​VIDEO Barbatul roman e posesiv prin structura lui

Miercuri, 9 martie 2011, 11:08 Life | Muzică

"Barbatul roman e posesiv prin structura lui. Spre deosebire de barbatul nordic, delasator din punct de vedere al Helgai. Care barbat - doua beri calde si-un snaps... Si dup-aceea... Petrovici, ma rog - sarbii, italienii, spaniolii, romanii si altii o curteaza pe Helga, de-n ultima vreme, in nord, sunt o multime de copii bruneti, cu ochii... ca vikingii. La barbatul roman nu tine! Ala zice: "Te ia mama dracu'! Te tai!" Adica elegant...", a glumit Tudor Gheorghe zilele trecute, in cadrul spectacolului Al cincilea anotimp - Femeia. "Spun asta pentru ca am sa va recit o poezie a lui Marin Sorescu".

"Oltenii sunt si mai rai din punctul asta de vedere. La noi, femeia nici nu e in regnul omenesc! La noi, asa zic aia: "Cine trece, ma, pe drum?" "Trece un om c-o fomeie!" Mai nou, am auzit una exceptionala, absolut profunda: "Ba neica, au inceput fomeile sa bea ca oamenii!" Sa vezi prosperitate, sa vezi crestere economica!

(Crestere economica negativa... Cum au inventat ei chestia asta? Sa mergi in jos si sa zici ca cresti! "Ce facem"? "Crestem negativ!")"



"La noi, muierea pupa mana barbatului pana mai adineauri, din dumneata nu-l scotea, zicea nea Marin al lui mosu Patru. Ii facea 3 - 4 copii, acolo, dar nu indraznea sa ii zica tu. Nu... Cele mai mandre, mai ambitioase, alea nu ziceau nicisicum. Femeia, ce stie femeia? Ea sa stea colo ciucita la vatra, sa tie oala de manusa la foc, sa tie de coada carpatorului, ca ce stie ea? Sa alinieze, ba, clondirele pe corlata, asa, sa fie toate drepte, sa tragi cu ata, sa stearga sticla de lampa, sa te traga, sa-ti puie ventuzele si sa lase politica... asta e pentru noi, e pentru oameni. Ca ce stie ea? Inainte nici n-o prea vedeai la fata! Purta marama, zavelca lunga colo, de-i sclipeau gleznele. Da' o ghiceai, domnule, o ghiceai pe-aia, pe-aia preafrumoas, o luai pe cal, o furai, o faceai muierea ta. Era o dulceata! Da' acu... pe cin' sa furi? Uitati-va si voi, uitati-va in jur! Nu mai sunt randuielile alea.

Pai traierai cu caii, vedeai cum se suceste lantul pe steajar, la urma intorceai caii indarat, ramanea jos graul ca aurul. Aveai oi, aveai cai, aveai... aveai... Beai un putinei de lapte batut, te stergeai la gura cu matca, mancai un geac de branza, coceai floricele... Acu' nici malaiul nu mai e asa de dulce cum il facea ea, mama. Ca inainte il spoia cu coca pe deasupra, pe urma ii facea flori cu lingura, pe urma il baga in tast... Discuta chestiile astea cu femeia...Ba, nici copii nu mai face ca lumea, sa-ti umple colo casa, sa te simti si tu om. Una doua ii lapada. Zice c-a ravnit la varza acra, n-a gasit la repezeala, l-a lapadat. Sau a ravnit la cirese coapte iarna si s-a starpit! Bazaconii... bazaconii... nu vrea sa dea in greu, vasazica d-aia s-a imputinat si lumea.

Inainte, cand venea turcii p-aci... pi la noi, cine-i lua la palme? Cate 10-12 sarea din copac pe turc, de ne lauda si Mihai Viteazul. "Dati, ba, baga-i-as in ududoi, sa mai stea si pe-acasa!".

Discuta chestiile astea cu Maria Balii, ca tocmai veni... Ea a stat toata viata cu fundul pe camasa, prin odai. Nici tabla inmultirii nu o stie:

- Marie, fa, cat fac, fa, 9 ori 8? Sau care e, fa, capitala Portugaliei?
- Insoara-te, baaa, Tarziule, c-ai inceput sa iei coloarea cerii!
- Pai gaseste-mi tu una sa-mi pupe mana la comanda, ca eu acu o iau. A, nadejdea aia vezi sa nu te pupe moartea rece.

Nea Marin al lui mosu Patru se apropia bine de 50 de ani si nu se hotara sa se insoare. De-aia ii spunea lui Tarziul, dar nu indraznea sa ii spuna asta in fata decat Maria Balii, era un fel de vara de-a lui. Era destept, era iscoditor, stie bine ce-a fost inainte pe-aici, pe la noi, si lacrima sec la stricarea randuielilor.

Si dupa cum citia el in norii de la Cornul Caprii... nu e de-a buna. Ba, neica, ba, baaaa, se intoarce lumea cu curul in sus, se scufunda pamantul, ba. Se scufunda pamantul, ba. Casa lor batrana de mosneni domoli si asezati intra incet, incet in pamant".

(Randuieli - Marin Sorescu)