul secolului al XIX-lea de muzicianul Vassilaki si de discipolul sau Cemil Bey.
- Taksim = (din lb. araba - taqsim - divizare, distribuire) improvizatie instrumentala realizata de o structura makamica data.
- Makam = (din lb. araba - maqam - loc) univers melodic modal, definit prin doua directii principale: A) ca un set de inaltimi sonore (scari muzicale) imbinate in scheme intervalice diatonice, cromatice sau enarmonice. B) set de reguli ce reglementeaza miscarea treptelor aflate intr-o relatie melodica si armonica, incluzand directia miscarii si constructiei melodice, ierarhizarea treptelor principale, tessitura (tesatura armonico-melodica), alteratiile specifice in cadrul intonatiei, modulatiile interioare si exterioare caracteristice unei anumite structuri modale etc.
- Semaisi = denumeste piesa finala din cadrul unei suite de concert (fasil). Poate fi vocala (Hanende Semaisi) sau instrumentala (Sazende Semaisi).
1. Anatolia - Dansuri populare romanesti (Bela Bartok) si Çeçen Kizi (Tanburi Cemil Bey)
Romen Dansi 1 (Bela Bartok)
Romen Dansi 2 (Bela Bartok)
Çeçen Kizi (Tanburi Cemil Bey)
2. Anatolia - Taksim (improvizatie), Nikriz Sirto (Tanburi Cemil Bey) si Dansuri romanesti nr. 3 (Bela Bartok)
Taksim (improvizatie)
Nikriz Sirto (Tanburi Cemil Bey)
Romen Dansi 3 (Bela Bartok)
3. Anatolia - Dansuri romanesti nr. 4 (Bela Bartok) si Zeybelker (Anonim)
Romen Dansi 4 (Bela Bartok)
Zeybelker (Anonim)
4. Anatolia - Hicazkar Saz Eseri (Nuri Halil Poyraz)
3
1
