HotNews.ro va ofera solutia pentru a economisi bani la concertele care au loc in cateva dintre principalele sali bucurestene, cu precizarea ca nu toate cladirile ofera aceeasi “permisivitate”. De asemenea, va avertizam ca accesul fraudulos este nu doar riscant pentru cel care il savarseste, ci si condamnabil din punct de vedere moral.

Oricat de plina se anunta a fi o sala de concerte, oricat de “epuizate” sunt biletele, orice meloman poate asista la spectacolul mult dorit. Totul este sa se prezinte in fata cladirii cu pricina, unde va fi luat in primire de o echipa de bisnitari.

Pretul unui blat romanesc

Un blat de tort costa, in magazinele din Capitala, intre 8 si 10 ron. Este vorba, se pare, de un pret universal, caci si intratul “blat” la concerte face tot cam 10 lei.

Costul acestui demers variaza, intotdeauna, in functie de gradul de naivitate al platitorului, de momentul in care este facuta oferta in raport cu ora de incepere a spectacolului, dar depinde si de tipul tichetului de acces: poate fi bilet, invitatie, dar suportul fizic poate chiar sa lipseasca.

In general, echipa speculantilor este alcatuita din indivizi cu oferte diferite: unul va oferi o invitatie, altul va da un bilet, poate doua, altul va promite accesul doar “pe incredere”.

Bratul lung al legii ne cam pipaie pe slit

Organele abilitate sa puna bete in roate meseriei de bisnitar sunt mereu vigilente. Reprezentanti ai Politiei, doi la numar in majoritatea cazurilor, vor patrula in fata iesirii principale. Nici o problema. Speculantii au grija sa se plimbe discret in timp ce isi cauta posibili clienti.

Ca orice ochi, si “ochiul legii” vegheaza ce vegheaza, apoi oboseste. Caci, invariabil, patrularea politistilor va avea loc inainte de inceperea concertelor, dar nu mai tarziu de acest moment.

Unde nu-i lege, e tocmeala

Stim ca viata este o jungla, dar mai stim si ca in ea nu exista Tarzani salvatori. De aceea, trebuie sa recurgem la “fine” tertipuri psihologice pentru a ne salva buzunarul. Cel care vrea sa vada spectacolul trebuie sa fie rabdator. Bisnitarul va cere intotdeauna un pret ridicat inainte de inceperea spectacolului. Ulterior insa, pretentiile sale vor scadea.

1. Initial, o invitatie (de doua persoane, desigur) va costa dublul celui mai scump bilet vandut de casa pentru concertul respectiv (150 de lei la Sala Palatului, de obicei).

2. Un bilet “la negru” se da cu 10 lei mai ieftin decat pretul inscris pe el, pentru a face oferta mai atragatoare.

3. Accesul “pe incredere” (tu dai banul, iar el aranjeaza cumva ca tu sa intri) este mai putin costisitor si face cat cel mai ieftin bilet oficial, minus 10 lei, caci este vorba de locuri fara scaun.

Trecerea timpului aduce o mult asteptata ieftinire a invitatiilor si a biletelor. Oricum, pretul real pe care platitorul il va oferi este de minim 10 ron. In lipsa de cumparatori, bisnitarii vor lasa din pret oricat este nevoie, dar rareori sub aceasta suma.

Un bun negociator scapa, in cazuri extreme, cu doar 5 ron, caci principiul este clar: “toti clientii trebuie serviti”. Redactorul acestui articol a testat aceasta afirmatie si si-a facilitat accesul in Sala Palatului, in schimbul a numai 5 lei. Era vorba de un concert Cleopatra Stratan sold out, la care preturile oficiale variau intre 35 si 75 de ron.

In general, un grup numeros va obtine si o reducere. Impreuna, opt-noua prieteni au mai multe sanse de a oferi sub 10 lei de persoana. In cele din urma, pretul este determinat de abilitatile de negociere ale fiecaruia.

Kettler Dorothea, o tanara care a intrat „blat” in Sala Palatului, cu ocazia Galei Folk „Om Bun”, spune pe blogul ei ca a platit 25 de ron, in conditiile in care biletele costau minim 35 de lei.

Tanara isi aminteste sfaturile pe care i le-a dat bisnitarul: “Deci treci pe-acolo cu capul in pamant si nu te opresti sa te controleze, cand ai trecut ai luat-o la fuga, da?”.

Supararea ei va fi si mai mare cand va afla ca redactorul acestui articol a participat la Gala Folk cu ajutorul aceluiasi speculant, ca a auzit aceeasi replica, dar ca a dat doar 10 ron.

In tara lui Dracula, modul meu de viata este specula

Activitatea de bisnitar implica un grad de profesionalism, ca orice alt job. “Stai linistit, nu fug cu banii”, ne-a asigurat unul dintre indivizi inainte de a ne facilita accesul la concertul Tudor Gheorghe, tot la Sala Palatului. “Daca am zis ca intri, intri. Daca nu esti multumit, a doua oara nu mai vii la mine. Si ce am rezolvat asa? Ca tot aici ma gasesti.”

Fidelizarea clientelei este un punct important pe agenda de lucru a unui speculant. Domnul F. a avut chiar bunavointa de a ne prezenta, din proprie initiativa, un numar de telefon, in cazul in care am mai fi interesati de serviciile dumnealui. Nu va vom prezenta numele si numarul de mobil, din motive lesne de inteles: deontologie profesionala, protectia surselor, integritatea fizica a reporterului. Dar va asiguram ca numarul avea 10 cifre.

Sali unde se intra. Ca-n codru

In Bucuresti, poate cea mai “accesibila” cladire este Sala Palatului, unde se aplica toate preturile mentionate anterior.

La Polivalenta, intrarea frauduloasa este mai greu de infaptuit si mai scumpa, deoarece se bazeaza pe oamenii care au in grija cladirea respectiva si care nu isi vor risca locul de munca pentru o suma infima.

Pentru o seara la Festivalul “Om Bun” (Teatrul “Ion Creanga”), un iubitor de folk va trebui sa scoata din buzunar pretul celui mai ieftin bilet, chiar daca asta inseamna un loc in picioare. Daca insa festivalul a inceput de mai bine de jumatate de ora, va fi posibil si aici celebrul “blat de 10 lei”.

Intram, dar pe unde?

Sala Palatului se dovedeste un adevarat paradis pentru bisnitari, care au la dispozitie trei intrari posibile: usa principala si doua cai laterale de acces.

1. cele doua intrari laterale (una face legatura cu wc-ul fetelor, cealalta cu wc-ul baietilor) sunt disponibile cu larga complicitate a persoanelor care administreaza cladirea

2. cea mai eleganta cale de acces este pe usa principala, cu ajutorul biletului ori a invitatiei

3. se poate patrunde si pe usa din fata, fara bilet, in zilele in care speculantii sunt intelesi cu supraveghetoarele care au sarcina de a rupe tichetele de la intrare

De ce sa evitam accesul fraudulos

1. pentru ca, foarte probabil, vom sta pe scari. Chiar si in cazul in care am negociat pentru un bilet sau pentru o invitatie, locurile inscrise pe acestea nu sunt valabile.

2. pentru ca un pret de acces mai ieftin inseamna pierderea primelor minute de concert

3. pentru ca banii nostri nu vor ajunge la artistii de pe scena

De ce sa apelam la bisnitari

1. pentru ca uneori vom gasi loc chiar pe scaun, daca sala nu este plina sau daca avem norocul de a da peste un spectator preocupat cu facutul pozelor. Redactorul acestui material ii multumeste fotografului, se stie el care, pentru scaunul oferit la Gala Folk “Om Bun”.

2. chiar daca stam pe scari, ne putem pozitiona mult mai aproape de scena decat platitorii onesti care au dat, probabil, 35 de lei pentru un biet loc in ultimele randuri.