Cea mai mare pictură murală din România este la Budapesta… nu orașul, ci intersecția din București, acolo unde se întâlnesc bulevardele Dimitrie Cantemir cu Mărășești. Doi artiști vizuali, Dumitru Gurjii și Mircea Modreanu, au colorat trei dintre cele patru fațade ale blocului de nouă etaje din această intersecție și le-a ieșit astfel o pictură murală de dimensiuni impresionante.
Până acum, titlul de „cea mai mare pictură murală din România” a fost deținut pe rând de proiecte din alte orașe din țară. În 2017,cea mai mare pictură murală era în Cluj.
Aceasta era pictată pe o suprafață de aproximativ 300 de metri pătrați și se numea „Omul Micro Macro Cosmos”, fiind creată de artiști Kero și Ocu în curtea interioară a depozitului Prodvinalco, pe unul dintre pereții laterali ai spațiului industrial.
În 2019 ea a fost devansată de o pictură murală din Timișoara, realizată pe 500 de metri pătrați, pe fațada unei clădiri industriale de pe malul Begăi, de către artiștii Alex Baciu, Flaviu Roua, IRLO și Corina Nani.
În 2020 și aceasta a fost întrecută de către o pictură murală realizată pe 525 de metri pătrați în cadrul Festivalului Internațional de Street Art din Sibiu, de către Sweet Damage Crew.
Pictura murală realizată pe blocul din București (Mărășești 42) de Gurjii și Modreanu se întinde pe o suprafață de cinci ori mai mare decât cea din Sibiu…
În cifre, lucrarea celor doi arată impresionant: „Suprafața pictată se apropie de 2500 metri pătrați. Am lucrat cu peste 120 de nuanțe de vopsea lavabilă de exterior, fiecare în găleți de patru litri. Realizarea fațadei mici a durat în jur de șapte zile, iar fațada mare cam 30 de zile de lucru. Acum pictăm și a doua fațadă laterală. La această murală am lucrat 37 de zile și durează încă o săptămână pentru a finaliza și a doua fațadă mica a blocului”, spune Dumitru Gurjii.
Cei doi artiști fac echipă de peste șase ani și colaborează în diverse proiecte și inițiative din domeniul artelor vizuale. Activează ca artiști, conduc un spațiu expozițional și construiesc proiecte culturale de artă vizuală în care încearcă să implice și comunitatea de artiști.
„Povestea acestei murale a început pentru noi în toamna anului trecut și, da, s-ar părea că e cea mai mare din țară. Am ajuns să o realizăm după ce am fost recomandați de un coleg artist.
Noi am fost invitați să facem mai multe propuneri vizuale pentru pereții acestui bloc, iar după ce a fost aleasă una dintre variante, ne-am și apucat de treabă. Demersul pentru realizarea unei picturi murale aici nu este al nostru. Cu ocazia anvelopării blocului s-a dorit și o îmbrăcare estetică cu o pictură”, mai povestește Gurjii.
Beneficiarul lucrării este Primăria Sectorului 4. Având în vedere că oamenii au fost încântați de lucrarea lor și pentru că există și alte blocuri în proces de anvelopare, Gurjii și Modreanu cred că este posibil ca picturi asemănătoare să apară și pe alte blocuri din cartier.
Lucrarea este semnată de ambii artiști, dar Gurjii dezvăluie că schița conceptului grafic și compoziția îi aparțin lui Mircea Modreanu. „Elementele care compun imaginea de pe cele trei laturi (a treia latura este încă în lucru) ale blocului se încadrează în zona decorativă a artelor vizuale. Litere, cifre și elemente vegetale suprapuse peste un pattern geometric animă fațadele blocului de la adresa Marășești 42. Nu are un nume lucrarea, dar prin uz a devenit „Murala de la Budapesta”.”, ne mai explică el.
Artiștii Dumitru Gurjii și Mircea Modreanu. FOTO: Arhiva personală
Ambii recunosc că cea mai mare provocare a acestui proiect a fost faptul că desenul a fost realizat de mână, fără a folosi proiector. „A fost destul de dificil să ținem sub control un desen de dimensiuni așa de mari, care se suprapune și peste ferestre.
A trebuit să găsim soluții ingenioase pentru elipsele care fac parte din compoziție, un element atât de simplu, dar desenat de pe schela care se întinde pe opt nivele a fost o provocare.
Altă provocare a fost să punem fiecare culoare acolo unde îi era locul conform schiței. Să ai peste 100 de găleți din care să le alegi pe cele care trebuie și să le cari după tine pe schelă nu a fost ușor. Dimensiunea impresionantă a fost cea mai mare provocare. Dimensiunile mari ale blocului au fost intimidante la început.”
Despre impactul pe care doresc să-l aibă lucrarea lor, cei doi artiști vizuali spun: „Ne-am dori ca în primul rând o lucrare publică de artă să cultive interesul societății și al autorităților pentru activitatea artiștilor și ce le pot ei oferi oamenilor. E nevoie ca acest sector cultural să fie luat în seamă mai mult pentru că are multe de oferit.”
Îi întreb și dacă au fost locatari nemulțumiți, cu viziuni mai conservatoare. „Atunci când vine vorba de a plăcea ceva estetic e destul de greu să satisfaci plăcerile vizuale ale tuturor pe deplin. Feedbackul a fost în general pozitiv, oamenii sunt încântați că blocul în care locuiesc arată acum așa. Și trecătorii ne-au felicitat și i-am văzut admirând bucuroși ceea ce văd.”
La pozele apărute în social media cu blocul colorat de Gurjii și Modreanu au apărut și comentarii care susțin că toate blocurile gri, care trec prin procesul de anvelopare, ar trebui să aibă opțiunea asta: de fațade pictate de artiști vizuali.
Mircea Modreanu. FOTO: Arhiva personală
Bineînțeles, ideea ca toate blocurile din București să devină „pânze” pentru artiștii urbani le surâde celor doi:
„Ca orice lucrare publică, și în cazul artei lucrurile sunt reglementate. Evident că oamenii au dreptul la un oraș care să le placă, a cărui străzi și arhitectură să le ofere un confort estetic. Pictura aplicată poate avea acest rol, putând îmbogăți experiența estetică a locuitorilor unui oraș.
Arhitecții și urbaniștii ar putea implica artiștii în acest sens. Într-o societate democratică evident că oamenii ar trebui să poată opta pentru felul în care arată locuința și orașul lor.”
Această idee, prin exemplul blocului colorat de ei, ar putea într-adevăr să dea tonul unui trend care ar putea transforma radical orașul, dintr-unul al blocurilor gri, într-unul al blocurilor pictate cu opere de artă pe fațade, dar mai e mult până acolo.
7
48
