De astazi pana la sfarsitul lunii celebram cu mic cu mare Martisorul, intr-un respect care pentru unii dureaza mai mult, iar pentru altii mai putin. Ce este Martisorul si de unde ii vine numele, credem cu totii ca stim, pentru ca inca din copilarie fetele sunt obisnuite sa-l primeasca, iar baieteii sa-l ofere. Martisorul este acel obiect care se ofera in dar, in prima zi a lunii martie, ca semn al sosirii primaverii si care este alcatuit din doua piese: o podoaba miniaturala si un snur realizat din doua fire rasucite de canepa, bumbac sau matase, de culoare rosie si alba, in trecut, rosie si neagra, cu ciucuri la capete. Specialistii in folclor, dar si si arheologii studiaza inca arhivele si incearca sa stabileasca originea exacta a sarbatorii.
Martisorul, simbol al innoirii Anului in antichitate
Martisorul, care ramane una dintre cele mai frumoase datini pastrate la romani este prezent si la alte popoare din sud-estul Europei: bulgari, sarbi sau greci. Majoritatea etnologilor sunt de parere ca este o mostenire latina, astfel ca se considera ca sarbatoarea a inceput in perioada Imperiului Roman, cand Anul Nou era sarbatorit la 1 Martie. Simbolistica schimbarii a ramas pana in zilele noastre, insa daca astazi micuta bijuterie si snurul atasat semnifica inceputul primaverii, fiind un simbol al vitalitatii si puritatii ce trebuie sa-i caracterizeze pe membrii comunitatii, cum afirma Antoneta Olteanu in lucrarea "Calendarele poporului roman|", in antichitate semnifica schimbarea anului. Denumirea de Martie vine de la Marte, care era deopotriva Zeul razboiului si al Fertilitiatii, o divinitate a vegetatiei si protector al casatoriilor, spun specialistii Muzeului National al Satului "Dimitrie Gusti". Aceasta dualitate este marcata inclusiv prin culorile specifice martisorului, albul care inseamna pace si rosu - razboi. Anul Nou a fost sarbatorit pe 1 martie pana la inceputul secolului al XVIII-lea.
Traditia daruirii Martisorului pare destul de veche, desi mentionarile documentare se refera abia la perioada inceputului de secol.
Cea mai veche amuleta martisor are 8.000 de ani
La origine, martisorul era o amuleta. El trebuia sa-l apere pe purtator de fortele malefice, intruchipari ale duhului iernii, care incearca sa impiedice instalarea primaverii. Firul rosu din componenta martisorului asigura aceasta protectie. In calitatea ei de culoare solara, ea purifica pamantul, indepartand spiritele ostile. Cercetari arheologice efectuate in Romania, la Schela Cladovei, au scos la iveala amulete asemanatoare cu martisorul datand de acum cca. 8 000 ani. Amuletele formate din pietricele vopsite in alb si rosu erau purtate la gat. Martisorul este talismanul oferit cu toata dragostea si purtat cu dragoste, valoarea apotropaica pastrandu-se pana astazi. Purtat la mana sau la gat, se credea ca martisorul il apara pe om de serpi, de lupi si de duhurile aducatoare de boli.
Datina si obicei
Folcloristul Simion Florea Marian afirma ca in Moldova si Bucovina martisorul era compus dintr-o moneda de aur sau de argint, prinsa cu ata alba-rosie si era purtat de copii in jurul gatului. Fetele adolescente purtau si ele martisor la gat in primele 12 zile ale lunii martie, pentru ca mai apoi sa il prinda in par si sa-l pastreze pana la sosirea primilor cocori si inflorirea arborilor. La acel moment, fetele isi scoteau martisorul si-l atarnau de creanga unui copac sau altul, iar moneda o dadeau pe cas. In Bucovina, femeile obisnuiau sa pastreze peste an un snur de martisor pentru a-l utiliza in practicile magice de tratare a deochiului. Cateva din vechile practici derulate in ziua de 1 Martie s-au pastrat si in Oltenia: La Vartop (judetul Dolj), de 1 Martie, localnicii se roaga la Dumnezeu sa le rodeasca tarinile, sa le sporasca turmele. Martisorul se si pune "la capul locului", cu functie apotropica.
La Resca (Olt) in aceasta zi se fac sfestanii la casa si se merge la biserica, iar martisorul, dupa ce este purtat, se pune la icoana. Apa neinceputa de la 1 Martie este eficienta in momentele mai dificile. O informatie din Comani (jud. Olt) spune ca apa din aceasta zi, luata la rasaritul zorilor, nu se strica, daca-i pastrata. Si daca trebuie sa mergi la judecata, bine-i sa te stropesti cu ea. Vei izbandi, daca gandul este cel bun. In Dobrogea, martisoarele sunt purtate pana la sosirea cocorilor, apoi aruncate in aer pentru ca fericirea sa fie mare si inaripata. Iar transilvanenii leaga snurul alb-rosu de ferestre, usi si coarnele animalelor pentru a alunga duhurile rele.
Intra pe pagina Muzeul Satuluisi pagina Alpha Bank Romaniapentru mai multe detalii.
0
0
