Pentru a vedea cum ar putea arăta o masă de Crăciun diferită de cea clasică, cu sarmale, salată de boef și cozonac, am vorbit cu Adriana Sohodoleanu, doctor în sociologia practicilor alimentare, Andrei Roșu, promotor al veganismului, și Ana Consulea, unul dintre cei mai renumiți cofetari din România.

Cum arată o masă vegană de CrăciunFoto: Sara Green/ Facebook

În luna decembrie toată lumea scoate de la naftalină rețetele de preparate tradiționale și începe goana după carne de porc, sarmale, cârnați, piftie, salată de boeuf, cozonaci și altele. Nu degeaba este și sezonul reclamelor la pastile pentru digestie sau ficat.

Bineînțeles, e recomandat ca fiecare dintre noi să se tempereze cu cantitatea de mâncare consumată la mesele în familie, dar poate nu e o idee rea să încercăm să punem pe masă și altceva decât veșnicele preparate tradiționale cu greutate - nu că am avea ceva cu ele, dar e întotdeauna bine să cunoști și câteva alternative.

Iată ce ne recomandă în acest sens Adriana Sohodoleanu, doctor în sociologia practicilor alimentare, Andrei Roșu, promotor al veganismului, și Ana Consulea, unul dintre cei mai renumiți maeștri cofetari din România.

Crăciun cosmopolit

Wassail, băutura britanică medievală cu care se onorau merii din livadă, ca să dea recoltă bună. FOTO: Adriana Sohodoleanu/ Arhiva personală

Pentru un Crăciun cosmopolit, Adriana Sohodoleanu ne povestește un pic despre ce se pune pe masa de Sărbători prin alte părți ale lumii.

De exemplu, în Italia, în Ajun, există „sărbătoarea celor șapte pești”, o tradiție italiană care pune pe masă supe ca cioppino, fidea cu anchois siciliene la grătar, ton și roșii cherry.

Tot ea ne recomandă să încercăm și un mic dejun danez care se prepară în dimineața de Crăciun: „Risalamande, adică orez cu lapte în care a fost pusă o migdală. Cine o găsește are noroc tot anul următor.”

O altă sugestie este și un entrée rusesc: „Salată Olivier, cea creată de un chef belgian la Moscova, la final de secol XIX și care a derivat în timp în sărăcăcioasa, prin comparație, salată boeuf. Olivier, al cărei sos de maioneză a rămas secret, avea cozi de raci, gâscă sălbatică și alte delicatese, pe lângă cartofi, mazăre, țelină, castraveți.”

La felul principal, Adriana ar merge pe mâna germanilor, care fac de Crăciun gâscă umplută cu castane, ceapă, mere, prune și e acompaniată de varză roșie, găluște de cartofi, sos și varză murată.

„La desert, turte cu julfă în Ajun, pentru că, deși foarte tradiționale în Moldova, nu se mai fac de câteva decenii și astfel sunt exotice pentru generația tânără - julfa fiind cânepă”, sugerează Adriana.

De asemenea, ea mai aduce pe masă și stollen, vărul din Germania al Cozonacului, dar și Buche de Noel, tortul buturugă din tradiția franceză, făcut în cinstea bușteanului adus odinioară în gospodărie și ars timp de 12 zile.

Adriana ne mai spune și despre o tradiție de Crăciun din Țara Soarelui Răsare: „În stil japonez, putem pune pe masă o găleata cu pui de la KFC. În Tokyo comanda se plasează cu circa două luni înainte.”

În ceea ce privește meniul de băuturi pentru masa de Crăciun, Adriana ar merge pe varianta „băuturicilor sweet, spiced & spiked”: „Eggnog, grog, wassail (băutura britanică medievală cu care se onorau merii din livadă, ca să dea recoltă bună - se face din cidru, mere coapte, ou, smântână, condimente. Dar și un homemade Irish chocolate cream sau hot toddy, vin/ bere/ cidru fierte cu condimente.”

Crăciun sustenabil

Juflă. FOTO: Adriana Sohodoleanu/ Arhiva personală

Chiar dacă optăm pentru un meniu tradițional de Crăciun, Adriana ne amintește că e bine să nu facem risipă de mâncare și că meniul primei zile de Crăciun se transformă ușor în meniul următoarelor zile, pentru ca nimic să nu se risipească.

„Friptura rece este excelentă în tartine calde - pâine unsă pe fund cu unt, pe față cu muștar, feliuțe de carne și bucăți de brânză rămase de pe platourile de aperitive, piper, date la cuptor la funcția câteva minute, cât să se topească molatic brânza și să se rumenească delicios pâinea cu unt la bază.

Cârnații devin sos ragu sau chifteluțe pentru paste. Brânzeturile se pot topi într-un fondue în care băgăm crutoane din pâinea tăiată și neconsumată.

Cozonacul devine un pain perdu delicios pentru mic dejun. Fursecuri, checuri, cozonac pot deveni prăjitură cartof, după instrucțiunile Sandei Marin”, sugerează Adriana.

Crăciun vegan

Masă de Crăciun vegană. FOTO: Sara Green/ Facebook

În cazul în care ești vegan sau pur și simplu ți s-a tăiat de atâta carne și vrei ca măcar de acest Crăciun să renunți la produsele de origine animală, află că se poate foarte ușor și gustos.

Andrei Roșu este unul dintre cei mai cunoscuți promotori ai veganismului și are chiar și propriul brand de produse vegane - Filgud.

L-am întrebat cum arată masa de Crăciun la el în familie și mi-a răspuns că mănâncă aproape aceleași lucruri ca „omnivorii”, dar reinterpretate pe bază de plante, de la piftie, salată (ne)boeuf și sarmale, până la „jumări”, „cârnați”, „pomana porcului fericit”, cozonac etc.

În acest sens, Andrei îmi indică meniurile de Crăciun de la Rawdia (salata boeuf, aspic de legume, chiftele din dovlecei, salată de rădăcinoase cu maioneză de soia, sarmale vegane în foi de varză cu dressing de caju, drob de linte cu dressing de caju) și Sara Green.

Deserturi clasice de Crăciun… dar altfel

Prăjitura Carpați. FOTO: Ana Consulea/ Arhiva personală

Ana Consulea e chef cofetar și fondator Zexe Braserie și Zelato. Ea spune că întotdeauna „clasic e fantastic” când vine vorba de deserturi autohtone de Sărbători, care ne întorc cu gândul și cu gustul în copilărie.

„Cozonac, cornulețe cu magiun, pricomigdale, piersicuțe umplute, fondante, turtă dulce, tortul Diplomat (tortul Revelioanelor)... Parcă vrem să ne bucurăm de Crăciun la fel ca atunci, iar prăjiturile nostalgice au această putere, de a ne face să ne simțim din nou copii, mai ales când sunt foarte bine făcute, delicioase.

Dar și deserturile cosmopolite, inspirate din cofetăria internațională, pe care noi le-am adaptat gustului românesc, sunt foarte dorite de oaspeții noștri”, povestește Ana.

Cozonacul clasic, pufos, aerat, plin de nucă, stafide și cacao rămâne și în acest an vedeta Crăciunului, susține Ana Consulea.

„La Brioche Roumaine, așa cum o cunosc oaspeții noștri străini, a ajuns inclusiv pe mesele de Crăciun ale italienilor, americanilor, spaniolilor, canadienilor.

Cozonac însiropat. FOTO: Ana Consulea/ Arhiva personală

Cozonacul clasic este urmat, sau mai degrabă am spune concurat, de cozonacul însiropat. Este varianta cosmopolită a cozonacului, îmbibat zdravăn în alcool, mai specific în vinars. A fost creat după rețeta cozonacului împletit Babka, pe care noi am ales să ne punem amprenta și l-am înecat în alcool.”

În ceea ce privește torturile de Sărbători, Ana menționează că cele mai iubite sunt: „Medovik, care își are originea în Europa de Est, cu blaturi perfecte din miere, cremă de caramel și smântână – perfect pentru masa de Crăciun. Iar pentru noaptea dintre ani recomand Diplomat, tortul cu pișcoturi, vanilie, frișcă și fructe pe care îl pregăteau mamele și bunicile noastre în special de Revelion.”

Ana continuă seria recomandărilor de deserturi de Crăciun cu... chec. „Chec clasic, marmorat – checul „de mamaie” cum îl numim noi, pentru că este inspirat de checul bunicilor noastre, și chec sofisticat pentru oaspeții care caută combinații îndrăznețe: chec cu citrice, chec cu ciocolată și portocale, chec cu prune, nuci și rom.

În categoria delicateselor mult iubite se regăsesc și prunele și portocalele „îmbrăcate” în ciocolată, care fac deliciul musafirilor de Crăciun, pricomigdalele cu ganache de ciocolată și rom, bezelele cu diverse arome și fondantele colorate, preferatele copiilor mici și mari deopotrivă.

Piersicuțele umplute cu ciocolată, rom și alună de pădure - iată un alt desert care ne extaziază. Oaspeții noștri preferă și macarons, celebrele fursecuri franțuzești care sunt perfecte și pentru a fi dăruite.”

O altă prăjitură cu o încărcătură nostalgică și care a marcat copilăria celor născuți înainte de Revoluție este Carpați. „Multe teste au precedat varianta noastră de Carpați, dar rezultatul ne-a dat pe spate și pe noi, foarte exigenți din fire”, spune Ana.

În final, recomandarea cofetarului este ca anul acesta să găsim un echilibru între clasic, nostalgic și sofisticat pe masa de Crăciun. „Un echilibru care în final să ne aducă și să le aducă multă bucurie celor dragi. Ca la vinuri – cea mai bună prăjitură este cea care îți place.”