„Unde se potrivesc mai bine comorile regale decât la Palat? Puse în lumină de artă din colecția familiei regale a Marii Britanii. Vă invităm să descoperiți în Palatul Dacia-România pocale, pahare, carafe, cupe cu picior clasate Tezaur care fac parte dintr-un set de masă din cristal aurit comandat de Regina Maria acum mai bine de un secol, precum și alte obiecte foarte valoroase care au aparținut familiei regale din România, alături de artă regală adusă de la Victoria and Albert Museum, Londra. Ne bucurăm să celebrăm astfel Ziua Națională a României și mulțumim Muzeului Național Cotroceni pentru deschiderea față de acest parteneriat”, declară Ioana Ciocan, CEO Art Safari și comisar al României la Bienala de la Veneția.

Comorile regalității la Art Safari/ Exponate tezaur de la Muzeul Național Cotroceni, în vizită la Palatul Dacia-România!Foto: Art Safari

„Colaborarea dintre Art Safari și Muzeul Național Cotroceni, o inițiativă frumoasă și inspirată a doamnei Ioana Ciocan, pentru care îi mulțumim, are potențialul de a genera o experiență inedită pentru public. Să pășești în spațiul încărcat de istorie al Muzeului Național Cotroceni și să descoperi operele unor artiști contemporani valoroși este o surpriză pe care, cu siguranță, toți vizitatorii o vor aprecia. Totodată, să nu uităm că Regina Maria a fost o iubitoare și o creatoare de artă, deci unde ar putea să își găsească loc mai bine arta contemporană decât în apartamentele și saloanele pe care, cu mai bine de o sută de ani în urmă, le-a decorat cu atâta rafinament”,afirmă Ana-Maria Ludatșer, director general al Muzeului Național Cotroceni.

Portretul Reginei Maria, alături de opere din muzeul Reginei Victoria

Una dintre cele mai apreciate lucrări din Muzeul Național Cotroceni, „Portretul Principesei Maria”,de Costin Petrescu (1872 – 1954), se numără printre operele care vor fi expuse la Art Safari. Portretul a fost realizat imediat după căsătoria tinerei principese Maria cu principele Ferdinand, moştenitorul tronului României. Deosebit de expresiv, portretul surprinde frumuseţea şi delicateţea principesei Maria, dar şi starea de melancolie, consecinţă poate a depărtării de familia regală britanică şi a adaptării la noua stare de lucruri: căsătoria la doar 17 ani cu moștenitorul tronului unei țări necunoscute şi îndepărtate.

Din colecția muzeului provine și tabachera din argint a Regelui Ferdinand I. Aceasta a fost realizată în atelierul „Belmont Palace Bucureşti 935”, în anii ʼ20, perioadă din care datează foarte multe obiecte folosite în viaţa de zi cu zi de către familia regală. Regele Ferdinand era un fumător împătimit, fapt pentru care comanda unor firme renumite de bijuterii port-ţigarete din aur şi argint (Cartier, A&J Roller, Joseph Resch&Fils).

5 o’clock la Palatul Dacia-România, cu veselă regală

Printre obiectele care întregesc expoziția temporară a Muzeului Național Cotroceni la Art Safari se regăsesc mai multe piese din Serviciul de masă din cristal în stil Neobizantin, comandat de principesa Maria, viitoarea regină., Serviciul a fost realizat în anul 1906 la Oberwieslau, München, de către firma Poschmeyer, autor fiind Carl George von Reichenbach. Câteva piese din acest serviciu - carafă cu dop, bol, cupe cu picior, pahare, pocale, pocal cu picior înalt - vor putea fi admirate într-un cadru special la Art Safari.

Serviciul neobizantin clasat Tezaur era frecvent folosit la dejunurile şi dineurile regale luate la masa rotundă în stil bizantin şi celtic din Sufrageria Regală Cotroceni. Toate piesele serviciului sunt aurite, pictate cu un bogat decor trasat cu peniţa în nuanţă de roşu cărămiziu şi sunt decorate cu caboşoane (pietre semipreţioase) de diferite forme, dimensiuni şi culori. Pe cupele cu picior sunt conturate şi elemente zoomorfe: peşti, pasărea Phoenix, leu, acvilă.

O altă piesă specială din colecţia Muzeului Naţional Cotroceni prezentă la Art Safari este un jilț în stil Art Nouveau, al cărui comanditar a fost, în anul 1905, principesa Maria. Realizat din lemn, la Şcoala de Arte şi Meserii Sinaia, jilțul era denumit „Lily chair”, pentru că pe spătar este sculptat un lujer de crin înalt, floarea preferată a principesei Maria.

Program de vizitare

  • Art Safari: joi-duminică (12:00-21:00), până pe 11 decembrie, Palatul Dacia-România, strada Lipscani nr. 18-20, București; în fiecare vineri și sâmbătă, se organizează Night Tours, între 22:00 și 1:00, experiențe speciale care cuprind ghidaj în expoziții, muzică live și prosecco.
  • Muzeul Național Cotroceni: marți-duminică (9:00-17:00, doar pe bază de programare cu 24 de ore înainte), Bulevardul Geniului, nr. 1, București
  • Biletele pot fi achiziționate online, dar și la intrare. Organizatorii recomandă achiziționarea biletelor online, pentru evitarea aglomerației.

Despre Art Safari București

Art Safari, proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii și susținut de Lidl, GLO și Deutsche Bank, este specializat în realizarea de pavilioane expoziționale de artă. Organizatorul anual al Pavilionului de Artă București – cel mai mare conglomerat de expoziții de artă din România – ajuns la a 10-a ediție, realizează, în parteneriat cu muzeele de artă din România și cu colecționari privați, ample expoziții retrospective care își propun recuperarea valorilor de patrimoniu. Având o puternică latură educaţională, misiunea sa este de a apropia arta de public și de a educa noile generații prin organizarea de ateliere de artă pentru copii, tururi ghidate și expoziții de artă contemporană în spații neconvenționale, cum ar fi Aeroportul Henri Coandă sau metroul bucureștean.

Art Safari se desfășoară sub patronajul Primăriei Municipiului București și UNESCO România și este realizat în parteneriat cu Muzeul Municipiului București, Institutul Cultural Român și Muzeul Național de Artă al României. Partenerul oficial Art Safari este BCR. Partenerul educațional al Art Safari este Centrul Step by Step din București. În cele 9 ediții de până acum a înregistrat aproape 300.000 de vizitatori. Mai multe detalii: artsafari.ro.

Despre Muzeul Național Cotroceni

Muzeul Național Cotroceni este amenajat în cadrul unui monument istoric reprezentativ pentru arhitectura românească de la sfârşitul secolului al XIX-lea, palatul regal Cotroceni, care a integrat remarcabil o parte din arhitectura medievală a mănăstirii ctitorite de domnul Ţării Româneşti, Şerban Cantacuzino, către finele veacului al XVII-lea.

Muzeul Naţional Cotroceni este o instituţie axată pe reflectarea istoricului ansamblului Cotroceni, pe evoluţia şi transformările sale survenite de-a lungul timpului. Specificitatea îi este conferită de îmbinarea caracteristicilor unui spaţiu memorial, cu o istorie de aproape 350 de ani, cu cele ale unui muzeu de artă decorativă.

Vizitatorul va fi impresionat de originalitatea spațiilor cantacuzine amintind de fondatorul ansamblului, voievodul Șerban Cantacuzino (1679-1688), de biserica mănăstirii Cotroceni, obiectele care i-au aparținut și care sunt expuse în pivnița mare, în cadrul expoziției „Biserica Cotroceni. Istorie, spiritualitate și artă“, de arhitectura interioară cu multitudinea de stiluri specifice sfârșitului de secol XIX și începutului de secol XX, de amprentele artistice ale celor mai importante personalități istorice care l-au locuit: domnitorul Alexandru Ioan Cuza și doamna Elena Cuza, regele Carol I și regina Elisabeta, regele Ferdinand I și regina Maria.

Saloanele şi apartamentele sale au o deosebită putere evocatoare, accentul fiind pus nu doar pe valoarea intrinsecă a diferitelor artefacte, ci şi pe semnificaţia lor din perspectiva raporturilor cu personalităţile care au locuit în aceste încăperi de-a lungul timpului.

Printre exponatele vedetă se numără sabia de paradă a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, primită din partea principelui Serbiei Mihail Obrenovici; serviciul din cristal aurit decorat cu pietre prețioase și semiprețioase al Reginei Maria; masa rotundă din lemn aurit cu douăzeci şi patru de scaune, în stil celtic şi bizantin, din sufrageria regală, realizată după designul Reginei Maria; masa de biliard a Regelui Carol I datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea; lucrarea „Alegoria aerului“, sec. XVI (atelier Jacopo Bassano); candelabrul cu 74 de brațe al bisericii Cotroceni (secolul XIX); Constituţia României din 1923, cu semnăturile membrilor guvernului și ale celor doi președinți ai Camerei Deputaților și Senatului.

În cei peste 30 de ani de existenţă, Muzeul Naţional Cotroceni s-a impus în mediul cultural şi social românesc ca o instituţie modernă, care tinde, prin organizare şi prin proiectele culturale, să se sincronizeze cu noile tendinţe din muzeologia contemporană. Au fost realizate programe ştiinţifice şi expoziţionale diverse, abordându-se teme de istorie, istoria artei (de la arta medievală la cea contemporană) şi de restaurare.