Strada Batiştei (sau Batişte, căci ambele variante sunt agreate, dar prima este, negreșit, cea populară) porneşte din spatele Hotelului Intercontinental / Teatrului Naţional din Bucureşti și traversează alte celebrități: str. Tudor Arghezi, str. Jean Louis Calderon şi str. Ion Luca Caragiale.
Numele îi vine de la regionalismul „băteliște”, metamorfozat în „batiştea”. „Băteliștea” înseamnă două lucruri: e un loc cu pământ bătătorit de vite, dar e și loc de adunare de oameni.
Dar, prin secolul XIX, lucrurile încep să arate altfel. În cartea „Străzi vechi din Bucureştiul de azi” pe care o semnează, Alexandru Ofrim descrie astfel strada Batiștei:
„Pe la 1869, strada Batiştei era una dintre cele mai moderne străzi din oraş, după cum afirmă Ulyss de Marsillac (1821-1877), francez stabilit la Bucureşti: „Unul din cartierele care amintesc cel mai bine de oraşele noastre din Occident este cel numit Batiştei. Este mahalaua „Saint Germain” a Bucureştilor. Aici străzile sunt aproape drepte şi oarecum curate. Există puţine magazine, dar nicio urmă de fabrică sau de atelier; cele mai multe case sunt izolate între curte şi grădină. Porţile sunt apărate cu grilaje sau, în lipsa lor, cu garduri de scânduri. Elementul aristrocratic ar fi dominat aici dacă privilegiul de a reuni marile familii nu l-ar avea Podul Mogoşoaiei”.
În această toamnă, Asociația Istoria Artei ne invită să vizităm, să cunoaștem și să apreciem moștenirea arhitecturală a Bucureștiului de altădată.
