Marvel incheie anul cu un nou succes la box-office. Sa fie vorba si de un succes printre fanii benzilor desenate si criticii de film? "Doctor Strange" este un origin story grefat in universul Marvel aflat in Faza a treia in materie de filme, care nu se abate de la reteta testata cu succes in ultimii ani.
You're a man looking at the world through a keyhole. You've spent your life trying to widen it. Your work saved the lives of thousands. What if I told you that reality is one of many? (The Ancient One)
Voi sari fix in mijlocul problemei spinoase a universului Marvel. Problema personajului negativ. Nu mai este o surpriza pentru nimeni ca ceva este putred cu antagonistii de carton. Marvel stoarce la maxim popularitatea lui Loki (interpretat de Tom Hiddleston) printre fani si mai ales fane, iar sosirea lui Thanos (Josh Brolin) este anuntata cu tam-tam de aproape patru ani, dar nici pana acum Titanul nu ne convinge ca este acest Bau-Bau de care sa se teama Razbunatorii.
Scenariul scris de Scott Derrickson - care semneaza si regia filmului - alaturi de Jon Spaihts si C. Robert Cargill nu face decat sa prelungeasca agonia unei situatii deja alarmante: refuzul de a construi personaje negative la acelasi nivel cu eroii. Mads Mikkelsen nu este un actor mediocru, cine l-a vazut in A Royal Affair, The Hunt sau in serialul Hannibal s-a asteptat sa vada in Kaecilius un oponent pe masura carismei si talentului lui Benedict Cumberbatch. Ce nu stiti voi este faptul ca Marvel a ales sa nu introduca in "Doctor Strange" motivatia lui Kaecilius pentru actiunile intreprinse si asa ne trezim pe la mijlocul filmului cu un villain pus pe distrugere si fara prea multa expozitiune.
In comics-ul "Doctor Strange Prelude - The Zealot" lansat inaintea filmului facem cunostinta cu negativul nostru. Sotia si copilul sau mor, iar Kaecilius ajunge in Kamar Taj unde este initiat in artele mistice de the Ancient One. Suferinta omului nostru sta fix in faptul ca nu a putut sa-si salveze familia si este mistuit de dorinta obsesiva de a intelege ce i s-a intamplat si de ce. Marvel in marea sa intelepciunea s-a gandit ca nu este de folos sa ne ofere aceste indicii - poate le vom primi cu o serie de scene cazute la montaj cand se va lansa Blu-ray-ul ( pe DVD nu sunt incluse aceste scene) - si asa ajungem sa-l aruncam pe bietul Kaecilius alaturi de alti negativi cazuti la datorie pe altarul ignoratiei MCU.
Ne intrebam: de ce? Nu este la curent Marvel de talentul lui Mads Mikkelsen incat sa-i ofere un rol pe masura? In "Thor: The Dark World" au ales sa include elemente din comics-ul lansat inaintea filmului pentru a se asigura ca fanii primesc suficiente scene cu Loki cat sa nu boicoteze pelicula, de ce nu au dorit sa-i ofere sansa lui Kaecilius sa demonstreze ca este mai mult decat un negativ de duzina? Cumva nu este Marvel la curent cu sutele de articole rasarite despre problema personajelor negative? Cumva Marvel n-a invatat nimic din lectia dura primita din partea fanilor cu twist-ul Mandarinul din "Iron Man 3"? Poate ca prin gradina lui Kevin Feige umbla multi masochisti, iar sperantele puse in Thanos s-ar putea sa nu dea roade la publicul deja plictisit de faptul ca producatorii nu se abat de la formula standard. Noroc cu fratii Russo ca au curaj si asta s-a vazut din plin in "Captain America: Civil War", dar si aici e rost de teama, doar stim ce s-a intamplat cu Joss Whedon si al sau nu prea stralucit "Avengers: Age of Ultron". Pe scurt, Kaecilius nu se dovedeste a fi un personaj negativ de valoare, dar Scott Derrickson a crezut ca va face o nefacuta.
Chiwetel Ejiofor il interpreteaza pe Mordo, alt personaj delegat la rolul de sidekick (ajutor de erou), un personaj care a facut cariera in comics dar lasat oarecum pe margine in "Doctor Strange". Din nou, Marvel aplica tehnica promisiunii aruncate la final pentru a lua piuitul criticilor. Vom vedea ce-i poate pielea lui Mordo. N-au fost jucate toate cartile. Pazea! Ca vine Thanos! Ejiofor joaca foarte bine roluri complexe dar in "Doctor Strange" se straduieste sa ofere o interpretare buna cu un scenariu modest ca sa nu zicem ca-i subred. Noroc ca teasing-ul este la el acasa si primim cu taraita un dram de speranta in ultimele scene.
S-a scris suficient despre efectele speciale, utilizate din plin pana-n punctul in care Derrickson se crede Nolan si senzatii a la "Inception" iti patrund pana-n ultimul neuron. In caz ca planuiti sa mergeti la "Doctor Strange" , merita sa o faceti la IMAX - recomandarea unui om patit, sa va luati biletele incepand cu randul al saselea, nu de alta dar plimbatul dintr-un multiunivers in altul, cu distorsiuni, oglizi si mandale s-ar putea sa va provoace dureri de cap in primele randuri.
Pastrez ce este mai bun pentru final asa ca sar, asemeni lui Kaecilius, de la efecte speciale si personaje secundare utilizate putin si prost, la muzica. Despre coloana sonora compusa de Michael Giacchino auzisem ca nu-i cine stie ce. Alta problema marca Marvel, lipsa unor teme muzicale care sa-ti ramana in memorie, asta dupa ce in 2012, Alan Silvestri ne cucerise cu soundtrack-ul pentru "The Avengers". Oarecum, in "Doctor Strange" am scapat de melodiile molcome si lipsite de grandoare, in locul lor primim diversitate si compozitii cat de cat antrenante dar nu chiar in zona epicului. Sa-ntelegem ca Marvel lucreaza la acest aspect.
Poate Marvel va lucra si la capitolul "demoazela prezenta ca sa-i dea eroului de munca la capitolul cuceriri emotionale". Da, o alta problema. Cati dintre Avengers au ramas cu iubitele sau cu iubitii lor? Bun. Ne-am lamurit. Saraca Rachel McAdams incearca sa tina pasul cu Benedict Cumcumbatch, dar Christine e un soi de Jane Foster altoita cu intepata de Pepper Potts. Nu o urasti, nu-i vrei raul, dar iti este indiferent de soarta ei iar chimia dintre McAdams si Cumberbatch nu exista. Macar Tilda Swinton isi face datorita in rolul Vrajitoarei Antice. La fel ca in cazul lui Kaecilius, daca sperati sa primiti detalii suplimentare despre cine este personajul asta si ce vrea de la viata, luati calea site-urilor dedicate benzilor desenate Marvel sa va lamuriti, scenaristii au considerat ca-i bine s-o lase misterioasa, numai Tilda si talentul ei au facut ca acest personaj sa nu se piarda in peisaj si sa aiba parte de cateva momente superbe pe ecran.
Si asa ajungem la marea revelatie a filmului, Benedict Cumberbatch in rolul lui Stephen Strange, o combinatie excelenta intre Tony Stark si Sherlock Holmes pe stil BBC, de unde realizam ca Marvel are bafta sa dea peste actori care se potrivesc perfect cu personajele. Narcisist, arogant, Strange este un neurochirurg care incearca cu fiecare caz tratat sa-si depaseasca limitele pana in clipa in care un accident - ma rog, e tipic comics-urilor, ceva trebuie sa se intampla cu personajul ca sa se produca ''marea schimbare" de caracter - si mainile ii sunt distruse.
Pornind spre Kamar Taj, Strange trebuie sa se adapteze regulilor impuse de the Ancient One si sa-si descopere puterile mistice latente. Simplu si la obiect, in mainile unui actor mai putin priceput, rolul devenea o copie ieftina dupa Tony Stark numai ca Benedict a stiut cum si cat sa puncteze scenele de drama cu cele comice. Tot scriu multi critici de film despre filmele MCU ca sunt "fun"(amuzante). Haideti sa exploram un pic termenul asta. Da sunt amuzante. Sunt si sarcastice. Ce ziceti de umor atunci cand iti este frica sau esti nesigur pe tine? Dar de faptul ca multi eroi poarta o masca, alta decat cea a supereroului? Dar de faptul ca multi eroi sunt traumatizati de ceea ce au trait si vazut? Mai e "fun"? Sau nu sunt multi in stare sa vada dincolo de "fun"? Poate trebuie sa ne deschidem mintea si sa vedem dincolo de clisee si de primele impresii. S-ar putea sa ne placa tehnica asta. S-ar putea sa aflam mai multe despre aceste personaje si sa realizam ca nu sunt filme pentru copii si ascund multe traume si probleme actuale.
Pana una alta va indemn sa mergeti sa vedeti "Doctor Strange" si sa nu iesiti imediat din cinematografe. Aveti doua scene suplimentare care fac legatura cu celelalte filme Marvel. Merita, chit ca filmul nu se abate de la reteta MCU.
Ioana, cand ia o pauza si nu mai e workaholica, se uita la filme si seriale cat e ziua de lunga si scrie despre ele pe edgeandback.ro. O gasiti si pe Facebook.
0
0
