"Am avut o discutie candva cu parintele Cleopa. Am avut ocazia sa-l intalnesc si l-am intrebat cum e cu visele. Mi-a raspuns prompt: "Toate sunt de la dracul"!", a povestit filosoful Andrei Plesu saptamana acestea, la Institutul Cultural Roman, cu ocazia unei dezbateri despre celebrul volum Cartea Rosie a lui Carl Gustav Jung. "Decat sa smintesti lumea, sa le spui sa stea sa deosebeasca, mai bine le spui ca toate-s de la diavol si-ai scapat. E mult mai igienic sa le spui asta, decat sa incerci sa le explici care e diferenta".
- Afla mai jos cateva fragmente din discursul lui Andrei Plesu, despre cum erau catalogate visele in China antica, la Freud si Jung, sau in viziunea unor sfinti, calugari, teologi din vremurile crestinismului primar.
Visele in viziunea psihanalistilor
La Freud visul e un "cod care se poate descifra".
La Jung, visul e "o lume, pe care trebuie sa o interpretezi, sa o asumi, sa o traiesti. Visul pentru Jung (si toata zona viziunii in general) este un univers, in care intri, din care risti sa nu mai poti sa iesi. El are o anumita realitate obiectiva. Meritul Cartii Rosii si al lui Jung in general este ca a trecut problema visului dintr-un registru intr-altul.
Sfantul Ioan Scararul spune ca exista un criteriu simplu sa deosebesti care vise sunt de la dracul si care sunt de la ingeri. Daca te scoli binedispus, sunt de la dracul. Daca te scoli mohorat, cu senzatia ca te asteapta iadul, atunci ai un mesaj angelic
Andrei Plesu
El clasifica visele si viziunile (as spune pe orizontala), stabilind ca exista o tipologie. Sunt vise compensatorii, prospective, reductive, reactive s.a.m.d. Dar nu e o ierarhie pe verticala - un tip de ierarhie care s-a practicat in istoria interpretarii visului.
Sunt vise bune si vise rele. Sunt vise care vin de la Dumnezeu (sau de la mesagerii lui) si vise care vin de la diavol. Sunt vise care pot fi luate ca ghid si vise care te pot sminti. Adica exista astfel un dionisiac al acestei lumi, in care e greu sa te orientezi.
Jung n-a apucat sa afle ceea ce i-ar fi oferit Henry Corbin, cel care, cercetand universul iranian, a descoperit toate lucrurile astea. E vorba de o lume intermediara care sta intre corp si idee, spirit. Si in care, cu ajutorul imaginatiei asteia, poti sa deslusesti intelesuri ale sufletului propriu si ale sufletului colectiv."
Originea viselor - diavolul?
"Am avut o discutie candva cu parintele Cleopa. Am avut ocazia sa-l intalnesc si l-am intrebat cum e cu visele. Mi-a raspuns prompt: "Toate sunt de la dracul!"
Asta m-a perplexat, fiindca am putut imediat sa ii spun: "Bine, dar sotul Mariei afla despre faptul ca ea e insarcinata printr-un vis. Dar era un vis care spunea un adevar, un vis care venea dintr-o instanta de nepus la indoiala. Si mai sunt locuri in Biblie in care visul e o cale de dialog intre Dumnezeu si credinciosii lui. Cum imi spuneti ca toate vin de la diavol?"
Si atunci parintele Cleopa, un moldovean cu umor si cu rafinament, mi-a spus: "Asa este, sunt si unele... Dar decat sa smintesti lumea, sa le spui sa stea sa deosebeasca, mai bine le spui ca toate-s de la diavol si-ai scapat. E mult mai igienic sa le spui asta, decat sa incerci sa le explici care e diferenta"."
Problema viselor in vremurile crestinismului primar
"In traditia rasariteana exista mentionata problema viselor inca de la primii calugari, din vremurile crestinismului prim.
Ioan Casian (calugar si teolog, sec. IV) spune ca e bine ca un calugar versat sa cerceteze visele ucenicilor. Asta spune despre cum sunt ei alcatuiti, despre ce trebuie sa faca pentru a-i dirija.
Evagrie Ponticul (calugar si teolog din sec. IV) spune insa, ca si Cleopa, ca nici un vis nu trebuie luat in serios.
In traditiile Chinei vechi, daca cineva viseaza ca moare si ia in serios chestia asta, atunci moare.
Andrei Plesu
Sfantul Ioan Scararul face o deosebire foarte amuzanta, care poate fi practicata de oricine. El spune ca exista un criteriu simplu sa deosebesti care vise sunt de la dracul si care sunt de la ingeri.
Daca te scoli binedispus, sunt de la dracul, pentru ca inseamna ca ai visat ceva euforizant, care ti-a dat o dilatatio animi riscanta, te-ai umplut de slava deja. Daca te scoli mohorat, cu senzatia ca te asteapta iadul, atunci ai un mesaj angelic. Si ala trebuie sa fie luat in seama.
Dar tot Ioan Scararul spune: "cel ce crede viselor este asemenea celui ce alearga dupa umbra sa". Tot el spune ca e riscant sa gandesti ziua lucrurile pe care le-ai trait noaptea.
Novalis spune undeva: "E bine sa nu atentam la pudoarea zeitatilor nicicand"."
Problema viselor in China antica
"In traditiile Chinei vechi exista ideea ca un vis devine adevarat (si deci practicabil, utilizabil, real) in clipa cand il asumi.
Daca cineva viseaza ca o sa moara, dar nu ia in serios chestia asta, nu moare. Daca cineva viseaza ca moare si ia in serios chestia asta, atunci moare. Vasazica visul traieste prin delegatie, prin ceea ce tu investesti in el."
5
7
