Waldeck a batut la usa relaxarii. Pacat ca era ocupat
Trupa Waldeck, proiectul austriacului Klaus Waldeck, mixeaza electronic muzica anilor '20-'30. Clarinet, pian, ceva swing, ceva tango, influente trip-hop, reggae si rezultatul e garantat: te-ntinzi pe spate si din cap incep sa-ti iasa, incet-incet, stresul restantelor, al chiriei, al slujbei. Dupa asta, te ia un zambet larg si nu te mai lasa. Asta era programat pentru vineri seara, pe 26 septembrie, in clubul Fabrica. Inauntru, in schimb, o aglomeratie infernala: peste 1000 de spectatori se calcau deja in picioare; coada mare la garderoba, coada mare la bar si, in rest, ca sa compenseze, o aglomeratie ca de IRTA la iesirea din fabrica.
La ora 23, pe scena au intrat instrumentistii si concertul a inceput. Cu o serie de microfonii, intre care vocea solistei Joy Malcolm se auzea atat de slab, incat era acoperita de discutiile din public. Dupa melodia "Memories", s-au auzit cateva aplauze, dupa care spectatorii s-au intors la ce aveau de discutat. Poate si pentru ca atat pe scena, cat si in sala era intuneric, iar intre membrii trupei si spectatori nu se stabilea niciun contact vizual.
Luminile concertului s-au redus la cateva spoturi violete, insotite de imagini difuzate pe fundalul scenei. Proiectiile cu dansul lui Fred Astaire, fluturii si cerul albastru au reusit sa mai invie atmosfera, astfel incat, dupa "Addicted", publicul a fost in delir: s-au auzit cateva aplauze in plus.
La finalul piesei "Children of the ghetto", Malcolm a concluzionat ironic: "This is the best soundcheck ever", aprobata fiind, la cateva secunde, de o noua microfonie. In intunericul salii se vedeau cateva ecrane luminoase de telefon, mai putin pentru poze sau filmulete, cat pentru sms-uri.
"Sunt fascinat de pofta de viata si de inclinatia hedonista a acelei epoci din anii '20-'30. Pe vremea aceea, singura motivatie a femeilor parea sa fie o viata cat mai plina de placeri, iar muzica era o imbinare a actului artistic si a distractiei. Incerc sa continuu traditia acelui stil care a fost neglijat atata vreme", spune Klaus Waldeck pe site-ul sau oficial. A sunat ca din alt film? Si organizarea din Fabrica la fel.
"Addicted" live la Bucuresti
"Memories" live la Bucuresti

K2 - Povestea ”muntelui sălbatic” - Tragedii și victorii pe un monument fantastic din piatră, zăpadă și gheață
Adele, The Cure, Drake și alții. Ce albume așteptăm odată cu revenirea industriei muzicale în 2021
INTERVIU Cum ne ferim de conspirațiile pe seama vaccinului anti-COVID: Fiecare reacție adversă cunoscută până acum e exagerată de conspiraționiști. Ți se dă de înțeles că vei păți cu certitudine acel lucru
VIDEO Vlog-ul lui Cristian Presură: Cum combat experții în Sănătate principalele temeri legate de vaccinul anti-Covid
Vaccinarea profesorilor rămâne prioritate doar în vorbe / Sindicate: Nu pot să se programeze, unora le este teamă să meargă la școală nevaccinați / Cazul concret a două învățătoare
Afacere păguboasă pentru stat: Peste 90 de milioane de măști din Vietnam zac într-un antrepozit vamal, fără prea mari șanse de a mai fi folosite
Ghidul înregistrării unei persoane juridice în platforma de vaccinare anti-COVID: Cine si cum poate programa la vaccinare angajații unei firme
„Cel mai greu proiect de infrastructură al României”. Drulă: „Sunt atât de multe tâmpenii făcute pe acest proiect” / Detalii despre Autostrada Unirii A8
Imi place ca esti si mai specialista in lumini si proiectii. Ar trebui sa il inveti pe waldeck sa il concedieze pe asta pe care l-a adus acum, ca e prost si nu-i lumineaza cum trebuie. Probabil ca il plateste cu o gramada de bani, degeaba.
Data viitoare cand mai vii la fabrica (ca sunt convins ca mai vrei la o tura chiar daca ti s-a parut prost o data, doar asa sunt femeile, deh) sa iti pui o placuta de gat pe care sa scrie : AICI EXISTA DOUA BARURI! Pentru ca tu probabil nu stateai la ala gol, unde le era tuturor lene sa se duca.
Te pupa tata.